Prelucrare şi adaptare: Dr. Andreea DRǍGOI
Recent, Comisia Europeană a publicat o statistică [1] a principalelor tipuri de ajutoare de stat acordate în Uniunea Europeană în contextul crizei economice şi financiare. Evaluarea experţilor comunitari cuprinde o perioadă de 4 ani (2008 – 2012) şi urmăreşte să prezinte impactul acestor măsuri asupra economiilor statelor membre, afectate de instabilitatea financiară generată de criză, cât şi reacţia de aprobare sau respingere a autorităţilor comunitare privitoare la respectivele ajutoare de stat.
Context legislativ
Reglementările comunitare în vigoare [2], stipulează faptul că aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor de soluţionare a crizei de pe pieţele financiare trebuie să ţină seama, în mod corespunzător, de caracterul excepţional al situaţiei create, Comisia Europeană având misiunea de a se asigura că astfel de măsuri nu conduc la denaturări inutile ale concurenţei între instituţiile financiare care operează pe o piaţă sau la efecte colaterale negative asupra altor state membre.
Realizarea acestui obiectiv generic implică necesitatea ca toate schemele şi măsurile de ajutor de stat, instituite pentru susţinerea sectorului financiar şi bancar din UE, de exemplu sub forma unei scheme de garantare sau de recapitalizare, să fie revizuite periodic şi să fie sistate imediat ce situaţia economică a statului membru în cauză permite acest lucru.
Analizând evoluţia climatului economic actual comunitar, este evident faptul că pentru moment nu se poate estima cât timp vor continua dificultăţile extraordinare cu care se confruntă în prezent pieţele financiare şi că poate fi indispensabil, pentru a restabili încrederea, ca o măsură să fie aplicată până la încetarea crizei. Cu toate acestea, la nivelul autorităţilor comunitare se consideră că este necesar, pentru a garanta compatibilitatea oricărei scheme generale cu reglementările comunitare privind ajutoarelor de stat, ca statul membru să revizuiască respectiva schemă semestrial şi să prezinte un raport Comisiei Europene privind rezultatele analizei.
Măsuri şi scheme de ajutor de stat acordate la nivelul statelor membre în perioada 2008-2012
Criza economică internaţională a afectat puternic sectorul financiar din UE, băncile şi instituţiile de credit comunitare confruntându-se cu o acută lipsă de lichidităţi şi uneori chiar cu pericolul falimentului.
În acest context, autorităţile comunitare au venit în întâmpinarea acestor dificultăţi, care ameninţau să pună în pericol stabilitatea şi viabilitatea sectorului bancar din UE în ansamblul său, printr-o serie de reglementări, unele cu caracter de excepţie şi temporare, care permiteau acordarea de ajutoare de stat băncilor şi instituţiilor financiare din statele membre.
Tabelul 1: Principalele reglementări adoptate la nivel comunitar în domeniul autoarelor de stat pentru sectorul financiar – bancar din UE, în perioada 2008 – 2012
Anul | Reglementarea adoptată |
2008 | Aplicarea reglementărilor privind ajutoarele de stat la măsurile luate în legătură cu instituţiile financiare în contextul actualei crize financiare globale |
2008 | Recapitalizarea instituţiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului de stat la minimul necesar şi prevenirea distorsiunilor asupra concurenţei |
2008 | Cadrul Temporar privind ajutoarele de stat care sprijină accesul la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice |
2009 | Comunicarea Comisiei Europene privind sectorul bancar din UE |
2011 | Comunicarea Comisiei Europene privind viabilitatea activelor bancare şi măsurile de restructurare ale sectorului financiar |
2012 | Comunicarea Comisiei Europene privind măsurile de sprijin pentru sectorul bancar în contextul actualei crize financiare |
Sursa: European Commission – Overview of decisions and on-going in-depth investigations in the context of the financial crisis, Brussels, 13 September 2012
Având reglementat un cadru general la nivel comunitar, numeroase state membre au acordat o serie de măsuri pentru băncile şi instituţiile financiare naţionale, majoritatea acestora primind aprobarea Comisiei Europene.
Astfel, la nivelul UE, în intervalul 2008 – 2012, au fost implementate 162 de scheme şi măsuri de ajutor de stat, ţările „campioane”, fiind Irlanda (23 de scheme şi măsuri), Germania (20), Spania (15), Danemarca (14) şi Belgia (13).
