Analiza pieţei internaţionale a metalelor preţioase, în perioada 13 – 19 februarie 2012
Dr. Dana Ghiţac
Temerile legate de situaţia Greciei, la care s‑au adăugat şi îngrijorările provocate de încetinirea constantă a ritmului de creştere a consumului de materii prime din China, de ştirea că economia Germaniei a înregistrat, pentru prima dată din 2009, o creştere negativă în ultimul trimestrul din 2011, iar Italia, Belgia şi Olanda sunt deja în recesiune, i‑au determinat pe investitori să‑şi reducă expunerea la produsele industriale.
În ciuda puternicelor presiuni de scădere exercitate de acest context, pe pieţele de metale preţioase din Londra impactul a fost relativ modest şi anulat, aproape în totalitate, pe 18 februarie, după ce s‑a aflat că miniştrii de finanţe din zona euro au acceptat să discute acordul de salvare a Greciei, iar China a anunţat că va impulsiona creditările printr‑o nouă reducere a ratei rezervelor minime bancare. Prin urmare, doar preţul paladiului a înregistrat o diminuare mai semnificativă de preţ, comparativ cu săptămâna anterioară, valorile medii pentru aur, argint şi platină menţinându‑se aproape neschimbate.
În opinia celor mai mulţi dintre cei care activează pe pieţele de metale preţioase, precum dealerii de lingouri, băncile de investiţii, comercianţii de contracte futures, managerii de portofoliu (money managers) şi analiştii tehnici (chartists), cel mai important factor de influenţă pentru pieţele financiare, în general, şi de metale preţioase, în particular, va fi anunţul pe care îl va face reuniunea Eurogrup. cu privire la ajutorarea financiară a Greciei. Pentru săptămâna 20‑26 februarie se preconizează că preţul aurului va fluctua în intervalul 1.705‑1.750 $/u.f..
În ceea ce priveşte celelalte metale preţioase, se estimează că scumpirea aurului, relaxarea politicii monetare din China şi creşterea gradului de optimism al investitorilor datorită veştilor bune venite din SUA vor asigura suportul necesar pentru o dinamică ascendentă a cotaţiilor. Totuşi, este de aşteptat ca preţurile metalelor preţioase să‑şi menţină caracterul volatil, pieţele lor fiind extrem de expuse la ample mişcări, în ambele sensuri (atât de creştere cât şi de scădere). Cea mai puternică influenţă va continua să fie exercitată de interesul speculativ: pe de o parte, unii investitori vor dori să profite de recentele ieftiniri pentru a face noi plasamente, pe de altă parte, orice creştere de preţ ar crea condiţii favorabile vânzărilor pentru profit
Aur
În termeni de valori medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului[1] a scăzut cu 0,43%, situându‑se la 1.722,20 $/u.f.. Trebuie totuşi menţionat faptul că, pe parcursul intervalului analizat, metalul galben a reuşit să recupereze o parte din pierderea valorică înregistrată pe 10 februarie, în ciuda tendinţei de depreciere a dolarului SUA, care a determinat o puternică migrare a interesului speculativ dinspre piaţa aurului către piaţa valutară.
Această situaţie s‑a datorat impactului pozitiv pe care l‑au avut (în rândul investitorilor interesaţi de plasamente pe termen lung) datele îngrijorătoare privind evoluţia economică a Zonei euro, retrogradarea perspectivei de rating a nouă ţări din Uniunea Europeană (printre care, Portugalia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Austria şi Italia) de către agenţia americană de evaluare financiară Moody’s, care a avertizat că ar putea diminua şi ratingurile de credit a 17 bănci de anvergură mondială şi a 114 instituţii financiare europene.
Prin urmare, La închiderea fixingului londonez din 7 octombrie, uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.652 $, comparativ cu 1.620 $, în 30 septembrie.la închiderea fixingului londonez din 17 februarie, uncia fină de aur valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.723 $, comparativ cu 1.711,5 $ în 10 februarie.
În România, preţul gramului de aur fin (99,99 % Au) a crescut cu 0,16%, în raport cu săptămâna anterioară, până la 183,23 lei. Această situaţie s‑a datorat faptului că impactul evoluţiei preţului aurului pe piaţa din Londra a fost amplificat de tendinţa de apreciere a dolarului SUA în raport cu moneda naţională (cotaţia aurului la LBM şi raportul $/leu fiind cei doi indicatori pe baza cărora calculează BNR preţul de referinţă al metalului galben)
În aceste condiţii, pe 17 februarie, Banca Naţională a României anunţa un curs cu 2% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 184,26 lei/gram, faţă de 181,26 lei/gram în 10 februarie).
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[1] a scăzut cu 0,49%, până la 33,54 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, dinamica cotaţiilor a fost negativă, argintul confruntându‑se, într‑o măsură mai mare decât celelalte metale preţioase, cu diminuarea interesului investitorilor faţă de metalele industriale – intervenită pe fondul cererii fizice slabe din China şi al incertitudinilor generate de amânarea soluţionării crizei datoriei publice a Greciei.
În acest context, la închiderea fixingului londonez din 17 februarie, uncia fină de argint valora cu 0,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 33,48 $, comparativ cu 33,55 $ în 10 februarie.
Platină
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al platinei[2] a crescut nesemnificativ, cu 0,04%, la 1.635,00 $/u.f.. Metalul alb a început intervalul analizat sub presiunea pozitivă pe care o exercită temerile legate de producţia din Africa de Sud (cel mai mare producător mondial de platină), unde compania Anglo American Platinum a raportat o scădere cu 2% a extracţiilor în 2011, iar speranţele de calmare a situaţiei conflictuale cu care se confruntă Impala Platinum au fost anulate de exacerbarea protestelor violente de la mina Rustenburg – deşi compania a acceptat să‑i reangajeze, imediat după încetarea grevei, pe toţi ce 17 mii de lucrători concediaţi.
Prin urmare, în ciuda faptului că reticenţa manifestată de către investitori pe pieţele de materii prime industriale a determinat o serie de vânzări speculative, în urma cărora preţul s‑a diminuat cu 3% (de la 1.663 $/u.f., pe 13 februarie, până la 1.610 $/u.f., pe 16 februarie), la închiderea fixingului londonez din 17 februarie, uncia fină de platină valora la fel ca în urmă cu o săptămână (pe 10 februarie): 1.638 $.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului a înregistrat cea mai puternică scădere din grupa metalelor preţioase, comparativ cu săptămâna anterioară: de 1,65%, situându‑se la 691,00 $/u.f.. Această situaţie s‑a datorat temerilor legate de posibila intrare în recesiune a multor ţări din Uniunea Europeană, care ar putea afecta negativ cererea de paladiu din industria auto (principalul consumator).
Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 17 februarie, uncia fină de paladiu valora 697 $, la fel ca în urmă cu o săptămână (pe 10 februarie).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Baza de date I.E.M.
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
iShares Silver Trust (simbol SLV) sunt emise de iShares şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
