I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex, din New York, şi ICE, din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna ianuarie 2017, au înregistrat creşteri importante, sub influenţa deciziei „istorice” a OPEC de a încheia un acord de reducere a producţiei de ţiţei. Practic, în ultimele 2 săptămâni, preţurile au înregistrat, cumulat, cele mai mari creşteri din 2009, de circa 12% în cazul Brent şi de 7% în cel al WTI. În săptămâna 5-11 decembrie, WTI (SUA), a crescut cu 4,23%, la 50,97 $/baril, iar Brent-ul (Marea Britanie) cu 6,55%, la 54,02 $/baril.
Cartelul petrolier a reuşit un acord-surpriză, „smulgând victoria din ghearele înfrângerii”. Acordul prevede reduceri colective ale producţiei celor 13 membri (Indonezia a fost suspendată ca membru), cu 1,2 milioane de barili pe zi, până la 32,5 mil.barili/zi. De asemenea, ţările non-OPEC s-au angajat să-şi reducă producția cu 600.000 de barili pe zi.
Acordul va intra în vigoare în luna ianuarie 2017 şi va avea o durată de şase luni, urmând a se derula sub supravegherea unui comitet de monitorizare format din miniştrii ai petrolului din cadrul OPEC. Rusia se va alătura efortului, după ce a promis să-şi reducă producţia treptat, pe parcursul celor şase luni, cu aproximativ 300.000 de barili pe zi. Acest fapt va însemna mai degrabă o manieră de a întârzia planurile de creştere a producţiei, decât o reducere reală.
Bloomberg a raportat faptul că negocierile s-au efectuat la „limită”, în condiţiile în care existau discrepanţe destul de mari între mai mulţi membri ai OPEC. Momentul-cheie care a condus la tranşarea situaţiei a fost reprezentat de o convorbire telefonică între ministrul rus al energiei, Alexander Novak, şi omologul său din Arabia Saudită, Khalid al-Falih. Novak a declarat că Rusia nu este dispusă doar să îngheţe, ci chiar să-şi reducă producţia, o concesie surpriză, care a permis reluarea negocierilor. Cu Rusia dispusă să se implice în acord şi ceilalţi participanţi au fost dispuşi să-şi armonizeze poziţiile.
Un alt factor catalizator important l-a constituit Arabia Saudită, care are nevoie de un preţ majorat al petrolului, în medie de 70 $/baril, pentru a-şi asigura un buget rezonabil. Preţurile reduse ale tiţeiului din ultimii 2 ani au condus la deficite bugetare mari, inclusiv pentru Arabia Saudită. În plus, regatul încearcă să-şi diversifice economia pentru a-şi diminua dependenţa de veniturile din surse petroliere. Dar, între timp, acesta are nevoie de veniturile din petrol pentru a face investiţiile necesare diversificării.
Pe de altă parte, acordul OPEC marchează şi o schimbare în echilibrul de forţe din Orientul Mijlociu, deoarece Arabia Saudită, liderul neoficial al grupului şi cel mai mare producător de ţiţei al OPEC, a fost forţată să facă cea mai mare concesie, renunţând la politica de maximizare a producţiei proprii, dar în acelaşi timp cedând la insistenţele Iranului, care va continua să producă la nivelul curent, de aproape 4 milioane de barili pe zi.
Un lucru pare să fie clar, totuşi. Dacă până în prezent Arabia Saudită a fost în măsură să conducă OPEC în orice direcţie a dorit, la ora actuală, cu un deficit bugetar de o amploare nemaiîntâlnită şi cu Iranul din nou pe piaţă, aceasta s-ar putea să-şi piardă statutul de lider. Tensiunile politice dintre cele două state rivale din Orientul Mijlociu s-ar putea adânci, cu consecinţe greu previzibile, accentuate de noul preşedinte ales al SUA şi de declaraţiile acestuia vis-a-vis de Orientul Mijlociu, dar mai ales de acordul nuclear cu Iranul.
