Analiza pieţei internaţionale a metalelor preţioase, în perioada 14 – 20 ianuarie 2013

AUTOR: Dr. Dana Ghiţac

Pe parcursul săptămânii analizate, evoluţia cotaţiilor a fost influenţată de revenirea în forţă a investitorilor speculativi pe pieţele la termen de metale preţioase. Această situaţie s‑a datorat puternicei deprecieri a dolarului SUA (în special în raport cu moneda euro), precum şi îmbunătăţirii perspectivelor de accelerare a ritmului de creştere economică în China, care ar trebui să stimuleze, atât cererea industrială de metale preţioase, cât şi vânzările de autovehicule noi (prin urmare şi consumul de catalizatori antipoluanţi pe bază de platină şi paladiu).

Tendinţa de scumpire s‑a resimţit şi pe pieţele din Londra^[1], unde toate metalele preţioase au cotat pe trend ascendent şi au înregistrat creşteri în termeni de preţuri medii săptămânale, chiar extrem de puternice în cazul platinei şi paladiului.

Evoluţia preţurilor pe pieţele din Londra şi în România

Aur

În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului^[2] a crescut cu 1,15%, la 1.677,35 $/u.f.

Susţinut de puternica depreciere a monedei americane din perioada 9‑15 ianuarie, precum şi de menţinerea ratelor negative ale dobânzilor reale atât în Uniunea Europeană, cât şi în SUA, metalul galben a reuşit, după două săptămâni consecutive de scumpire, să recupereze integral pierderile valorice înregistrate în primele trei zile din 2013. Mai mult, nici ştirea că sporirea taxelor vamale pentru importurile de aur ale Indiei (cel mai mare cumpărător mondial), de la 4%, la 6% (începând din 28 ianuarie), ar determina (conform federaţiei negustorilor de bijuterii şi pietre preţioase din această ţară) o diminuare cu 20-25% a volumului anual al achiziţiilor de pe piaţa externă nu a stopat tendinţa de creştere a preţurilor. Şi aceasta, deoarece băncile centrale din tot mai multe ţări tind să crească ponderea aurului în totalul rezervelor naţionale, prin cumpărare de metal galben. Prin urmare, în ciuda vânzărilor speculative (pentru încasarea profitului) din 16-17 ianuarie, la închiderea fixingului londonez din 18 ianuarie, uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.688,50 $, comparativ cu 1.657,50 $, în 11 ianuarie.

Argint

În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului^[4] a crescut cu 2,91%, la 31,30 $/u.f..

Pe parcursul intervalului analizat, metalul a fost extrem de bine susţinut de optimismul cu care au primit investitorii ştirile despre sporirea PIB-ului Chinei, cu 7,4% şi cu 7,9%, în ultimele două trimestre din 2012, ceea ce pare să confirme faptul că, economia acestei ţări (cel de-al doilea mare consumator mondial de argint) evoluează, după şapte trimestre consecutive de reducere relativă, pe trend alert de relansare. La această situaţie, s-au adăugat şi datele neaşteptat de bune despre nivelul şomajului din SUA, care au stimulat interesul pentru toate metalele industriale. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 18 ianuarie, uncia fină de argint valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 31,82 $, comparativ cu 30,67 $ în 11 ianuarie.

Platină

Preţul de referinţă al platinei^[5] a crescut cu 5,38% comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.677,2 $/u.f..

Susţinut de speranţa investitorilor că ritmul alert de creştere economică din China va stimula, şi mai mult, achiziţiile de automobile noi (cu impact direct asupra consumului de metale platinice în sectorul fabricanţilor de convertoare catalitice), precum şi de temerile că ar putea interveni noi întreruperi în aprovizionarea pieţei mondiale cu metale platinice din Republica Africa de Sud (după ce compania Anglo American Platinum a făcut public planul de restructurare, care prevede închiderea a patru exploatări din zona Rustemburg şi pregătirea pentru vânzare a minei Union), metalul alb a reuşit să coteze, timp de trei zile (15‑17 ianuarie), peste nivelul aurului. Această situaţie, percepută ca un real pericol pentru cererea din sectorul bijutier, a stopat creşterea preţului.

În acest sens, trebuie menţionat faptul că, până în 2009, uncia fină de platină era, prin tradiţie, de două ori mai scumpă decât cea de aur. Din această cauză, modificarea radicală a raportului dintre preţurile celor două metale preţioase, ca urmare a crizei mondiale (începând din 2011, valoarea aurului a depăşit‑o frecvent pe cea a platinei), a afectat drastic piaţa bijuteriilor din metal galben, în favoarea celor din metal alb.

Prin urmare, scumpirea cu 3% din primele două zile, până la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni şi jumătate (1.690 $/u.f., pe 15 ianuarie), a fost urmată de o ieftinire cu 1%. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 18 ianuarie, uncia fină de platină valora, totuşi, cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.677 $, comparativ cu 1.526 $ în 11 ianuarie.

Paladiu

Preţul de referinţă al paladiului a crescut cu 4,44% comparativ cu săptămâna anterioară, la 715,20 $/u.f..

Datorită tendinţei de scumpire a metale industriale, precum şi a veştilor bune, pentru piaţa auto, venite dinspre China şi SUA, paladiul a reuşit să depăşească pragul psihologic de 700 $/u.f. fără să se mai confrunte cu vânzări speculative de amploare. Această situaţie s‑a resimţit şi pe piaţa din Londra, unde, în după‑amiaza zilei de 17 ianuarie, metalul a fost cotat la cel mai ridicat nivel înregistrat după 16 septembrie 2011 (725 $). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 18 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 722 $, comparativ cu 693,5 $ în 11 ianuarie.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

[1] London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

[2] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[3] Calculat zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur stabilite de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

[4] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[5] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).