Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 13 – 19 aprilie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 13-20 aprilie 2015, preţurile internaţionale ale ţiţeiului, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat o înviorare apreciabilă pe pieţele la termen internaţionale : cotaţiile WTI (SUA) au crescut cu 5,82% la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în luna mai, la o valoare de 54,81 $/baril, în timp ce cotaţiile ţiţeiului Brent (Marea Britanie) în contractele futures, cu scadenţă de asemenea în mai, la bursa petrolieră ICE din Londra, au crescut cu 6,93%, la un nivel de 61,42 $/baril. Practic, în cursul săptămânii, mai precis în ziua de 16 aprilie, preţurile celor două ţiţeiuri au atins cele mai ridicate valori din acest an, respectiv 56,79 $/baril în cazul WTI şi 63,98 $/baril în cazul Brent.

Principalele cauze ale acestei redresări au fost următoarele:

– producţia de ţiţei a SUA este pe punctul de a înregistra un declin de 57.000 de barili/ zi, în luna aprilie, în principalele regiuni în care se exploatează ţiţei de şist -Dakota de Nord şi Texas ;

– informaţiile publicate în Cartea Bej a Băncii centrale a SUA (F.E.D.), un Raport asupra situației economice a acestei ţări care a indicat faptul că ritmul P.I.B. a crescut în majoritatea statelor din SUA, în intervalul cuprins între mijlocul lunii februarie şi sfârşitul lunii martie, fapt concretizat în vânzări cu amănuntul mai mari şi cerere sporită în sectorul serviciilor;

– creşterea sub aşteptări, cu numai 1,2 milioane de barili, a volumului stocurilor de ţiţei ale SUA, faţă de un nivel preconizat de 3,2 mil.barili. Acest lucru nu indică doar o atenuare a supraofertei, cât mai ales faptul că rafinăriile au accelerat rata de prelucrare. În SUA, indicele mediu de prelucrare al rafinăriilor americane a crescut cu 2,2 p.p faţă de săptămâna precedentă, la 92,3%Debitele de rafinare au fost mult mai mari decât de obicei, în această perioadă a anului, respectiv, de 16,5 mil.barili/zi, cel mai ridicat nivel sezonier săptămânal din 1989 până în prezent, întrucât rafinăriile au ieșit din reviziile tehnice sezoniere mult mai rapid. Ecartul avantajos dintre preţurile petrolului şi cele ale altor produse rafinate (care au crescut sub influenţa preţurilor Brentului), a oferit o oportunitate neaşteptată pentru rafinării, care şi-au sporit indicele de utilizare (deci lucrează la capacitate mai ridicată decât media anuală), pentru a profita de preţurile mai mari ale produselor petroliere;

– declinul stocurilor de benzină în SUA, cu peste 2 mil.barili, la 227,9 milioane barili, cel mai scăzut nivel din decembrie 2014, în condiţiile în care benzina este un produs cu cerere sezonieră în creştere;

– reactivarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu, ca urmare a deciziei surprinzătoare a Iranului de a trimite un convoi de 7-9 nave militare către Yemen, cu intenţia expresă de a „atrage atenţia” SUA și a aliaţilor săi din zona Golfului, asupra demersului său. Pentru analişti este deficil să aprecieze ce se va întâmpla când convoiul se va apropia de Yemen, dar supriza derivă, mai ales, din atitudinea ostentativă a Iranului, în condiţiile în care în următoarele două luni urmează să definitiveze cu statele occidentale, in principal cu SUA, un acord vital pentru viitorul economiei sale. Atât Arabia Saudită, cât şi Egiptul au desfăşurat forţe navale în zonă pentru a întări blocada împotriva Yemenului. Se estimează că acest convoi ar putea acosta în portul Aden, ocupat de gruparea Houthis, care de altfel controlează şi capitala ţării, precum şi parlamentul. SUA nu participă la blocada declanşată de Arabia Saudita, ci doar o asistă, cu forţe aeriene.

