Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 30 martie – 5 aprilie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În intervalul 30 martie-2 aprilie 2015, preţurile internaţionale ale ţiţeiului, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat o evoluţie staţionară în cazul WTI (SUA) la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în luna mai, la o valoare de 48,88 $/baril, în timp ce cotaţiile ţiţeiului Brent (Marea Britanie) în contractele futures, cu scadenţă de asemenea în mai, la bursa petrolieră ICE din Londra, au scăzut cu 1,34%, la un nivel de 56,86 $/baril,

Declinul preţului ţiţeiului Brent a survenit pe fondul unei activităţi tranzacţionale diminuate în perioada premergatoare vacanţei prilejuită de Paştele catolic, al informaţiilor privind creşterea, în continuare, a stocurilor de ţiţei ale SUA, care au atins un nou nivel record, de 471,4 milioane de barili, şi al cursului pozitiv al negocierilor cu privire la programul nuclear al Iranului care, în condiţiile suspendării embargoului petrolier, deschide perpectiva ca piaţa internaţională să primească un aflux majorat de ţiţei dinspre Iran.

Pieţele financiare din centrele de comercializare importante ale ţiţeiului (Singapore, Statele Unite şi Marea Britanie) au fost închise vineri, 3 aprilie, astfel încât intervalul de tranzactii efective a fost de numai 4 zile.

Preţul WTI, în schimb, a rămas practic staţionar, la 48,88 $/baril – după o scădere apreciabilă în săptămâna anterioară celei analizate- sub influenţa Raportului elaborat de Energy Information Administration, divizia informativă a Departamentului Energiei din SUA, care, pentru prima dată, a anunţat o uşoară scădere a producţiei interne de ţiţei, cu 36.000 barili/zi, după o lungă perioadă de creştere spectaculoasă, care a contribuit la suprasaturarea ofertei la nivel mondial.

Factorul cel mai important care domină piaţa internaţională a ţiţeiului în prezent îl constituie, fără îndoială, acordul istoric (preliminar) dintre cele 6 puteri mondiale (P5 + 1) şi Iran asupra programului nuclear al acestuia,care deschide calea pentru un acord final va fi probabil perfectat înainte de termenul limită prevăzut pentru 30 iunie. Aspectul crucial pentru piaţa ţiţeiului il constituie faptul că Iranul va beneficia de suspendarea sancţiunilor occidentale.

Nu este clar, însă, cât de rapid va reuşi acesta să-şi activeze producţia de ţiţei, mulţi ani blocată de embargoul petrolier occidental. Repunerea în funcţiune a unora din zăcămintele sale, trecute în conservare tehnică, va necesita investiţii internaționale. Iranul reprezintă o miză enormă pentru companiile petroliere majore, dar va exista, probabil, un decalaj între momentul relaxării sau ridicării sancţiunilor şi lansarea investiţiilor. Preşedintele iranian “Hassan Rohani” a „curtat” intens companiile petroliere străine dar, chiar dacă sancţiunile vor fi eliminate, companiile petroliere se vor gândi de două ori înainte de a se implica în Iran. Motivul este acela că, SUA este decisă să impună un mecanism de reinstituire a sancţiunilor, dacă Iranul nu respectă „partea sa” din acord. Pentru companiile petroliere care intenţionează să investească miliarde de dolari într-o ţară, posibilitatea ca sancţiunile să fie reintroduse reprezintă un risc enorm. Prin urmare, în ciuda acordului istoric – care reprezintă un eveniment foarte important – va trece o perioadă de timp până ce „fluxul” de petrol iranian va începe să „curgă” pe piaţa internaţională.

Cu toate acestea, preţurile ţiţeiului Brent au scăzut la simpla ştire referitoare la încheierea acordului preliminar. Efectul acordului cu Iranul asupra preţurilor poate fi însă doar temporar. Mai importantă pe termen mediu este informaţia potrivit căreia SUA a înregistrat, în cele din urmă, o reducere efectivă (deşi neimportantă) a producţiei de tiţei. Este prematur să se spună dacă nivelurile record ale producţiei de petrol a SUA îşi vor inversa trendul de o manieră durabilă. Marea întrebare este când şi în ce fel producţia SUA de ţiţei de şist va începe să scadă în mod semnificativ. În condiţiile în care oferta ar începe să scadă preţurile ţiţeiului ar putea începe în cele din urmă, să crească.

