Autori: Cristian Moisoiu, Răzvan Voinescu
Datele arată o tendință de ușoară îmbunătățire a situației economice, ca efect al relaxării cantitative aplicată de Banca Centrală Europeană, dar riscurile majore nu au trecut.
Rata anuală a inflației în zona Euro este estimată la 0,00% în luna Aprilie 2015, față de aceeași lună a anului anterior, în creștere de la -0,1% în luna Martie 2015. (vezi Figură 1) Pe componente, serviciile și alimentele, împreună cu tutun și alcool sunt preconizate a avea cea mai mare creștere anuală (0,9%). Prețul la energie este în continuare în scădere (-5,8%, comparativ cu -6% în Martie 2015).
Figură 1. Rata anuală a inflației în zona Euro, pe componente %
Sursa: Eurostat, 2015
Reducerea prețurilor la energie este pusă pe seama creșterii producției de energie electrică din surse regenerabile a Germaniei, dar și pe creșterea eficienței energetice care, iată, din acest punct de vedere, au un efect negativ asupra economiei. Scăderea prețurilor la energie electrică în țările învecinate Germaniei a început în Noiembrie 2013, pentru că Germania înregistrează o creștere a accelerată a ofertei de energie solară și eoliană. Din datele Institutului Fraunhofer, în perioada 2012 â 2014, Germania a cunoscut o creștere spectaculoasă a producției de energie solară și eoliană, din care mare parte este destinată exportului, în timp ce cea din surse convențională, gaze naturale și cărbune, a scăzut.
Evoluția prețurilor energiei a determinat persistența riscului deflației. OECD arăta într-un raport în Octombrie 2014 că nu se așteaptă ca zona Euro să intre în deflație, aceasta și pentru că BCE se arăta determinată să intervină chiar și prin instrumente neconvenționale pentru a evita lungirea perioadei de inflație scăzută. OECD nu poate neglija însă că odată deflația instalată este foarte greu scoasă din așteptările agenților economici, fapt demonstrat din experiența Japoniei din anii â90, când prognozele pe termen lung privind rata inflației au fost eronate.
Anunțul că rata inflației în luna Aprilie 2015 este estimată la 0% poate însemna un semnal pozitiv că riscul deflației a fost depășit, rămâne însă ca oprirea procesului să fie reconfirmată în perioada următoare.
Datele privind șomajul nu sunt însă la fel de încurajatoare. Rata șomajului în zona Euro s-a menținut constantă la 11,3% în Martie 2015, depășind estimările, în special din cauza evoluției negative a Italiei (13%), dar este ceva mai scăzută față de 11,7% în Martie 2014. Valoric, 23,75 milioane de persoane din UE28 erau șomeri în luna Martie 2015, din care 18,1 în zona Euro. La nivelul UE28, rata șomajului a fost de 9,8% în Martie 2015, coborând de la 10,4% în Martie 2014. (vezi Figură 2)
Figură 2. Rata șomajului în Uniunea Europeană
Sursa: Eurostat, 30 Aprilie 2015, date ajustate sezonier
Pe țări, cea mai scăzută rată a șomajului o înregistrează Germania (4,7%), iar cele mai ridicate sunt în Grecia (25,7%) în Ianuarie 2015 și Spania (23%). Comparativ cu anul trecut, rata șomajului a scăzut în 22 de țări membre UE și a crescut în cinci, în timp ce în Austria a stagnat. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat Spania (de la 25,1% la 23%), Irlanda (de la 12% la 9,8%) și Polonia (de la 9,6% la 7,7%), în timp ce creșteri s-au înregistrat în Croația (de la 17,3% la 18,2%), Finlanda (de la 8,4% la 9,1%), Italia (de la 12,4% la 13%), Franța (de la 10,1% la 10,6%) și Belgia (de la 8,4% la 8,5%). (vezi Figură 3)
Figură 3. Rata șomajului în țările membre UE
Sursa: Eurostat, Martie 2015
În SUA, ca și comparație, rata șomajului a scăzut în aceeași perioadă (Martie 2014 - Martie 2015) de la 6,6% la 5,5%.
În continuare, informațiile cele mai îngrijorătoare în privința șomajului vin din zona șomajului în rândul tinerilor (18 â 25 de ani). Nu se constată îmbunătățiri semnificative a situației tinerilor în Uniunea Europeană, rămânând o categorie vulnerabilă a pieței muncii. În timp ce în UE28, acest indicator arată 20,9% în luna Martie 2015, respectiv 4,8 milioane de persoane, Spania și Grecia se află în al patrulea an consecutiv în care înregistrează rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 50%. Probleme majore ale tinerilor se manifestă și în Croația (45,5%), Italia (43,1%) sau Portugalia (33,8%). România avea o rată a șomajului în rândul tinerilor de 23,6% în Decembrie 2014, peste media UE28.
Nu întâmplător se constată și o schimbare a percepției tinerilor față de modelul economic și social al UE, în special în aceste țări, fapt care se poate lesne constata din orientarea politică și implicarea acestora în organizații și mișcări sociale de stânga, precum Podemos, în Spania și Syriza, în Grecia. Persistența neîncrederii în capacitatea economiei de piață de a se redresa și de a crea noi locuri de muncă, precum și neîncrederea în autoritățile naționale și europene se repercutează în primul rând asupra conducerii politice a acestor state, cu efecte imprevizibile asupra viitorului UE. Este un motiv suficient de puternic cât să dea mari bătăi de cap guvernelor și instituțiilor europene care încă sunt înclinate în continuarea politicii de austeritate.
Bibliografie
Eurostat, 30 Aprilie 2015, Inflația în zona Euro, vizualizare electronică 30 Aprilie 2015, http://ec.europa.eu/eurostat/en
Eurostat, 30 Aprilie 2015, Statistica șomajului, vizualizare electronică 30 Aprilie 2015, http://ec.europa.eu/eurostat/en
OECD, Octombrie 2014, Riscul deflației în zona Euro, vizualizare electronică 30 Aprilie 2015, http://www.oecdobserver.org/