Analiştii petrolieri din întreaga lume anticipează în continuare creşteri de preţ în următoarele câteva luni. Acordul OPEC a fost apreciat ca un remediu pentru pieţele petroliere supraofertate, existând un potenţial de stabilizare a pieţei la începutul anului 2017. Dar unii analişti anticipează că, chiar în condiţiile respectării 100% a acordului atât de către producătorii OPEC cât şi de cei non-OPEC, este puţin probabil ca stocurile globale de ţitei să scadă în prima jumătate a anului 2017. Calculele şi estimările efectuate de Bloomberg News indică, de asemenea, foarte puţine reduceri de stocuri anul viitor. O mulțime de incertitudini sunt legate şi de gradul de respectare de către OPEC şi de către Rusia a reducerilor de producție promise.
Unii observatori au remarcat faptul că „reducerea producţiei nu va antrena şi o reducere a exporturilor”, deoarece OPEC a acumulat între timp stocuri ample de ţiţei, care i-ar permite să exporte la ratele curente pentru a-şi menţine cota de piaţă, ceea ce ar diminua potenţialul de creştere al preţurilor ţiţeiului.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile gazului natural pe piaţa la termen din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în ianuarie 2017, au crescut substanţial, la o medie săptămânală de 129,43 $/1000 m.c. (+8,87%), ca reacţie la majorarea preţurilor ţiţeiului, dar şi la răcirea vremii, care tinde să afecteze preţurile mai ales în partea de nord-est a ţării, deoarece capacitatea insuficientă a conductelor de gaz nu poate asigura gazul necesar pentru a acoperi cererea din partea sectorului de încălzire.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, pe parcursul săptămânii 28 noiembrie – 4 decembrie 2016, cotaţiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 au înregistrat un trend descendent, oscilând în intervalul valoric de 143,12 $/tonă şi 136,50 $/tonă (cea mai scăzută valoare din ultimele 3 luni), iar media celor 5 zile de tranzacţionare a fost cu 5,22% mai mică comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 140,58 $/tonă.
Ieftinirea grâului american a avut loc pe fondul prognozelor specialiștilor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care arată că balanța mondială producție/consum din sezonul actual (2016/17) este excedentară, ceea ce determină o supraofertă pe piața internațională. Potrivit raportului USDA din noiembrie, producția de grâu din 2016/17 este previzionată la 745 milioane tone, cu 8,2 milioane tone mai mare față de consum (737 milioane tone).
După ce anterior, cotaţiile grâului s-au diminuat la cea mai mică valoare din ultimele 3 luni, în săptămâna 5 – 11 decembrie a.c., acestea au marcat o redresare, încercând să revină la valori apropiate de cele consemnate în ultima săptămână a lunii noiembrie. Astfel, media săptămânii curente a fost de 143,74 $/tonă, în creștere cu 2,25% față de cea înregistrată în perioada precedentă.
Sporirea cotațiilor grâului american a avut loc pe fondul informațiilor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie al SUA, conform cărora, în partea de sud a Marilor Câmpii (The Great Plains), nivelul de umiditate al solului este foarte scăzut, din cauza lipsei precipitațiilor din ultimele 3 luni, ceea ce prejudiciază dezvoltarea optimă a culturilor de grâu. Cele mai afectate zone sunt cele din statele Kansas, Oklahoma și Texas, unde nu a mai plouat de mult timp, stratul de zăpadă protector este inexistent, lăsând plante expuse la temperaturi scăzute și vânt, ce intensifică procesul de uscare a terenurilor.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, cotaţiile porumbului american galben au revenit la valorile din perioada 21 – 27 noiembrie a.c., după ce între 28 noiembrie și 4 decembrie au înregistrat o scădere (-3,41%).
În perioada 5 – 11 decembrie 2016, media săptămânală a cotațiilor porumbului american a fost de 137,78 $/tonă, cu 3,47% mai mare față de cea din săptămâna anterioară.