Această redresare ar putea să nu survină în timp util pentru o serie de firme americane care au intrat în dificultate din cauza preţurilor scăzute ale ţițeiului. Falimentele au început să se înmulţească. Dune Energy Inc, BPZ Resources Inc, Endeavour International Corporation, Quicksilver Resources au demarat deja proceduri de instituire a falimentului. Alte două companii- American Eagle Energy Corp şi Samson Resources Corp., au avertizat de asemenea, că se apropie de faliment. Se preconizează că şirul falimentelor va continua, deoarece preţurile petrolului rămân scăzute iar fluxul de lichidităţi este insuficient pentru a le permite să menţină forajele pe linia de plutire. Situaţia s-ar putea deteriora şi mai mult în această lună deoarece liniile de credit au început să fie reduse de către bănci.

În timp ce atât Statele Unite cât şi Iranul insistă că negocierile se referă exclusiv la programul nuclear, liderii din întreaga lume arabă privesc acordul prin prisma echilibrului delicat de forţe din Orientul Mijlociu şi al numeroaselor conflicte din regiune. Indiferent de modul în care se poziţionează liderii regionali faţă de Iran aceştia sunt constienţi de faptul că Iranul va beneficia de pe urma ridicării sancţiunilor economice şi va ieşi întărit prin reintegrarea sa ca membru respectat al ordinii internaționale.

În încercarea de a calma temerile aliaţilor săi anti-Iran, din Golful Persic, preşedintele american Obama a anunţat că, în această primăvară, va invita pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului, la Camp David, în scopul „consolidării în continuare, a cooperarii în probleme de securitate.” Preşedintele american a anunţat că l-a invitat deja pe Regele Salman al Arabiei Saudite, principalul rival regional al Iranului, pentru a-i explica acordul – iar ulterior va discuta şi cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a exprimat obiecţii importante cu privire la efectele acordului cu Iranul, în planul securitaţii regionale.

Unii analiști cred că eforturile Arabiei Saudite de a limita repercusiunile regionale ale acordului au început deja să se manifeste. „Momentul lansării operaţiei asupra Yemenului a fost special ales în perioada finalizării negocierilor pentru acordul iranian, cu scopul de a transmite un mesaj clar Iranului şi Statelor Unite, potrivit căreia regiunea se va opune politicii expansioniste a Iranului”, a declarat Mustafa Alani, director al departamentului de securitate şi studii de terorism național la Centrul de Cercetare al Golfului. Intervenția în Yemen este doar un exemplu al modului în care Arabia Saudită a jucat un rol mai agresiv în Orientul Mijlociu.

Perspective

Previziunile referitoare la evoluţia pe termen scurt a preţurilor ţiţeiului rămân la fel de contradictorii. Există însă opinii potrivit cărora sporirea mai rapidă a ritmului de creştere economică prognozat pentru 2015 în SUA şi UE, principalul vector de creştere a consumului de ţiţei, ar putea majora preţurile ţiţeiului mai rapid faţă de aşteptări, deşi unii analişti (cum ar fi Dennis Gartman, de la CNBC) declara că nu ar fi surprins dacă preţul ţiţeiului s-ar prăbuşi la 15 $/baril, înainte de a începe să se redreseze. În opinia acestuia, este posibil ca stocurile de ţiţei să continue să crească, în următoarele 2-4 luni, ceea ce va exercita o presiune negativă asupra preţului. La sfârşitul celui de-al doilea trimestru sau la jumătatea trimestrului III a.c., este posibil să se înregistreze o scădere a producției şi o stabilizare a stocurilor de ţiţei. În trimestrul IV, în cazul în care pretul ţiţeiului (WTI) nu se va situa în intervalul de 55 – 65 $/baril, mult mai multe companii de explorare şi producţie vor intra în panică şi vor căuta să redreseze preţurile, reducând producţia.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Pe piaţa la termen Nymex din New York, preţurile gazului natural din contractele pentru luna următoare (mai) au continuat să înregistreze uşoare scăderi (în medie cu 1,86% faţă de săptămâna precedentă), la o valoare medie de 93,56 $/1000 m.c. Deşi condiţiile meteo au înregistrat variaţii sezoniere în diferite regiuni ale SUA, pe ansamblu, vremea a fost suficient de blândă pentru a menţine, cererea de combustibili de încălzire la un nivel scăzut.