Concomitent cu informaţiile care au stimulat preţurile țiţeiului, Arabia Saudită a anunţat majorarea producţiei sale de ţiţei la un nivel aproape record, de 10,3 milioane barili/zi, în luna martie a.c. În acelaşi interval de timp, producţia OPEC a crescut cu circa 890.000 barili/zi, la o medie lunară de 31,01 mil.barili/zi, cea mai mare creştere lunară din iunie 2011. Interesant este însă faptul că majorarea producţiei OPEC nu a avut decât un impact redus asupra pieţei şi preţurilor ţiţeiului. Reacţia atenuată a pieţelor şi comercianţilor s-a datorat percepţiei faptului că sporul producţiei OPEC ar putea fi compensat de declinul cu 160.000 barili/zi al producției SUA, anticipat pentru a doua jumătate a anului şi de perspectiva majorării cererii la nivel mondial. Agenţia Internaţională a Energiei, în Raportul său lunar de analiză a pieţei petrolului a prognozat, de asemenea, o creştere de peste 2% a cererii mondiale de ţiţei, până la sfârşitul anului.

Fluxurile majorate de producţie ale rafinăriilor, determinate de creşterea sezonieră a cererii, concomitent cu îmbunătăţirea nivelului profiturilor rafinăriilor vor contribui la stimularea cererii de ţiţei în următoarele luni. Dată fiind perspectiva, invocată de Agenţia Internaţională a Energiei, de scădere a producţiei de ţiţei a SUA în a II-a parte a anului în curs, cererea suplimentară de ţiţei din partea rafinăriilor va putea fi parţial acoperită din stocurile excedentare de ţiţei, reducând astfel presiunea negativă a acestora asupra preţurilor.

Carl Larry, analist la „Frost & Sullivan”, a afirmat că există indicii potrivit cărora piaţa are o tendinţă de redresare, fapt care ar putea ridica plafonul de preţuri către un nivel de 65-70 $/baril, ca efect al unei relative reechilibrări a raportului cerere-ofertă.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Pe piaţa la termen Nymex din New York, preţurile gazului natural din contractele pentru luna următoare (mai) au înregistrat un declin nesemnificativ (cu 0,15% faţă de săptămâna precedentă), la o valoare medie de 91,56 $/1000 m.c. Deşi condiţiile meteo au înregistrat variaţii sezoniere în diferite regiuni ale SUA, pe ansamblu vremea a fost suficient de blândă pentru a menţine, la un nivel scăzut, cererea de combustibili de încălzire.

Preţul gazului natural la National Balancing Point (NBP) –Marea Britanie– în contractele futures de gaze naturale pe piaţa la termen, ICE Futures Europe, cu livrare în luna următoare (mai), a fost de 44,4 pence/therm 233,33 $/1000 m.c., în data de 17 aprilie a.c., în scădere relativ accentuată comparativ cu începutul lunii , ca efect al restrângerii cererii din partea sectorului de încălzire.

Preţul mediu de import al gazului rusesc în Germania, franco-frontiera ţării importatoare (din contractele pe termen lung), la 31 martie 2015, a fost de 9,29 $/mil.BTU (327 $/1000 m.c.), iar preţul mediu de import al gazului la nivelul UE a fost de 8,27 $/1000 m.c (290,93 $/1000 m.c.).