Scumpirea porumbului s-a datorat îngrijorării comercianților privind seceta din Argentina, al doilea mare exportator mondial de porumb din sezonul actual (2016/17), ce poate afecta oferta din primăvara 2017 a acestei țări. Exporturile de porumb ale Argentinei sunt prognozate de specialiștii Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) la 25,5 milioane tone în 2016/17, ceea ce reprezintă o pondere de 18% din livrările mondiale, iar o scădere a acestora poate crea turbulențe pe piața cerealelor furajere.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 28 noiembrie –11 decembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat majorări ușoare. În săptămâna 5 – 11 decembrie 2016, cotaţia medie a boabelor de soia a crescut la 382,48 $/tonă, cu numai 0,32% mai mare faţă de săptămâna precedentă. În intervalul analizat, preţurile la boabele de soia au oscilat între o valoare maximă de 385,43 $/tonă, înregistrată pe 7 decembrie, şi una minimă de 377,35 $/tonă, pe 8 decembrie 2016. În luna noiembrie 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 352,98 $/tonă, înregistrând o reducere de 1,5% faţă de luna precedentă (358,38 $/tonă).
Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei la boabele de soia, în această lună, a fost publicarea prognozei USDA din decembrie 2016 (sezonul 2016/17), privind creşterea producţiei mondiale de soia boabe, în luna noiembrie a.c., care a fost estimată la 338 milioane tone, cu 60% mai mult comparativ cu previziunile din octombrie 2016, în timp ce consumul mondial de soia boabe a înregistrat o diminuare de aproximativ 0,50%, la 289,441 milioane tone, faţă de previziunile din luna octombrie 2016.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a majorat cu 0,87% faţă de săptămâna precedentă, la 822,99 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 831,73 $/tonă (7 decembrie), iar cel minim de 810,12 $/tonă (9 decembrie). În luna noiembrie 2016, cotaţia medie lunară a uleiului de soia a fost de 741,70 $/tonă, înregistrând o diminuare de cca. 2,2% faţă de luna precedentă (757,63 $/tonă).
Prognoza pentru sezonul 2016/2017, din luna noiembrie,, arată că producţia mondială de ulei de soia la nivel mondial este estimată la 53,946 milioane tone, mai mare cu 0,55% faţă de previziunile din luna anterioră, iar estimarea pentru consumul mondial de ulei de soia este mai mare cu aproximativ 0,70%, la 53,981 milioane tone; prognozele pentru comerţul mondial cu ulei de soia în sezonul actual sunt diminuate: importul a fost estimat la 11,265 milioane tone, cu o diminuare de 1,2%, iar exportul se situează la 11,609 milioane tone, cu o reducere de 1%, faţă de prognozele din octombrie a.c., conform datelor USDA din decembrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 5 – 11 noiembrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,24%, la 514,70 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu scăderi ale cotațiilor comparativ cu prețurile înregistrate în ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare, urmate de creșteri în următoarele 2 zile și reduceri în ultimele 2 zile. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 519,90 dolari/tonă (atins pe 6 decembrie) și unul minim de 506,60 dolari/tonă (5 decembrie). Așa cum se observă, oscilațiile din intervalul analizat sunt minore, scăderile înregistrate în ultimele 2 săptămâni fiind mici, ceea ce indică o volatilitate scăzută pe piața internațională a zahărului.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a continuat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere, de 5,98%, față de săptămâna precedentă, la 3.042,90 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea arabica au oscilat pe parcursul săptămânii: în prima zi de tranzacționare a înregistrat o valoare maximă de 3.087 $/tonă, iar vineri, la închidere, a atins o valoare minimă de 2.998 $/tonă.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, în săptâmâna analizată a înregistrat o scădere modestă de 0,86%, la 2.027,40 $/tonă față de perioada anterioară. Preţurile zilnice la cafea robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi, la deschiderea bursei, a înregistrat o valoare de 2.064 $/tonă, iar în ultima zi din săptămână a atins o valoare minimă de 1.989 $/tonă.
