Accesul la finaţare al IMM din Uniunea Europeană

Autor: Dr. Ecaterina Antuza STĂNCULESCU

Comisia Europeană a prezentat, la 12 noiembrie 2014,  rezultatele studiului bazat pe un sondaj privind accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mjlocii (IMM) din statele membre ale UE.^[1]. Sondajul, la care au răspuns întreprinderi din toate statele membre UE-28 plus Islanda şi Macedonia (de la un număr de cca. 100 IMM/ţară pentru Cipru, Estonia, Malta şi Luxemburg, până la 1.300 pentru Germania, Spania, Polonia şi 1.500 pentru Franţa) arată că în 2014, la fel ca şi în anii anteriori, problemele cele mai dificile pentru IMM din UE-28 sunt, în ordinea importanţei, găsirea clienţilor, a personalului calificat, reglementările, concurenţa şi accesul la finanţare. Aproximativ 13% din totalul întreprinderilor respondente au considerat finanţarea ca fiind cea mai importantă (şi dificilă) condiţie a activităţii lor. În categoria IMM sunt cuprinse microîntreprinderile (1-9 angajaţi), întreprinderile mici (10-49 angajaţi) şi întreprinderile medii (50-249 angajaţi).

Întreprinderi mari sunt considerate cele cu peste 250 de angajaţi. Sectoarele de activitate din care proveneau IMM au fost industria (NACE B, C, D, E), construcţiile (NACE F), comerţul (NACE G) şi serviciile (NACE H, I, J, L, M, N, R, S). În studiu a fost luată în considerare distincţia între firmele inovatoare şi cele neinovatoare.

1.    Accesul la finanţare este determinant pentru creşterea IMM

De la înfiinţare, trecând prin faza de dezvoltare şi până la faza de creştere, precum şi pentru activitatea de inovare, finanţarea reprezintă o condiţie esenţială pentru toate întreprinderile, dar, mai ales, pentru IMM. Pentru o firmă nou înfiinţată împrumutul este dificil, pentru că acea întreprindere nu a înregistrat nişte rezultate pe termen mai lung şi nu are un istoric al creditelor.

În actualul climat economic şi instituţiile financiare sunt mai reţinute în a-şi asuma riscuri. Guvernele şi alte autorităţi publice facilitează, totuşi, accesul firmelor mici la împrumuturi prin intermediul diferitelor scheme de creditare şi garantare. Din acest motiv, sprijinirea accesului la finanţare al IMM este una dintre priorităţile Comisiei Europene.

Conform studiului citat, în ultimii ani IMM au devenit mai încrezătoare în ceea ce priveşte perpectivele lor de creştere în următorii ani.În perioada 2009 – 2014, ponderea IMM care au răspuns că se aşteaptă la o relansare a afacerilor a crescut de la 47% în 2009, la 61% în 2014.  Majoritatea acestor întreprinderi au prognozat o rată anuală de creştere de până la 20%, în timp ce 12% din IMM au prevăzut o rată de peste 20%.

Ratele de creştere prognozate s-au majorat în raport cu dimensiunea întreprinderii: 75% din întreprinderile mari se aşteptau să realizeze o creştere în următorii 2-3 ani, comparativ cu 54% din microîntreprinderi. Dimpotrivă, proporţia întreprinderilor care au prevăzut că se vor dezvolta substanţial (rată de creştere de peste 20% anual) a scăzut odată cu creşterea dimensiunii întreprinderilor: 13% din întreprinderile mici aşteaptă o creştere semnificativă, comparativ cu 7% din întreprinderile mari. În plus, IMM inovatoare au fost cele mai optimiste în legătură cu creşterea viitoare (creşterea înseamnă aici şi nevoia de fianţare).

IMM au necesităţi diferite şi întâmpină provocări diferite comparativ cu firmele mari, beneficiind, în cele din urmă, de un acces mai rapid la finanţare pe pieţele de capital, pieţe care nu sunt atât de accesibile pentru marea majoritate a firmelor mici.