În contextul acestor informaţii, menţionăm faptul că, recent, monopolul rusesc al gazului, Gazprom, a lansat o ameninţare subtilă membrilor Uniunii Europene cu privire la perspectiva acestora de a negocia un acord colectiv de import de gaze cu Rusia, în cadrul preconizatei uniuni energetice. Președintele Gazprom, Alexei Miller, a declarat că în cazul unui preţ unic de import pentru UE, alinierea s-ar face la cel mai mare nivel, nicidecum nu la unul mai redus, afirmaţie care a fost destinată să stopeze motivația UE de a juca dur cu Gazprom. Gazprom a dorit să sugereze că ar putea menţine mai departe preţuri preferenţiale, pentru unele ţări, chiar dacă UE doreşte un preţ unic. Comisarul UE pentru Concurenţă a avut o reacţie dură la adresa acestor afirmaţii. Margrethe Vestager a anunţat ca va lua măsuri împotriva companiilor energetice care afectează interesele unor ţări concurente/rivale, blochează fluxurile de energie între statele UE şi amenință să închidă robinetul.” Gazprom nu a fost menţionat nominal, dar, în următoarele  săptămâni, ar putea fi lansată o anchetă împotriva Gazprom, posibil însoţită de acuzaţii formale anti-trust.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, în perioada 6 – 19 aprilie 2015, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au avut o tendinţă puternic descendentă, în condiţiile prognozelor meteorologice extrem de favorabile ale specialiştilor americani, care indicau precipitaţii abundente în zonele de câmpie din Statele Unite, precum şi pe fondul  informaţiilor optimiste venite din partea fermierilor privind starea culturilor. Conform agricultorilor americani, peste 40% din cultura de grâu a ţării se afla, pe 12 aprilie, în condiţii foarte bune de dezvoltare.

Dinamica cotaţiilor zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2,

la Bursa din Chicago, în perioada 6 – 19 aprilie 2015

Sursa: Reprezentarea autorului, pe baza cotaţiilor de pe site-ul www.mrci.com

În acest context, pe 15 aprilie a.c. cotaţia grâului american a atins valoarea minimă a ultimelor 5 săptămâni, de 180,32 $/tonă. Media săptămânii 6 – 12 aprilie a fost de 192,92 $/tonă, iar cea din perioada 13 – 19 aprilie de 182,18 $/tonă, ceea ce reprezintă o scădere de 5,57% față de săptămâna anterioară.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În ultimile săptămâni cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, au marcat un punct de inflexiune pe 13 aprilie, când s-a înregistrat cea mai scăzută valoare din perioada analizată, de 145,86 $/tonă. După această dată porumbul american s-a scumpit ca urmare a previziunilor pesimiste ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb din SUA în sezonul actual.

Evoluţia preţurilor medii ale porumbului american nr. 2,

la Bursa din Chicago, în perioada 6 – 19 aprilie 2015

Sursa: Reprezentarea autorului, pe baza cotaţiilor de pe site-ul www.mrci.com

Potrivit ultimului Raport al USDA din aprilie a.c., în sezonul 2014/15, suprafaţa cultivată cu porumb în SUA este apreciată la 177,82 milioane hectare, în scădere cu 0,2% faţă de estimările din luna precedentă şi cu 2% mai restrânsă comparativ cu cea însămânţată în 2013/14.

Anterior zilei de 13 aprilie, cotaţiile porumbului american s-au înscris pe un trend descendent, datorită aprecierii dolarului în raport cu celelalte monede internaţionale. În aceste condiţii, media săptămânii 13 – 19 aprilie a înregistrat o reducere cu 1,38% comparativ cu cea din perioada anterioară (149,77 $/tonă), la 147,70 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 6 – 19 aprilie 2015, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată (13 – 19 aprilie a.c.) a fost de 353,38 $/tonă, cu 0,36% mai mică faţă de cotaţia săptămânii precedente (354,64 $/tonă), iar cea a uleiului de soia s-a majorat cu 1,45% la 694,22 $/tonă.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturuii din SUA (USDA) în raportul din aprilie 2015, se estimează o creştere a producţiei mondiale de ulei de soia cu 5,2%, la 47,326 milioane tone, în sezonul 2014/2015 faţă de sezonul anterior. Consumul mondial de ulei de soia este prognozat să crească cu aproximativ 3,5%, de la 45,348 milioane tone în sezonul 2013/2014, la 46,926 milioane tone în sezonul 2014/2015.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 13 – 19 aprilie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a sporit cu 0,77% față de cotația săptămânii anterioare, situându-se la 368 $/tonă.