Cauza declinului, atât la cotațiile de cafea Arabica cât și cafea Robusta, a fost diminuarea producției, ce a fost grav afectată de uscăciune în principalele țări producătoare precum Vietnam, Brazilia și Indonezia.
În cadrul Conferinței anuale SCAA (cea mai mare asociație comercială de cafea din lume, fondată în 1982, cu peste 3.000 de companii membre ce provin din 40 de țări), șeful interimar al Direcției cafelei, Grenville Kiplimo Melli, a declarat că dorește noi proiecte de lege prin care să se sporească vizibilitatea și să se deschidă mai multe oportunități pe piață pentru potențialii cumpărători de pe piețele internaționale.
Cacao
AUTOR: Emilia MANOLE
Media cotaţiilor la cacao, la Bursa din New-York, franco-depozit, termen decembrie, a înregistrat o scădere, de 4,75% în săptămâna analizată față de intervalul precedent, la 2.282,20 $/tonă. Cotaţiile zilnice la cacao au fluctuat pe parcursul perioadei analizate între un nivel maxim de 2.365,00 $/tonă, înregistrat pe 5 decembrie, şi un nivel minim de 2.163,00 $/tonă, pe 9 decembrie (cea mai mică valoare din 10 iulie 2013).
La Bursa de la Londra, media cotațiilor la cacao nr.7, CIF, a înregistrat o reducere semnificativă, de 8,18% comparativ cu media anterioară, la 2.267,06 $/tonă. Preţurile zilnice la cacao pe parcursul săptămânii analizate au atins cele mai mici valori din luna mai 2014. În cursul săptămânii, Cocoanect B.V., o companie globală de comercializare a cacao cu sediul în Țările de Jos, a remarcat faptul că țările producătoare majore, cum ar fi Coasta de Fildeș și Ghana, au fost reticente în a vinde producția lor pe fondul crizei recente a prețurilor.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 5 – 11 decembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări minore față de săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.758,21 $/tonă (-0,19%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.578,65 $/tonă, cu 1,08% mai puțin față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.765,1 $/tonă și 1.754,08 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.561,14 $/tonă și unul maxim de 1.596,20 $/tonă.
În pofida faptului că în sezonul actual, 2016/17, prognozele arată că balanța mondială a bumbacului va fi deficitară, prețurile internaționale ale bumbacului se află sub presiune. Analiștii de piață sunt sceptici în privința creșterilor prognozate la începutul sezonului, din cauza competiției din partea fibrelor sintetice, ale căror prețuri sunt mai scăzute, marii producători de textile fiind tentați să achiziționeze pe viitor cantități mai însemnate de fibre sintetice decât de bumbac.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au evoluat favorabil în intervalul analizat, menținându-se în marja 1.700-1.800 $/tonă, pe fondul reducerii producției de metal alb și al blocajelor în aprovizionarea cu metal din China. Cotația medie săptămânală, de 1.729,60 $/tonă, în scădere nesemnificativă (-0,02%) față de media săptămânală anterioară, a rămas aproape neschimbată, deși valoarea maximă de 1.742,50 $/tonă din 9 decembrie este cu 1,8% sub maximul de 1.766,50 $/tonă, înregistrat în săptămâna anterioară. Pe termen scurt s-a maninfestat o ușoară tendință de trecere spre echilibru, continuarea trendului ascendent al cotațiilor metalului alb, instalat în ultimele două luni și majorarea primelor fiind factorii cu contribuție majoră la creșterea supraofertei pe piața mondială în 2017.