Pentru 13% din IMM accesul la finanţare rămâne cea mai importantă problemă cu care se confruntă. Problema aceasta este percepută ca cea mai presantă pentru IMM din Cipru, Grecia şi Slovenia.

Comparând profilul activităţii diferitelor tipuri de întreprinderi, accesul la finanţare a fost considerat cel mai problematic de către IMM din construcţii.Microîntreprinderile şi firmele inovatoare consideră, de asemenea, finanţarea ca fiind problema cea mai dificilă de rezolvat.

2.    Modalităţi de finanţare utilizate de către IMM europene

IMM obţin finanţare în mod normal printr-una dinurmătoarele  metode:

•   Prin acţiuni sau credite. În primul caz, finanţarea constă în reţinerea unei părţi din profiturile pe care le generează afacerea şi din capitalul subscris de acţionari. Creditele se referă la fondurile împrumutate de la un creditor şi care trebuie returnate la un anumit termen.
•    Finanţarea poate fi împărţită şi pe surse: interne sau externe. Finanţarea internă constă din partea din acţiuni generată de fluxul cash intern. Finanţarea externă este furnizată de finanţatori din afara întreprinderii.

În ceea ce priveşte scopul în care finanţarea externă a fost utilizată de către IMM din UE-28 în 2014, sondajul a identificat şase direcţii: investiţii fixe, capitalul constând în obiecte de inventar şi cel de lucru, refinanţarea şi răscumpărarea obligaţiunilor, activitatea de inovare, managementul resurselor umane şi o categorie finală de scopuri care rămân neidentificate.

Gradul în care IMM din UE-28 consideră ca fiind relevante pentru ele sursele de finanţare sunt următoarele:

–         împrumuturile bancare – 57% din IMM;

–         descoperitul de cont bancar şi liniile de credit – 53%;

–         leasingul sau închirierea – 47%;

–         creditul bancar – 33%;

–         granturile sau împrumuturile bancare subvenţionate – 32%;

–         reţinerile din profit şi vânzarea de active – 25%;

–         alte împrumuturi – 19%;

–         acţiunile – 16%;

–         alte surse – 11%.

Ponderea IMM din statele membre ale UE care se finanţează prin acţiuni proprii a crescut de la 2% în 2013 la 8% în 2014. În medie, 25% din IMM consideră fondurile interne ca fiind importante pentru ele. 14% din IMM au indicat că în perioada aprilie – septembrie 2014 nevoile lor de finanţare prin acţiuni au crescut; 6% au declarat că nevoile pentru astfel de finanţare au scăzut. De aici rezultă un impact pozitiv net de 8%.

Pe ţări, relevanţa fondurilor interne pentru IMM a variat între 42% pentru Malta şi Lituania şi 8% pentru Portugalia. Necesarul pentru acest tip de finanţare s-a majorat mai mult în Estonia (28%), Grecia (21%) şi Bulgaria (20%). O descreştere a nevoilor de finanţare prin această metodă a fost observată în patru state şi a fost mai puternică în Cehia (-11%).

Cele mai mari creşteri nete ale nevoilor de finanţare prin acţiuni au fost raportate de întreprinderile medii şi mari (10%), urmate de întreprinderile mici (8%) şi microîntreprinderi (7%).

3. Împrumuturile bancare rămân forma favorită de finanţare externă pentru IMM

Studiul citat indică preferinţele pentru diferitele tipuri de finanţare externă. Împrumuturile bancare, descoperitul de cont bancar, liniile de credit sau descoperitul de cont pe card şi creditele comerciale sunt utilizate de peste 90% dintre IMM din UE-28.

La nivel de ţară, cea mai mare rată de relevanţă a finanţării externe a fost raportată de IMM din Malta şi Irlanda (93%), iar cea mai mică de cele din Ungaria (74%).

După sectorul de activitate al firmelor, această formă de finanţare este considerată cea mai importantă de către IMM din industrie şi construcţii (90% şi respectiv 88%), urmate de IMM din comerţ şi servicii (85%).