Preţul gazului natural la National Balancing Point (NBP) – Marea Britanie– în contractele futures de gaze naturale pe piaţa la termen, ICE Futures Europe, cu livrare în luna următoare (mai), a fost de 245,54 $/1000 m.c., în data de 1 aprilie a.c., în scădere uşoară în raport cu valoarea medie a săptămânii precedente, ca efect al restrângerii cererii din partea sectorului de încălzire.

Monopolul rusesc al gazului, Gazprom, a semnat un contract privind livrări de gaz natural cu compania ucrainiană Naftogaz, la un preţ de 248 $/1000 m.c. pentru trimestrul II 2015.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 30 martie – 5 aprilie, a înregistrat o creştere cu 1,93% comparativ cu perioada anterioară, la 193,52 $/tonă. De semnalat că, pe 3 aprilie, nu au avut loc tranzacţii, deoarece bursa a fost închisă cu ocazia celebrării sărbătorilor pascale.

Analizând evoluţia cotaţiilor zilnice se observă un trend descendent al acestora în primele 2 zile de tranzacţionare, de la 194,83 $/tonă pe 30 martie, la 188,04 $/tonă marţi, la închiderea bursei. Ulterior acestei diminuări, cotaţiile au înregistrat un salt semnificativ până la o valoare maximă a ultimelor 10 săptămâni, la 197,04 $/tonă.

Trendul ascendent al cotaţiilor, la cea mai ridicată valoare de după 21 ianuarie, a avut loc pe fondul informaţiilor conform cărora cantităţile de precipitaţii prognozate de meteorologi în perioada următoare în zona de câmpie a Statelor Unite vor fi insuficiente pentru a satisface necesarul de umiditate în sol şi  o dezvoltare armonioasă a plantelor.

Potrivit raportului săptămânal publicat pe 31 martie, de specialiştii agrometeorologi din Statele Unite, toate suprafeţele cultivate cu grâu, de la Kansas până în Dakota de Nord, sufereau de un deficit de umiditate a solului de 36%, în creştere de la 26% cu o săptămână în urmă.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Pe 31 martie 2015, la Bursa din Chicago, porumbul american galben nr. 2 a atins cea mai mică cotaţie din ultimele două săptămâni de tranzacţionare. Media cotaţiilor, din perioada 30 martie – 5 aprilie a.c., a scăzut cu 1,89% faţă de cea din săptămâna anterioară, la 151,46 $/tonă.

Trendul descendent al cotaţiilor porumbului american din primele două zile ale intervalului analizat a reflectat Raportul „Grain Stocks” al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care arată că, la 1 martie a.c., stocurile de porumb ale SUA totalizau 196,6 milioane tone, cu 11% mai mult decât se înregistra cu un an în urmă. Din stocurile totale de porumb, circa 57% (111,3 milioane tone) se aflau în silozurile fermierilor, ceea ce reprezintă cu 13% mai mult faţă de cantitatea aflată pe stoc la aceeaşi dată din 2014.