Nivelul stocurilor de metal la LME a coborât la 2.101.775 tone la 9 decembrie, iar media săptămânală a înregistrat o scădere cu 1,64% față de media săptămânală anterioară, la 2.114.040 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere modestă, de 1,07% comparativ cu perioada anterioară, la 5.854,60 $/tonă Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi a săptămânii a înregistrat o valoare de 5.851 $/tonă, iar în data de 7 decembrie a atins o valoare maximă de 5.903 $/tonă (considerată cea mai mare valoare de la mijlocul anului 2015). Principalul factor care a influenţat creşterea cotaţiei cuprului a fost creşterea cererii din partea Chinei, care s-a îmbunătățit în mod semnificativ în luna noiembrie. Tot în aceeași perioadă, importurile de cupru rafinat s-au majorat cu 31% față de luna anterioară, cu un volum de 380.000 tone. În acelaș timp, exporturile au crescut în mod suprinzător, iar prețurile de producție au urcat cu 3,3% (estimat cel mai rapid ritm din ultimii 5 ani).
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) s-au redus, cu 4,45% faţă de săptămâna precedentă, la 224.580 tone.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotațiile plumbului au revenit la peste 2.300 $/tonă, după evoluția spectaculoasă din intervalul precedent, în care, de la nivelul maxim de 2.459 $/tonă, din 29 noiembrie, cel mai înalt nivel din februarie 2013, cotațiile au scăzut la 2.274 $/tonă în următoarele trei zile. Consolidarea cotațiilor în marja 2.300-2.400 $/tonă a avut loc pe fondul restrângerii producției de metal primar și al creșterii ofertei de metal secundar. Media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 2,53% față de media din săptămâna anterioară, la 2.320,40 $/tonă.
Valorile de vârf ale cotațiilor, de peste 2.400 $/tonă, din 28-29 noiembrie, au avut un efect negativ asupra tranzacțiilor cu plumb la LME. Nivelul stocurilor a înregistrat o scădere lentă, până la 187.275 tone la 7 decembrie, urmată de o stagnare până la sfârșitul săptămânii, în lipsa tranzacțiilor. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 0,16% față de media stocurilor din săptămâna precedentă, la 187.195 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME au oscilat între 2.705,50 $/tonă și 2.821,50 $/tonă în intervalul analizat, după creșterea rapidă cu 5% în 28 noiembrie, până la 2.907 $/tonă, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a înregistrat o scădere de 1,26% față de media săptămânală anterioară, la 2.742,30 $/tonă, urmare a redresării cererii pentru zinc în China și a existenței deficitului de 251.000 tone pe perioada primelor nouă luni ale acestui an.
Tranzacțiile cu zinc desfășurate la LME au contribuit la scăderea nivelului stocurilor până la 438.300 tone la 9 decembrie și a mediei săptămânale a acestora cu 0,63% față de media săptămânală anterioară, la 439.560 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa Londoneză, a continuat trendul ascendent și a înregistrat o nouă majorare, de 2,08%, în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 11.490,00 $/tonă. În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb au fluctuat: în prima zi de tranzacționare, au înregistrat o valoare maximă de 11.680 $/tonă, iar vineri, la închiderea bursei, au atins valoarea minimă de 11.330 $/tonă. Această evoluție a cotaţiei la nichel a fost determinată de creşterea cererii din partea Chinei, care a fost mai mare decât era preconizată.