Necesarul de credite comerciale^[2], linii de creditare şi împrumuturi bancare a crescut cu 13%, 10% şi, respectiv, 1% în 2014. Utilizarea altor tipuri de finanţare externă s-a majorat de la 53% în 2009 la 77% în 2014, o importanţă în creştere pentru întreprinderile care caută o finanţare a investiţiilor sau a celorlalte operaţiuni pe care le efectuează revenind produselor financiare nestandardizate.

Există încă diferenţe între statele membre ale UE. Modificările nete privind nevoile IMM de împrumuturi bancare au variat între +25% în Grecia, +20% în Lituania şi Malta şi -7% în Germania şi -10% în Marea Britanie şi Olanda.

În ceea ce priveşte împrumuturile bancare, în medie, IMM le percep ca fiind disponibile. Totuşi, microîntreprinderile apreciază că acestea sunt mai greu de obţinut. Între statele UE există diferenţe semnificative. Comparativ cu studiul din 2013, modificările nete ale disponibilităţii împrumuturilor bancare raportate de IMM s-au situat între +18% în Malta şi Lituania, +17% în Grecia, şi -25% în Cipru şi – 28% în Slovenia.

Împrumuturile bancare rămân opţiunea preferată a 62% dintre firmele care caută soluţii de fiananţare externă pentru a-şi realiza ambiţiile de creştere. 15% din IMM au preferat alte surse de finanţare, cum ar fi creditul comercial sau împrumuturilede la companiile cu care derulează afaceri, acţionari sau surse publice. 7% din IMM cu ambiţii mari au preferat investiţiile prin acţiuni, iar 10% alte tipuri de finanţare.

Dintre cele patru sectoare distincte, cea mai mare proporţie a IMM care au aplicat pentru un împrumut bancar se găseşte în industrie(32% din IMM din acest sector au făcut cerere pentru împrumuturi). În construcţii, ponderea a fost de 28%, în timp ce în comerţ şi servicii, aceasta s-a ridicat la 27%.

Rata de aprobare a aplicaţiilor pentru împrumuturi bancare formulate de IMM din industrie a fost, de asemenea, ridicată (78%).

Întreprinderile inovatoare aplică pentru un împrumut bancar mai des decât cele neinovatoare, dar cererile lor sunt mai des refuzate, deoarece activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este considerată riscantă.

Motivul principal pentru care unele IMM nu consideră împrumuturile bancare importante este faptul că nu au nevoie de ele (67%), costul este prea mare (11%), nu pot furniza condiţiile colaterale şi garanţiile cerute şi nu există ofertă (6%), birocraţia, altele.

4. Ratele de respingere a cererilor de împrumut au crescut uşor în 2014 comparativ cu 2013

Între aprilie şi septembrie 2014, 28% din IMM au aplicat pentru împrumuturi bancare. 8% din IMM nu au aplicat datorită temerii de respingere. Factorul teamă a fost cel mai mult raportat în Grecia (29% din IMM), Slovenia (22%), Cipru (17%) şi Irlanda (15%).

Pe ansamblu, 38% din IMM nu au aplicat pentru un împrumut bancar deoarece au suficiente fonduri intene.

Dacă ne raportăm la ratele de succes ale aplicaţiilorpentru împrumuturi bancare, 13% dintre acestea au fost respinse de bănci în perioada aprilie-septembrie 2014, comparativ cu 11% în 2013.

Dificultăţile de accesare a împrumuturilor bancare afectează în mod deosebit companiile mai mici şi mai tinere. Cea mai înaltă rată de respingere a fost în cazul microîntreprinderilor care au mai puţin de 10 angajaţi (20%) şi, în plus, aproape jumătate dintre ele nu au primit  întreaga sumă de care aveau nevoie.