Pe 1 şi 2 aprilie cotaţiile porumbului american au cunoscut o uşoară redresare, fără  a recupera însă diferenţa faţă de prima zi a săptămânii, oprindu-se la valoarea de 152,16 $/tonă. Această scumpire moderată a porumbului s-a datorat prognozelor USDA privind suprafaţa ce va fi însămânţată de fermierii americani în 2015, cu 2% mai restrânsă faţă de cea din 2014, la 36,1 milioane hectare.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (30 martie – 05 aprilie 2015), preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 359,78 $/tonă, cu 0,21% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a diminuat cu 1,17% la 675,89 $/tonă. Această evoluţie se datorează, în principal, aprecierii dolarului american față de moneda euro şi alte valute.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În intervalul 30 martie – 5 aprilie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,29% față de cotația săptămânii anterioare, la 359,58 $/tonă.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai reduse față de cele înregistrate pe parcursul săptămânii anterioare, reflectând un interes scăzut din partea achizitorilor, fapt care a continuat și în a doua zi de tranzacționare, când s-a atins valoarea minimă a acestei săptămâni de 355,40 $/tonă. În următoarele 2 zile, prețurile au înregistrat creșteri, atingând, în ultima zi, valoarea maximă de 367,30 $/tonă.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul 2014/15, producția de zahăr a Indiei este estimată la 27,2 milioane tone, cu 2% mai mult față de sezonul anterior, iar consumul se situează la 27 milioane tone, înregistrând o creștere de 4%. Având în vedere creșterea mai mare a consumului intern în raport cu cea a producției, exportul indian se estimează că se va reduce cu 47%, la 1,5 milioane tone.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 30 martie-05 aprilie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.982,26 $/tonă, cu 3,05% mai puțin față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.741,67 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,71% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.840,06 $/tonă, cu 1,46% mai puțin comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 30 martie-05 aprilie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.727,50 $/tonă, cu 1,39% mai puțin față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat  scăderi ușoare, reflectând vânzări mai reduse comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.539,64 $/tonă, înregistrând o micșorare de 0,25% față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 0,91%, la 1.388,54 $/tonă.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.531,37 $/tonă, nivel minim, și 1.551,22 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.404,36 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.378,57 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au consolidat în intervalul 1.700-1.800 $/tonă, pe fondul aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană și al cererii relativ slabe la nivel mondial, în dezechilibru cu oferta abundentă de metal alb. Excedentul de aluminiu existent pe piața mondială, estimat la 166.000 tone în 2014, a atras  după sine scăderea primelor, condiții în care tranzacțiile cu metal alb la LME s-au intensificat.

Scăderea ușoară a stocurilor de la bursa londoneză până la 3.938.025 tone la 2 aprilie și a mediei săptămânale cu 0,71% față de media săptămânală anterioară, crează condiții pentru redresarea prețurilor metalului în a doua parte alunii aprilie.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere față de săptămâna trecută. Astfel, cotaţia medie a metalului roșu s-a redus cu 1,64%, la 6.045,38 $/tonă, fapt ce s-a datorat incertitudinii privind situația cererii de cupru din China, pe de o parte, dar şi aprecierii dolarului față de moneda euro.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 2,17%, la 333.143 tone, la sfârşitul săptămânii analizate.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Evoluția cotațiilor zilnice ale plumbului la LME, influențată de aprecierea dolarului SUA și de cererea susținută pentru metal în industria de fabricare a bateriilor pentru automobile, a contribuit la scăderea ușoară a mediei săptămânale, cu 0,25% față de media săptămânală anterioară, la 1.827,25 $/tonă.

Ritmul intens al tranzacțiilor cu metal primar la bursa londoneză a determinat scăderea nivelului stocurilor la 234.425 tone și a mediei săptămânale a acestora cu 1,33% față de media anterioară, la 233.956,25 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotația medie a zincului la LME, influențată de  întreruperea trendului descrescător al cotațiilor zilnice în ultima zi a intervalului analizat, când s-a înregistrat maximul de 2.093,50 $/tonă. Media săptămânală a cotațiilor s-a menținut în marja de 2.000-2.100 $/tonă, după creșterea ușoară cu 0,25% față de media săptămânală anterioară, la 2.079,13 $/tonă, fiind susținută, în principal, de cererea din sectorul industrial. Nivelul ridicat al cheltuielilor de prelucrare a concentratelor (tratment charges-TC) exprimă existența unui oferte abundente de concentrate, care va dezavantaja evoluția prețurilor zincului pe termen scurt.

Tranzacționarea a 7.325 tone de zinc în intervalul analizat a determinat scăderea nivelului stocurilor la bursa londoneză până la 510.950 tone la 2 aprilie și a mediei săptămânale a acestora cu 1,43% față de media săptămânală anterioară, la 512.612,50 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 30 martie-05 aprilie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 12.691,25 $/tonă, cu 7,74% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 435.048 tone înregistrate pe 30 martie 2015, la 431.790 tone în data de 02 aprilie, a.c. (-3.258 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

În săptămâna analizată, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au avut un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 30 martie – 05 aprilie 2015 a fost de 16.700 $/tonă, atingând cea mai mică valoare din ultimii 5 ani. Scăderea stocurilor de la LME, cu 9.915 tone la data de 2 martie 2015, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora la 9.932,50 tone sau cu 1,41% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 10.075 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Evoluţia cotaţiilor în primele trei luni din 2015 pare să indice instaurarea unui trend descendent pe pieţele londoneze, unde aurul, argintul şi platina au înregistrat o nouă ieftinire în termeni de medii lunare, în timp ce preţul paladiului a rămas aproape nemodificat faţă de februarie.