Conform ultimului audit din sectorului minier, exporturile de minereu din Filipine se vor diminua în următoarele luni din cauza sezonului ploios. Din datele publicate oficial reiese că producția de minereu de nichel a scăzut cu 16 % în al treilea trimestru din anul curent, ca urmare a suspendării licențelor pentru 10 din 41 de mine, din cauza încălcării cerințelor de protecția mediului. Pe de altă parte, Indonezia va reduce cu 2% redevența percepută pentru vânzările de nichel procesat și rafinat pentru a încuraja mai mulți mineri să dezvolte topitorii.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o ușoară creștere, de 0,51%, faţă de săptămâna precedentă la 368.821 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în cele două săptămâni (28 nov. – 11 dec. 2016) a crescut nesemnificativ cu numai 0,21%. În intervalul analizat 5 – 11 decembrie 2016, media cositorului a înregistrat o uşoară creştere, de 0,32% faţă de perioada precedentă, la 21.409 $/tonă. Pe 5 decembrie a.c., preţul cositorului închide ziua de tranzacţionare la un preţ ridicat de 21.500 $/tonă, cel mai mare nivel din ultimele 4 săptămâni, iar în ultima zi, preţul cositorului a scăzut, ajungând vineri, 9 decembrie a.c., la un minim de 21.300 $/tonă. În luna noiembrie 2016, cotaţia medie lunară a cositorului a fost de 21.234 $/tonă, înregistrând o majorare de 5,2% faţă de luna precedentă. Tendinţa de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, al creşterii stocurilor, cât şi al reducerii, din luna noiembrie 2016, a exporturilor Indoneziei, cel mai mare exportator de cositor din lume.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului din Indonezia, în decembrie 2016, exporturile indoneziene au scăzut cu 25% în noiembrie a.c faţă de luna octombrie (3.913 tone), la 4.892 tone. În cele 11 luni (ianuarie – noiembrie 2016), exporturile au coborât la 57.508 de tone (-18% faţă de acelaşi interval din 2015).
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut cu 2,80%, la 3.228 tone, faţă de intervalul anterior, când s-au cifrat la 3.140 tone. În luna noiembrie 2016, nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor a fost de 2.960 tone, mai mic cu 7,3% comparativ cu luna octombrie a.c.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Puternica apreciere din noiembrie a dolarului american (în special faţă de euro), precum şi aşteptările privind majorarea dobânzii de referinţă din SUA au influenţat extrem de negativ interesul investitorilor pentru tezaurizare şi/sau tranzacţii speculative cu metale preţioase.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a stopat tendinţa de redresare iniţiată în octombrie de aşa manieră încât aurul şi celelalte metale preţioase au încheiat luna noiembrie sub valoarea la care o începeau, înregistrând scăderi şi în termeni de medii lunare (cu excepția paladiului). La nivelul primelor unsprezece luni, evoluţia cotaţiilor zilnice indică însă menţinerea unui trend ascendent pentru toată grupa metalelor preţioase (și în special la paladiu) şi situarea preţurilor cu mult peste cele din 2015.
În România, preţul oficial al aurului (comunicat de Banca Naţională) a evoluat aproape la fel ca preţul de referinţă al unciei fine (comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către London Bullion Market Association). Cu menţiunea că diferenţele apărute în ceea ce priveşte amplitudinea ieftinirilor sau scumpirilor şi menţinerea gramului de aur peste nivelul din 2015 s‑au datorat fluctuaţiilor parităţii dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
* * *
Luna decembrie a debutat cu o relativă acalmie pe piaţa valutară, fapt ce a blocat aprecierea dolarului american în raport cu monedele naţionale ale principalilor parteneri comerciali ai SUA şi a stimulat cererea de metale preţioase. Cu atât mai mult cu cât preţul acestora, exprimat în „hârtii verzi”, ajunsese la un nivel extrem de atractiv pentru refacerea stocurilor fabricanţilor. Pe piaţa din Londra, această conjunctură a favorizat, cu precădere, argintul şi platina, care au beneficiat de un interes sporit datorită ieftinirii abrupte cu care s‑au confruntat pe parcursul lunii noiembrie. Prin urmare:
– Aurul, în ciuda faptului că uncia fină[2] s‑a scumpit cu 15 $ în primele trei zile din intervalul analizat, s‑a confruntat cu efectele negative ale dezinteresului manifestat de marii investitori speculativi, care au continuat să mizeze pe piaţa valutară. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 9 decembrie metalul valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.163,60 $/u.f., comparativ cu 1.173,50 $/u.f. în 2 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de aur[3]a scăzut cu 0,68%, la 1.169,40 $.
În România, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a făcut ca pe 9 decembrie Banca Naţională a României să anunţe un preţ cu doar 0,2% mai mic decât cu o săptămână în urmă (159,35 lei/gram, comparativ cu 159,72 lei/gram în 2 decembrie), dar în termeni de medii săptămânale preţul gramului de aur[4]a scăzut cu 2,13%, la 158,18 lei.