Aplicaţiile pentru împrumuturi ale IMM care au fost active mai puţin de 5 ani au fost respinse mai des: 30% din cele ale IMM mai tinere de 2 ani şi 27% din cele ale IMM active între 2 şi 5 ani, faţă de numai 11% din aplicaţiile IMM care existau de peste 10 ani. Prin comparaţie, numai 3% din aplicaţiile întreprinderilor mari (cele cu peste 250 de angajaţi) au fost respinse.

Cea mai înaltă rată de respingere a aplicaţiilor pentru împrumuturi bancare a fost raportată de IMM din Irlanda (39%), Lituania (36%), Letonia (30%), Grecia (27%) şi Slovenia (24%).

În plus faţă de problema aplicaţiilor pentru împrumuturi care au fost respinse, 18% din companiile care au reuşit în cererile lor au primit sume mai mici decât au cerut, iar 4% au refuzat oferta de împrumut deoarece au considerat costurile inacceptabile. Aceasta înseamnă că mai mult de o treime din IMM respondente nu au reuşit să obţină toată finanţarea bancară cerută în anul 2014.

Sumele cel mai des menţionate pentru finanţarea aşteptată de firmele în dezvoltare (25% din IMM) s-au situat între 25.000 şi 100.000 de euro. Cu excepţia microîntreprinderilor, IMM din UE au raportat o creştere a volumului împrumuturilor cerute.

Referitor la mărimea ultimului împrumut real obţinut, majoritatea IMM au aplicat pentru împrumuturi mici:16% au aplicat pentru mai puţin de 25.000 de euro şi 28% între 25.000 şi 100.000 de euro.

Există o corelaţie clară între mărimea împrumutului şi dimensiunea întreprinderii: 3 din patru microîntreprinderi au primit împrumuturi de până la 100.000 de euro, jumătate dintre întreprinderile mici au primit un împrumut între 25.000 şi 250.000 de euro, şi jumătate dintre companiile de mărime medie au primit între 100.000 şi 1 miliard de euro. Dacă ne referim la companiile mari, 3 din 4 au primit împrumuturi de peste 1 miliard de euro.

O scădere netă a sumei împrumuturilor a fost raportată în Slovenia, Grecia, Cipru, Olanda şi Italia. Cele mai mari creşteri nete au fost observate în Cehia, Danemarca, Finlanda şi Portugalia.

5. Ratele dobânzilor variază, iar microîntreprinderile trebuie să facă faţă unor rate mai mari

In sondajul de opinie, companiile au fost întrebate şi despre costul ultimului împrumutobţinut – adică rata dobânzii la linia de credit sau la descoperitul de cont bancar. În medie, rata dobânzii raportată de IMM se ridică la 6% în perioada aprilie – septembrie 2014. Diferenţele dintre ţări sunt semnificative. Rate de peste 7% au fost menţionate în Portugalia şi Grecia. Dimpotrivă rate sub 4% au fost raportate de IMM din Austria, Belgia şi în special din Luxemburg.

Rata raportată de IMM din industrie este destul de mult sub medie, în timp ce IMM din servicii sunt confruntate cu rate care depăşesc media. Datele arată că rata dobânzii pentru întreprinderile mai mici este mai ridicată decât cea plătită de întreprinderile mari: microîntreprinderile au raportat o rată de aproape 8%, în timp ce întreprinderile mari de numai 3%. Diferenţa dintre IMM inovatoare şi cele neinovatoare a fost neglijabilă.

Cu excepţia microîntreprinderilor, companiile din UE au raportat o scădere a ratelor nete ale dobânzii. Durata medie de acordare a unui credit a rămas stabilă.

La nivel de ţară, cele mai mari ponderi ale IMM care au raportat o creştere a ratei dobânzii s-au înregistrat în Italia, Irlanda, Cipru şi Slovenia, în timp ce o scădere netă a fost indicată mai des de Suedia, Belgia, Germania şi Franţa.

Dintre IMM care au menţionat că împrumuturile bancare nu sunt relevante pentru ele (exceptând 67% care pur şi simplu nu aveau nevoie de împrumuturi), 11% au raportat că rata dobânzii sau costul împumutului erau prea mari. Consideraţiile de cost erau deosebit de importante în Bulgaria (35%), România (34%) şi Croaţia (28%).