Graficul 1: Numărul schemelor şi măsurilor de ajutoare de stat acordate pentru sectorul financiar – bancar în perioada 2008 – 2012
Sursa: European Commission – Overview of decisions and on-going in-depth investigations in the context of the financial crisis, Brussels, 13 September 2012
De la debutul crizei şi până în prezent, la nivelul UE, cele mai des acordate au fost schemele de ajutoare de stat (în marea lor majoritate fiind adoptate în 2008 şi prelungite succesiv până în 2011-2012), dar complexitatea şi specificitatea problemelor cu care s-a confruntat sectorul financiar – bancar comunitar au impus şi o diversitate de măsuri de ajutor de stat, cele mai numeroase fiind ajutoarele de restructurare şi salvare, urmate de ajutoarele pentru recapitalizare, injecţiile de capital şi ajutoarele pentru salvare.
Tabelul 2: Măsuri şi scheme de ajutor de stat acordate de statele membre pentru sectorul financiar – bancar în perioada 2008 – 2012
STATUL MEMBRU | MĂSURILE ŞI SCHEMELE DE AJUTOR DE STAT |
Austria | 9 scheme şi măsuri, cea mai semnificativă fiind Schema de ajutor de stat pentru sectorul financiar care include garanţii şi recapitalizări, adoptată în 2008, extinsă în 2009 şi 2010. De asemenea, au fost acordate şi ajutoare pentru recapitalizare (Hypo Tirol), injecţii de capital (BAWAG) şi ajutoare pentru restructurare (BAWAG şi KOMMUNA) |
Belgia | 13 scheme şi măsuri, dintre care ajutoare pentru restructurare (Fortis), recapitalizare (KBC) şi injecţii de capital (Ethias Group) |
Cipru | 2 măsuri de ajutor de stat |
Danemarca | 14 scheme şi măsuri, cea mai importantă fiind Schema de garanţii pentru băncile daneze, adoptată în 2008, prelungită şi extinsă în 2010 şi Schema pentru fuziunea băncilor daneze (adoptată în 2008) |
Finlanda | 3 scheme şi măsuri, semnificativă fiind Schema de garanţii pentru băncile daneze, adoptată în 2008, amendată şi prelungită în 2009 |
Franţa | 2 scheme şi măsuri, cea mai importantă fiind Schema de sprijin pentru băncile franceze, care includea şi refinanţări, adoptată în 2008, extinsă în 2009 |
Germania | 20 de scheme şi măsuri, cele mai importante fiind: Schema de garanţii pentru instituţiile financiare (adoptată în 2008, prelungită în 2009 şi reactivată în 2010) şi Schema pentru facilitatea refinanţării creditelor la export (adoptată în 2009). De asemenea, au fost acordate numeroase ajutoare de restructurare: Landesbank Badon Württenberg („LBBW”), Sperkasse Köln Bohn, Hypo Real Estate, HSH Nordbank. |
Grecia | 10 scheme şi măsuri, cele mai importante fiind Schema privind sectorul bancar elen, adoptată în 2008 şi prelungită succesiv în 2009 şi 2010 şi Schema pentru recapitalizarea instituţiilor de credit elene din Fondul de Stabilitate, adoptată în 2010, prelungită în 2011 şi 2012. |
Ungaria | 6 scheme şi măsuri, cele mai semnificative fiind: Schema pentru recapitălizări şi garanţii în sectorul bancar, adoptată în 2009, prelungită şi extinsă în 2010, 2011 şi 2012 şi Schema de ajutor de stat pentru sprijin ipotecar (din 2009) |
Irlanda | „număr record” de 23 de scheme şi măsuri, printre care: Schema de garanţii pentru instituţiile bancare, adoptată în 2008, revizuită şi prelungită în 2009 şi numeroase ajutoare de recapitalizare (Anglo Irish Bank, Bank of Irland, Allied Irish Bank, EBS) şi ajutoare de salvare (INBS, Bank of Irland, Life&Permanent Group Holdings) |
Italia | 2 scheme de ajutor de stat: Schema de garanţii pentru băncile italiene (2008) şi Schema privind recapitalizarea, adoptată în 2008, „amendată” în 2009, prelungită în 2010 |
Letonia | 5 scheme şi măsuri, dintre care: Schema de garanţii pentru sectorul bancar (adoptată în 2008, prelungită în 2009, extinsă în 2010) şi injecţii de capital (Mortgage Bank of Latvia) |
Lituania | 1 schemă: Pachetul de sprijin pentru instituţiile financiare lituaniene (care include garanţii şi recapitalizări), adoptat în 2010, extins succesiv în 2011 şi 2012 |
Luxemburg | 2 măsuri: ajutor de restructurare pentru Kaupting Bank Luxembourg şi ajutor de lichidare pentru Dexia Bill |