– Argintul, susţinut ca şi platina de optimismul cu care este privită evoluţia pe termen mediu şi lung a cererii de fabricaţie (în contextul promisei creşteri a ritmului de dezvoltare a infrastructurii SUA) şi de nivelul scăzut la care a încheiat luna noiembrie, a cotat pe trend de redresare alertă. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 9 decembrie metalul valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,95 $/u.f., comparativ cu 16,35 $/u.f. în 2 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5]a crescut cu 2,08%, la 16,85 $.
– Platina, la rândul său, a început intervalul analizat în creştere, cotând la 930 $/u.f., şi l‑a încheiat pe trend ascendent. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 9 decembrie metalul valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (925 $/u.f., comparativ cu 918 $/u.f. în 2 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a crescut cu 2,36%, la 936 $.
– Paladiul, în schimb, fiind singurul metal preţios care s‑a scumpit extrem de puternic pe parcursul lunii noiembrie, a fost mai puţin atractiv pentru cei care doreau să‑şi refacă stocurile. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 9 decembrie metalul valora cu doar 0,1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (744 $/u.f., comparativ cu 743 $/u.f. în 2 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a scăzut cu 2,85%, la 736,40 $.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de London Bullion Market Association (LBMA), Bloomberg.com, Finance.yahoo.com şi Banca Naţională a României (BNR)
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate în a doua săptămână din decembrie. Această evoluție poate fi interpretată sub forma unei corecții normale după aprecierile din ultimele luni (determinate de creșterea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă până la finalul anului curent).
Dinamica monedei americane a fost influențată recent de știrile din plan macroeconomic (inclusiv de unda de optimism indusă de rezultatul alegerilor Prezidențiale din SUA), precum și de evoluțiile din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, indicatorii comunicați în Statele Unite au continuat să se amelioreze recent (încrederea în economie, încrederea consumatorilor, sectorul de servicii), contribuind la consolidarea probabilității (100%) ca FED să continue ciclul monetar lansat în 2015, prin majorarea ratei de dobândă de referință la ultima ședință din acest an (13-14 decembrie).
În Zona Euro, dinamica economiei s-a consolidat în T3 (1,7% an/an), evoluție determinată de cererea internă. De asemenea, comerțul cu amănuntul s-a redinamizat în octombrie, iar încrederea investitorilor s-a consolidat în apropiere de maximul anului în decembrie. În acest context, Banca Centrală Europeană (BCE) a semnalat apropierea de final a politicii monetare relaxate fără precedent în cadrul ultimei ședințe din 2016: prelungirea programului de cumpărare de active până în decembrie 2017, dar reducerea volumului acestuia de la 80 miliarde EUR la 60 miliarde EUR (din aprilie anul viitor).
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au crescut săptămâna trecută, pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului monetar în SUA și de apropiere de final a relaxării monetare fără precedent în Zona Euro. Avansul a fost mai pronunțat în Germania (dobânda la 10 ani a urcat cu 30,7%, la 0,366%), pe fondul deciziilor BCE. În SUA, rata de dobândă la obligațiunile cu scadența 10 ani a crescut cu 3,1%, la 2,466%.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat săptămâna trecută cu 0,5% față de moneda unică europeană.
De asemenea, moneda americană a scăzut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,6%), coroana suedeză (cu 0,9%).
Dolarul american a consemnat deprecieri și raportat la francul elvețian (cu 0,2%), dolarul australian (cu 0,3%), kiwi neo-zeelandez (cu 0,7%), lira sterlină (cu 0,8%), coroana norvegiană (cu 1%), dolarul canadian (cu 1,1%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat cu 0,6% față de yen-ul nipon.
În ceea ce privește monedele din statele emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului raportat la rial-ul iranian (cu 0,2%) și peso argentinian (cu 1,2%).