6. Cerinţele colaterale ale băncilor au crescut

În contrast cu experienţa lor privind rata dobânzii, IMM au raportat o creştere netă substanţială a cerinţelor. IMM din toate statele membre ale UE au considerat că cerinţele colaterale impuse de bănci sunt aspre, iar cele mai mari creşteri medii ale acestor cerinţe au fost în Cipru, Grecia şi Slovenia; cele mai mici creşteri ale cerinţelor au fost raportate în Polonia, Slovacia şi Cehia.

7. Lipsa competenţelor financiare afectează opţiunile de finanţare ale IMM

IMM au fost întrebate şi de cunoştinţele lor în materie financiară şi dacă au încredere în bănci şi investitori în legătură cu finanţarea. Circa două treimi din IMM din UE au avut încredere, atunci când au negociat cu băncile, în timp ce un sfert nu au avut. În ceea ce priveşte acţiunile, numai 20% din IMM s-au simţit încrezătoare pentru a discuta condiţiile finanţării şi a obţine rezultatele scontate cu acţionarii şi întreprinderile cu capital de risc, în timp ce 32% nu s-au simţit încrezătoare. Întreprinderile mai mici şi neinovatoare sunt mai puţin încrezătoare în competenţele lor financiare.

8. Instrumente de finanţare pentru IMM – COSME 2014 – 2020

Pentru finanţarea IMM din UE, există la nivel comunitar programe şi instrumente de finanţare, unul fiind dedicat cu prioritate acestor întreprinderi şi, mai ales, celor inovatoare. Este vorba despre programul COSME 2014-2020^[3], care, din 2014, dispune de două instrumente financiare:

• Facilitatea de Garantare a Imprumuturilor care asigură garanţii şi contra-garanţii pentru instituţiile financiare intermediare (ex. organizaţii de garantare, bănci, companii de leasing). Această facilitate include şi securizarea portofoliului de datorii financiare ale IMM;
• Facilitatea de Acţiuni pentru Creştere. Bugetul COSME va fi investit în fonduri care furnizează capital de risc şi finanţare intermediară pentru stadiiile de expansiune şi creştere a IMM, în special a celor care operează peste graniţele ţării de reşedinţă.

9. Concluzii

          Din analiza prezentată pot fi desprinse unele concluzii importante:

–         IMM din UE sunt deosebit de interesate de o finanţare externă avantajoasă, atunci când nu pot recurge la finanţarea internă;

–         împrumuturile bancare sunt cele mai căutate forme de fiananţare externă, dar şi cele mai greu de obţinut;

–         atât ratele de respingere ale cererilor de împrumut, cât şi costurile sau condiţiile care trebuie îndeplinite sunt mai grele pentru IMM decât pentru întreprinderile mari;

–         IMM mai vechi şi cele neinovatoare obţin mai uşor împrumuturi, decât cele nou înfiinţate sau cu o perioadă de activitate mai mică şi cele inovatoare (acestea din urmă sunt considerate ca prezentând un grad de risc mai ridicat);

–         în industrie şi în construcţii finanţarea se obţine mai uşor decât în comerţ şi servicii;

–         în perioada considerată (aprilie-septembrie 2014), IMM au raportat o uşoară creştere a ratei de respingere a aplicaţiilor lor pentru împrumuturi bancare;

–         gradul de încredere în relaţia cu băncile este ridicat, în timp ce acela privind cunoaşterea condiţiilor în cazul diferitelor forme de finanţare este mai scăzut printre IMM din UE-28.

Bibliografie

European Commission, Survey on the access to finance of enterprises (SAFE), Analitical Report 2014, November 2014

European Commission, SMEs access to finance survey 2014, Brussels, 12 November 2014;

EU programme for Competitiveness of Enterprises and Small and Medium Size Enterprises (SMEs) – COSME;

http://ec.europa.eu/enterprise/initiatives/cosme/index_en.htm