Olanda | 10 scheme şi măsuri, printre care: Schema olandeză pentru garanţii în sectorul bancar, adoptată în 2008, prelungită în 2009, extinsă în 2010 şi numeroase ajutoare de restructurare şi garantare a activelor (ING) |
Polonia | 2 scheme: Schema poloneză de sprijin pentru instituţiile financiare (care include garanţii şi sprijin pentru lichidare), adoptată în 2009, prelungită în 2010, extinsă în 2011 şi Schema poloneză pentru recapitalizarea sectorului bancar, adoptată în 2009, prelungită în 2010, 2011 şi 2012 |
Portugalia | 7 scheme şi măsuri, dintre care Schema de garanţii pentru instituţiile de credit, adoptată în 2008, extinsă în 2010, 2011 şi 2012 şi Schema privind recapitalizarea sistemului bancar, adoptată în 2009, prelungită în 2010, 2011 şi 2012 |
Slovacia | 1 schemă: Schema slovacă pentru sprijinul sistemului bancar (2009) |
Slovenia | 4 scheme şi măsuri, cea mai importantă fiind Schema de garantare a instituţiilor financiare (din 2008, prelungită în 2009, extinsă în 2010 şi 2011) |
Spania | 15 scheme şi măsuri, dintre care Schema de garanţii pentru instituţiile financiare, adoptată în 2008, prelungită în 2009 şi extinsă în 2010, Schema de recapitalizare a instituţiilor de credit (Fonda de Reestructuratión Ordenado Bankaria – FROB) din 2010 şi numeroase ajutoare de restructurare şi salvare: NCG Banko, Unnim Bank, Catalunya Bank, BFA BAnkis |
Suedia | 3 scheme şi măsuri, cea mai importantă fiind Schema de sprijin a sectorului bancar, „amendată” în 2009, prelungită în 2010, extinsă în 2011 |
Marea Britanie | 10 scheme şi măsuri, cele mai semnificative fiind: Schema privind sectorul bancar britanic (care include garanţii şi recapitalizări), adoptată în 2008 şi prelungită în 2009, Schema de garantare a activelor bancare (2009) şi numeroase ajutoare de restructurare: Northen Bank, Lloyds Banking Group şi Dunfermline Building Society. |
Sursa: European Commission – Overview of decisions an on-going in-depth investigations in the context of the financial crisis, Brussels, 13 September 2012
Concluzii
În condiţiile „turbulenţelor economice” declanşate de criză, ajutoarele de stat au constituit un instrument utilizat intens de statele membre pentru a contracara efectele negative asupra stabilităţii financiare, dar şi asupra economiei reale.
În prezent, ultimele estimări din Raportul de „Toamnă” al Comisiei Europene [3] nu sunt deloc optimiste privind evoluţia economiei UE, criza datoriilor suverane cu care se confruntă statele din Zona Euro, continuând să se repercuteze negativ asupra prognozelor de creştere economică ale statelor membre.
În acest context, este posibil ca ajutoarele de stat să continue să fie utilizate pe scară largă pentru protejarea şi susţinerea pieţei financiar – bancare din UE, dar, aşa cum se arată în ultimul „Tablou de Bord” privind ajutoarele de stat din UE [4], nu trebuie ignorat faptul că odată depăşite momentele „acute” ale crizei, nu trebuie prelungite măsurile acordate sub incidenţa Cadrului Temporar, deoarece normele obişnuite privind ajutoarele, de exemplu în scopul promovării investiţiilor cu capital de risc, sunt la fel de adecvate şi minimizează riscul de denaturare a liberei concurenţe.
Mai mult, la nivelul UE, se apreciază (în acelaşi „Tablou de Bord”) că obiectivul pe termen lung în privinţa ajutoarelor de stat trebuie să rămână focalizarea asupra obiectivelor orizontale care denaturează mai puţin concurenţa, cum ar fi ajutorul pentru cercetare şi inovare, protecţia mediului şi furnizarea de capital de risc pentru IMM-uri.
[1] European Commission – European Economic Forecast – Autumn 2012, 8 November 2012
[2] European Commission – Report on state aid granted by the EU Member States, Autumn 2011 Update, Brussels, 1.12.2011
[3] European Commission – Overview of decisions and on-going in-depth investigations in the context of the financial crisis, Brussels, 13 September 2012.
[4] European Commission – Communication from the Commission on the application, of State aid rules to support measures in favour of banks in the context of the financial crisis, Brussels, 1 January 2012.