În săptămâna analizată prețurile au oscilat între un nivel minim de 362 $/tonă și unul maxim de 377,70 $/tonă. Pe parcursul acestei săptămânii, achizitorii au fost influențați de anunțul oficialilor brazilieni privind întârzierea recoltării cu 2 săptămâni, din cauza vremii nefavorabile. Ploile abundente din centru-sudul Braziliei, principala regiune cultivatoare, îi impiedică pe fermieri să recolteze trestia de zahăr și există o anumită temere privind dimensiunea recoltei.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 13-19 aprilie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.009,60 $/tonă, cu 2,00% mai puțin față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.794,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,56% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.893,52 $/tonă, cu 0,48% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 13-19 aprilie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.834,60 $/tonă, cu 1,49% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, reflectând vânzări mai mici comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.579,33 $/tonă, înregistrând o micșorare de 1,66% față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 2,44% și s-a situat la 1.418,74 $/tonă.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.568,86 $/tonă, nivel minim, și 1.586,50 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.436,12 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.395,54 $/tonă.

Conform Raportului din luna aprilie al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul 2014/15, producția mondială de bumbac este estimată la 25,96 milioane tone, în scădere ușoară față de sezonul anterior (-1% față de 2013/14), iar consumul mondial crește cu 1,8%, la 24,18 milioane tone. Stocurile mondiale totalizează 23,97 milioane tone, nivel record, cu 8% mai ridicat față de sezonul anterior.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

După o perioadă de relativă stabilizare în marja 1.700-1.800 $/tonă  în prima parte a lunii aprilie, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange- LME) au depășit pragul de 1.800 $/tonă, începând din 15 aprilie. Creșterea semnificativă a cotațiilor s-a înregistrat pe fondul retragerii accelerate a importante cantități de metal alb din depozitele de la LME, la prețuri avantajoase, înainte de intrarea în vigoare în luna iunie a noi norme de depozitare a metalului alb, oferit ca garanție pentru împrumuturi financiare ale producătorilor.

În intervalul analizat cotația medie a aluminiului a depășit cu 2,06% media săptămânii anterioare, situându-se la 1.813,30 $/tonă. Tendința de scădere a stocurilor, până la 3.876.550 tone la 17 aprilie, a determinat diminuarea cu 0,70% a mediei săptămânale față de media săptămânală anterioară, la 3.882.835 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna 6 -12 aprilie, cotaţia medie a cuprului a rămas practic neschimbată, respectiv cu 0,08%, la 6.050,25 $/tonă, în ciuda faptului că stocurile au continuat să se reducă. Astfel, la sfârşitul săptămânii, stocurile de cupru, la bursa londoneză, s-au redus cu 0,60%, la 331,150 tone. În săptămâna13 – 19 aprilie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o scădere nesemnificativă față de săptămâna trecută cu 0,89%, la 5.996,70 $/tonă. Această scădere a fost cauzată de o cerere mai redusă din partea Chinei. Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o creștere de 1,61%, la 336.475 tone în săptămâna analizată faţă de cea anterioară.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Continuarea trendului ascendent instalat la începutul lunii aprilie al cotațiilor plumbului la LME a asigurat depășirea pragului de 2.000 $/tonă și creșterea mediei săptămânale cu 3,37% față de media săptămânală anterioară, la 2.001,30 $/tonă. Această majorare a cotației medii, după creșterea cu 5,95% în intervalul anterior, survine pe fondul sporirii cererii și al unei oferte insuficiente de metal secundar (obținut din deșeuri).

Ca urmare a retragerilor masive de metal înainte de intrarea în vigoare a noi norme privind cantitățile de metal depozitate ca oferte de finanțare, media săptămânală a stocurilor de plumb la LME s-a diminuat cu 7,0% în raport cu media săptămânală anterioară, la 211.560 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Evoluția ascendentă cotațiilor zincului la LME peste pragul de 2.000 $/tonă, pe fondul creșterii cererii pentru metalul alb-albastru, a determinat majorarea mediei săptămânale cu 2,13% în raport cu media săptămânală anterioară, până la 2.206,10 $/tonă.