Cu toate acestea, reducerea percepției de risc investițional pe piețele globale a condus la intrări de capital pe piețele emergente, contribuind la deprecierea dolarului față de monedele din aceste țări: peso filipinez (cu 0,1%), real-ul brazilian (cu 0,6%), ringgit-ul malaysian (cu 0,7%), peso mexican (cu 1%) și rupia indiană (cu 1,2%).
Raportat la leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 0,9%, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (apreciere cu 0,5%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Piețe de capital
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat creșteri generalizate săptămâna trecută, evoluție determinată îndeosebi de știrile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii. De asemenea, fluctuațiile din piețele internaționale de titluri de stat, valute și materii prime au influențat bursele de valori în a doua săptămână din decembrie.
Din punct de vedere macroeconomic, se notează semnalele de ameliorare din economia americană la final de an. Astfel, în luna decembrie, încrederea în economie a atins maximul din noiembrie 2006, iar încrederea consumatorilor s-a ameliorat spre cel mai ridicat nivel de la început de 2015. Totodată, sectorul de servicii a accelerat în noiembrie (indicatorul ISM a înregistrat maximul din octombrie 2015), iar dinamica anuală a prețurilor de consum a atins în octombrie maximul din 2014. Nu în ultimul rând, climatul pozitiv din piața forței de muncă se consolidează: rata șomajului a scăzut în noiembrie la 4,6% (cel mai redus nivel din 2007).
În Zona Euro, evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost ultima ședință de politică monetară la Banca Centrală Europeană (BCE) din 2016. Entitatea a majorat previziunile pentru dinamica PIB și a prețurilor de consum în 2017 (la 1,7% an/an, respectiv 1,3% an/an), a menținut nivelurile ratelor de dobândă la minime istorice (-0,40% la depozite, 0,00% pentru rata de referință și 0,25% pentru facilitatea creditare). Nu în ultimul rând, BCE a prelungit programul de cumpărare de active cu nouă luni (până în decembrie 2017), deși a diminuat volumul achizițiilor lunare (de la 80 miliarde EUR la 60 miliarde EUR) din luna aprilie 2017.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au crescut în săptămâna 5-9 decembrie, pe fondul perspectivelor ca FED (banca centrală din SUA) să majoreze din nou rata de dobândă de referință la ultima ședință de politică monetară din 2016. Astfel, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani s-a majorat cu 3,1%, la 2,466% în SUA, și cu 30,7%, la 0,366%, în Germania.
În ceea ce privește cotațiile internaționale la materii prime, se notează corecția prețurilor la țiței, după avansul consemnat în săptămâna anterioară (determinat de acordul OPEC privind reducerea producției).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 3%, la 424,56 puncte săptămâna trecută (avans cu 6,3% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a urcat cu 3%, la 1 760,1 puncte (creștere cu 5,9% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele emergente s-a majorat cu 2,9%, la 877,8 puncte (plus de 10,5% față de valoarea de la sfârșitul anului trecut).
În SUA, euforia determinată de rezultatul alegerilor Prezidențiale din noiembrie continuă, săptămâna trecută indicii bursieri consemnând noi maxime istorice: Dow Jones a urcat cu 3,1% (la 19 756,9 puncte), iar S&P 500 s-a majorat cu 3,1% (la 2.259,5 puncte).
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans de 4,7% la 355,4 puncte, evoluție influențată de deciziile și semnalele de politică monetară emise de Banca Centrală Europeană.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 2%, la 138,4 puncte în a doua săptămână din decembrie.
Pe de altă parte, în România, indicele BET a scăzut cu 0,8%, la 6.895 puncte săptămâna trecută, evoluție divergentă față de cele din piețele externe, determinată de percepția de risc ridicată înainte de alegerile generale.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
1 London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
2 Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
3 Cotaţia comunicată în după‑amiaza fiecărei zile de LBMA.
4 Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.
5 Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA.