Totuşi, doar aurul şi argintul au reuşit să încheie primul trimestru peste nivelul la care îl începeau pe pieţele din Londra.

• În ciuda faptului că aurul şi argintul au încheiat luna martie în scădere şi s‑au ieftinit comparativ cu februarie, ambele metale au reuşit să se scumpească în intervalul 2 ianuarie – 31 martie, iar în termeni de valori medii, preţurile lor s‑au situat peste cele din trimestrul anterior.
• Şi platina a cotat în scădere pe parcursul lunii martie, dar în cazul său ieftinirea faţă de februarie a fost mai puternică decât în cazul aurului şi argintului, iar evoluţia preţului a fost puternic descendentă în intervalul 2 ianuarie – 31 martie.
• Paladiul a cotat extrem de slab în martie, ieftinindu‑se cu 11% pe parcursul acestei luni, şi a încheiat trimestrul cu 8% sub nivelul la care îl începea.

În România, impactul ieftinirii unciei fine a fost atenuat, în mare parte, de o constantă şi puternică depreciere a monedei naţionale faţă de dolarul SUA. Totuşi, în ciuda faptului că pe parcursul lunii martie gramul de aur s‑a scumpit cu 8%, în termeni de valori medii preţul oficial al aurului (stabilit de BNR) a crescut cu doar 1% comparativ cu februarie.

În prima săptămână din aprilie, metalele preţioase au continuat să coteze sub directa influenţă a modului în care a fluctuat interesul investitorilor pentru tezaurizare şi/sau tranzacţii speculative. În aceste condiţii, pe pieţele din Londra:

• Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[1] s‑a diminuat cu 0,21%, la 1.192 $. Metalul a început intervalul analizat în scădere, uncia fine ieftinindu‑se cu aproape 1%. Din această cauză, impactul tendinţei ulterioare de redresare a fost modest şi la închiderea fixingului londonez din 2 aprilie uncia fină de aur valora cu doar 0,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.287,25 $, comparativ cu 1.195,75 $ în 27 martie.

În România, preţul metalului galben a evoluat pe trendul unciei fine la Londra, scăzând iniţial cu 1,5% şi crescând ulterior cu 1,7%. Ca urmare a acestor fluctuaţii, valoarea de referinţă a gramul de aur^[2] crescut cu 0,79%, la 156,47 lei, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 2 aprilie se situa cu doar 0,2% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 157,71 lei/gram, comparativ cu 157,42 lei/gram în 27 martie.

• Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[3] s‑a diminuat cu 1,88%, la 16,66 $. Metalul a început intervalul prin trei scăderi consecutive, în urma cărora s‑a ieftinit cu peste 3%, după care s‑a scumpit brusc cu 1,7% într‑o singură zi. În ciuda tendinţei de redresare, la închiderea fixingului londonez din 2 aprilie uncia fină de argint valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 16,84 $, comparativ cu 17,14 $ în 27 martie.
• Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[4] s‑a diminuat cu 0,54%, la 1.136 $. Pe parcursul intervalului analizat platina a cotat în strânsă legătură cu evoluţia preţului aurului, începând intervalul analizat printr‑o scădere, la 1.119 $, urmată de trei creşteri consecutive. Trebuie totuşi menţionat faptul că în cazul acestui metal preţios amplitudinea redresării a fost mult mai mare decât în cazul aurului şi la închiderea fixingului londonez din 2 aprilie uncia fină de platină valora cu 1,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.154 $, comparativ cu 1.138 $ în 27 martie.
• Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4] a scăzut cu 3,65%, la 739 $. Continuând să fie afectat de vânzările speculative ale celor care doresc să fructifice faptul că este singurul metal preţios a cărui valoare s‑a situat pe parcursul primelor trei luni peste nivelul la care cota în perioada similară din 2014, paladiul a început intervalul analizat prin două noi ieftiniri, în urma cărora valoarea unciei fine s‑a diminuat cu peste 2,5%. Prin urmare, în ciuda redresării cu 3% din următoarele zile, la închiderea fixingului londonez din 2 aprilie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 751 $, comparativ cu 748 $ în 27 martie.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Pe parcursul primei săptămâni din luna aprilie cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții predominant favorabile, atât în raport cu monedele țărilor dezvoltate, dar și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare.

Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată săptămâna trecută de evoluțiile din plan macroeconomic (mixte în Statele Unite), favorabile în Zona Euro și predominant favorabile în Asia Pacific, dar și de evoluțiile din piețele internaționale de acțiuni (reducerea aversiuni față de risc), titluri de stat (scăderea ratelor de dobândă) și materii prime (fluctuații ușoare ale cotațiilor internaționale la țiței).

Pe de o parte, moneda americană s-a apreciat, în medie, cu 0,8% față de euro, evoluție determinată, în principal, de continuarea programului de cumpărare de titluri de stat emise de țările din Zona Euro de către Banca Centrală Europeană, într-un context caracterizat prin probabilitatea, încă ridicată, a demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință în Statele Unite în 2015.

De asemenea, dolarul s-a apreciat și față de monedele din sfera de influență a monedei unice europene: cu 0,9% față de coroana daneză și cu 1% în raport cu coroana suedeză.

Totodată, cursul mediu al dolarului american a crescut și față de monedele din Japonia (cu 0,2%), Marea Britanie (cu 0,3%), Elveția (cu 0,3%), Canada (cu 0,7%), Noua Zeelandă (cu 1,3%), Norvegia (cu 1,5%) și Australia (cu 2,8%, dată fiind probabilitatea ridicată a unei noi reduceri a ratei de dobândă de referință în această țară pe termen scurt, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor internaționale la materii prime, inclusiv la fier).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea ușoară a dolarului american față de rial-ul iranian (cu 0,4%) și raportat la peso mexican (cu 0,5%).

Pe de altă parte, moneda americană a stagnat față de riyal-ul saudit și s-a corectat ușor față de real-ul brazilian (cu 0,2%), rupia indiană (cu 0,4%) și peso filipinez (cu 0,5%).

Comparativ cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,8%) și EUR/RON (scădere cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între cursurile EUR/USD și EUR/RON.

Pieţe de capital

Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții favorabile în prima săptămână a lunii aprilie, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii (cu impact pentru perspectiva conduitei politicii monetare pe termen scurt), dar și a fluctuațiilor din piețele de titluri de stat (scăderea ratelor de dobândă), valute și materii prime.

Din perspectivă macroeconomică în Statele Unite s-au înregistrat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici, dinamica consumului privat și a venitului real disponibil al populației (+3% an/an, respectiv +3.95% an/an în februarie) fiind contrabalansată de evoluția sub așteptările pieței a numărului de noi locuri de muncă create de economie în luna martie (doar 126 mii).

Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii macroeconomici au continuat să surprindă pozitiv, confirmându-se scenariul de relansare economică: spre exemplu, indicatorii privind gradul de încredere în economie, calculați de Comisia Europeană ce exprimă premise de accelerare pe termen scurt, inflația pare să fi inflexionat, iar rata șomajului se află pe o tendință descendentă.

Pe piețele de titluri de stat se evidențiază declinul ratelor de dobândă la 10 ani (cu 7% la 1,83% în Statele Unite, respectiv cu 6,7%, la 0,195% în Germania), evoluții determinate de perspectiva continuării unei politici monetare relaxate de ambele laturi ale Atlanticului, cel puțin pe termen scurt. Scăderea ratelor de dobândă la titlurile de stat a animat piețele de acțiuni.

În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 0,7%, la 427,7 puncte săptămâna trecută (avans cu 2,5% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor emergente, indicele Morgan Stanley pentru această categorie urcând cu 3,8%, până la 994,3 puncte (avans cu 4% de la începutul anului). De asemenea, indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a înregistrat un avans săptămânal de 0,3%, la 1 750,3 puncte (creștere cu 2,4% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 0,3%, până la 17 763,2 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 0,3%, la 2 067 puncte.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat Săptămâna Mare a Paștelui Catolic cu un avans de 0,6%, la 397,8 puncte.

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,9%, la 147,9 puncte în prima săptămână a lunii aprilie.

Pe de altă parte, în România, indicele BET a scăzut cu 0,4%, până la 6 972,6 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.