Diminuarea constantă a stocurilor de zinc la bursa londoneză, al căror volum a coborât sub 500.000 tone la 17 aprilie, exprimă ritmul intens al tranzacțiilor desfășurate în intervalul analizat. Media săptămânală a stocurilor a înregistrat o scădere de 1,78% față de media săptămânală a acestora în intervalul anterior, la 500.985 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 13-19 aprilie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 12.583,00 $/tonă, cu 0,18% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 431.214 tone, nivel înregistrat pe 13 aprilie 2015, la 433.752 tone în data de 17 aprilie, a.c. (+2.538 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul intervalului 06 – 19 aprilie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au continuat un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară, pentru a treia săptămână consecutivă. În perioada 13 – 19 aprilie a.c., preţul cositorului a înregistrat scăderi ușoare în primele 4 zile de tranzacţionare şi o reducere substanţială în ultima zi, 17 aprilie, la 14.765 $/tonă, cel mai mic nivel din ultimii cinci ani (14.492 $/tonă-2010), fapt care a determinat scăderea mediei săptămânale.

Cotaţia medie a cositorului în săptămîna analizată a fost de 15.792 $/tonă mai mică cu 5,22% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă (16.663,75 $/tonă). În această perioadă, preţurile au variat între un nivel minim de 14.765 $/tonă (17 aprilie a.c.) şi unul maxim de 16.775 $/tonă (7 aprilie 2015). Potrivit specialiştilor de la Reuters, (Raport publicat în 17 aprilie 2015) scăderea preţului cositorului cu o treime în ultimele 12 luni, s-a datorat cererii slabe dar şi a diminuării stocurilor.

Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 1,30% comparativ cu perioada anterioară, la 9.696 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

În urma sărbătorilor pascale, metalele preţioase s‑au confruntat cu tradiţionala diminuare a interesului investitorilor pentru activitatea tranzacţională. În aceste condiţii, pe pieţele din Londra:

 

  • Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 1,10% (la 1.192 $) în săptămâna 6‑12 aprilie, după care a scăzut cu 0,52% în săptămâna următoare (la 1.198,85 $). Pe parcursul acestei perioade evoluţia cotaţiilor a fost extrem de dinamică. Astfel, aurul a început intervalul analizat în creştere, la 1.211 $/u.f., după care a cotat fluctuant între acest maxim şi un minim de 1.192,90 $/u.f. (pe 15 aprilie), reuşind totuşi să‑l încheie de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 17 aprilie uncia fină de aur valora cu 0,4% mai mult decât cu două săptămâni în urmă: 1.203,35 $, faţă de 1.198,50 $ în 2 aprilie.

 

În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a crescut cu 1,21%,  cu 4,09%, la 158,37 lei, în săptămâna 6-12 aprilie şi cu 0,72%, la 159,51 lei în săptămâna următoare. Pe parcursul acestei perioade, valoarea sa a evoluat în directă legătură cu cea a unciei fine pe piaţa din Londra, dar dinamica a fost puternic influenţată de fluctuaţiile dolarului SUA în raport cu moneda naţională. În acest context, gramul de aur a început intervalul analizat la 157,84 lei şi, după ce a fluctuat în intervalul 157,37‑160,73 lei, l‑a încheiat printr‑o puternică ieftinire (cu 2% într‑o singură zi). Din această cauză, pe 17 aprilie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 0,2% mai mare decât nivelul stabilit cu două săptămâni în urmă: 157,96 lei/gram, comparativ cu 157,71 în 3 aprilie.

 

  • Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 0,15% (la 16,64 $) în săptămâna 6‑12 aprilie şi cu 2,27% în săptămâna următoare, la 16,26 $. Metalul a început intervalul analizat  la 16,84 $, a cotat pe trend puternic descendent până la 16,08 $/u.f. (în 14 aprilie), după care a iniţiat o tendinţă de redresare, în urma căreia a reuşit însă să recupereze doar 1% din această ieftinire. În această situaţie, la închiderea fixingului londonez din 17 aprilie uncia fină de argint valora cu 3% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 16,30 $, comparativ cu 16,84 $ în 2 aprilie.
  • Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 2,75% (la 1.167,25 $) în săptămâna 6‑12 aprilie şi s‑a diminuat cu 1,02% în săptămâna următoare, la 1.155,40 $. Deşi bine susţinut de perspectiva unui deficit de ofertă, metalul s‑a confruntat cu puternicele presiuni de scădere exercitate în urma ieftinirii aurului. În acest context, cotaţiile au fluctuat în intervalul 1.171‑1.147 $/u.f., de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 17 aprilie uncia fină de platină valora cu 0,6% mai mult decât cu două săptămâni în urmă: 1.161 $, comparativ cu 1.154 $ în 2 aprilie.
  • Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a înregistrat două creşteri consecutive: cu 4,09% (la 769,25 $) în săptămâna 6‑12 aprilie şi cu 0,23% (la 771 $) în săptămâna următoare. Ca şi platina, metalul a beneficiat de suportul psihologic oferit de deficitul de ofertă prognozat pentru piaţa mondială în 2015. Prin urmare, scumpirea cu 4% din prima parte a intervalului analizat, până la maximul de 779 $ din 13 aprilie, a fost suficient de puternică pentru a atenua impactul vânzărilor speculative din 14 aprilie, în urma cărora preţul paladiului a scăzut cu 2,4% într‑o singură zi (până la 760 $/u.f.). Cu atât mai mult cu cât ieftinirea a fost urmată de o tendinţă de redresare în ritm alert. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 17 aprilie uncia fină de paladiu valora cu aproape 4% mai mult decât cu două săptămâni în urmă: 777 $, comparativ cu 751 $ în 2 aprilie.

 

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase


Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Pe parcursul săptămânii trecute, cursul mediu al dolarului american a fost influențat de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de evoluțiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, în Statele Unite s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați recent. Pe de o parte, producția industrială a scăzut cu un ritm lunar de 0,6% în martie (dinamică anuală negativă de 1%, pentru prima oară din 2009). De asemenea, solicitările inițiale de ajutor de șomaj au crescut cu 12 mii, la 294 mii în a doua săptămână a lunii aprilie. Pe de altă parte, indicatorii economici avansați au crescut cu 0,2% lună/lună în martie, iar încrederea consumatorilor s-a ameliorat în aprilie (conform indicatorului calculat de Universitatea Michigan). Totodată, indicatorul de încredere în sfera constructorilor de locuințe s-a îmbunătățit în aprilie.

În Zona Euro, exporturile au continuat să performeze în perioada recentă (avans cu 4% an/an în februarie), cu impact pozitiv pentru industrie (+1.6% an/an), evoluții influențate și de deprecierea euro din ultimele trimestre. La a treia ședință de politică monetară din acest an, Banca Centrală Europeană a menținut rata de dobândă de referință la nivelul minim istoric de 0,05% și a semnalat continuarea programului de cumpărare de active (inclusiv titluri de stat) până în septembrie 2016.

În China, PIB-ul a crescut cu un ritm anual de doar 7% în primul trimestru din 2015, cea mai redusă dinamică din ultimii șase ani.

Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au scăzut, declinul fiind mai pronunțat pe Europa, pe fondul intensificării percepției de risc privind Grecia. Rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani a atins noi minime istorice în cursul săptămânii (0,06%).

Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime se notează o consolidare a cotațiilor internaționale la țiței, după inflexiunea din perioada anterioară.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,1% față de moneda unică europeană săptămâna trecută.


De asemenea, dolarul s-a depreciat și față de monedele din sfera de influență a euro: cu 1% raportat la coroana daneză și cu 0,5% comparativ cu moneda suedeză.

Nu în ultimul rând, moneda americană s-a apreciat ușor și față de lira sterlină (cu 0,1%).

Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat față de monedele din Norvegia (cu 1,7%), Canada (cu 1,1%), Japonia (cu 0,5%).

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american față de peso argentinian (cu 0,6%), ringgit-ul malaysian (cu 1,1%) și peso mexican (cu 2,1%).

Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat cu 0,8% față de real-ul brazilian, o evoluție care poate fi interpretată sub forma unei corecții normale, după evoluțiile din lunile anterioare.

Față de leul românesc, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,3% săptămâna trecută, pe fondul evoluțiilor cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,3%) și EUR/USD (depreciere cu 1,1%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Bursele au înregistrat evoluții mixte pe parcursul săptămânii trecute, ca și în cazul piețelor valutare, influențate de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic se evidențiază dinamica indicatorilor din Zona Euro, care resimte impactul pozitiv al măsurilor de relaxare monetară. Exporturile au accelerat la un ritm de 4% an/an în februarie, lună în care producția industrială a crescut cu 1,6% an/an. La a treia ședință de politică monetară din 2015 Banca Centrală Europeană a menținut rata de dobândă de politică monetară la nivelul minim istoric de 0,05% și a semnalat continuarea programului de cumpărare de active (inclusiv titluri de stat) până în septembrie 2016. Cu toate acestea, percepția de risc cu privire la viitorul economic al Greciei s-a intensificat, mai ales că FMI a respins cererea guvernului elen de amânare a rambursării tranșei din luna mai.

În Statele Unite indicatorii economici au prezentat evoluții mixte, care exprimă decelerarea ritmului creșterii economice în debutul anului 2015, sub impactul climatului meteorologic nefavorabil, dar și a aprecierii dolarului. Producția industrială a scăzut în martie cu 0,6% lună/lună, iar numărul autorizațiilor de construcții locuințe s-a diminuat cu un ritm lunar de 5,7%. Nu în ultimul rând, dinamica anuală a inflației a revenit în teritoriu” negativ (-0,1%) luna trecută. În acest context, s-a redus probabilitatea ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință pe termen scurt.

De asemenea, în China dinamica anuală a PIB a decelerat la 7% în trimestrul I, cel mai redus ritm din ultimii șase ani, evoluție care a contribuit la creșterea probabilității implementării unor noi măsuri de susținere a economiei.

Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au scăzut, pe fondul intrărilor de capital, în contextul intensificării percepției de risc. În SUA, rata de dobândă la 10 ani s-a redus cu aproximativ 5% la 1,9%. În Germania, rata de dobândă la titlurile de stat a scăzut cu peste 60% față de săptămâna anterioară, consemnând un nou minim istoric în ședința de vineri a Bundesbank (0,06%).

În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni (MSCI) a scăzut cu 0,4% până la 434 puncte săptămâna trecută (avans cu 4% de la începutul anului).

Se evidențiază divergența între dinamica piețelor țărilor dezvoltate (indicele MSCI pentru această categorie a scăzut cu 0,6%, la 1 769 puncte) și cea a piețelor țărilor emergente (indicele MSCI pentru această categorie a crescut cu 0,8%, până la 1 042,7 puncte săptămâna trecută).


În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 1,3% la 17 826,3 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a pierdut 1% la 2 075,5 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 2,2%, până la 403,7 puncte.

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,9%, la 153,7 puncte, evoluție susținută de perspectiva implementării unor noi măsuri de susținere a economiei în China.

În România, bursa a consemnat o evoluție favorabilă, susținută și de informațiile din sfera companiilor interne, dar și de perspectivele de accelerare a economiei. Indicele BET a crescut cu 4,1%, la 7 552,8 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

[1] Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[2] Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

[3] Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[4] Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).