Dr. Dana Ghiţac
Pe parcursul săptămânii analizate, metalele preţioase au beneficiat de o conjunctură extrem de favorabilă pentru creşterea preţurilor:
Ø amplificarea tensiunilor dintre Iran şi statele occidentale exercită presiuni din ce în ce mai mari de creştere asupra preţului ţiţeiului (generând scumpiri, atât în sectorul serviciilor, cât şi pe celelalte pieţe de mărfuri);
Ø amplificarea interesului pentru materiile prime utilizate de sectoarele industriale, datorită optimismului generat de ştirile privind creşterea economică din SUA şi politica Chinei de stimulare a creditării, care a reuşit să anuleze impactul negativ al contractării activităţii industriale din U.E., după ce sondajele efectuate în rândul directorilor responsabili cu achiziţiile au relevat rezultate neobişnuit de slabe în cele mai puternice două economii, Germania şi Franţa.
În aceste condiţii, toate metalele preţioase au cotat pe trenduri ascendente şi au înregistrat creşteri semnificative ale preţurilor medii săptămânale pe pieţele din Londra.
În opinia celor mai mulţi dintre cei care activează pe pieţele metalelor preţioase, precum dealerii de lingouri, băncile de investiţii, comercianţii de contracte futures, managerii de portofoliu (money managers) şi analiştii tehnici (chartists), cel mai important factor de influenţă pentru aur, în special, şi pentru argint, în particular, va fi modul în care vor evolua tensiunile dintre Occident şi Iran, privind programul de dezvoltare a capacităţilor nucleare de către liderii de la Teheran.
”Escaladarea tensiunilor ar putea împinge preţul ţiţeiului atât de sus încât uncia fină de aur va depăşi nivelul de 2.000 $, iar cea de argint va ajunge la 40$”, a declarat Richard Baker, editor la Miner Eureka. Deşi există şi opinii mai temperate, care preconizează o creştere de doar până la 1.800 $ pentru uncia fină de aur, acestea se bazează pe faptul că scumpirile puternice nu pot să nu fie urmate de corecţii, pe termen scurt. Mai mult, până şi „pesimiştii” recunosc că, în situaţia actuală, orice scădere de preţ va fi o ocazie bună pentru speculatori de a cumpăra aur, înainte ca valoarea metalului să reînceapă să crească.
În ceea ce priveşte celelalte metale preţioase, se estimează că scumpirea aurului, relaxarea politicii monetare din China, creşterea încrederii investitorilor în economia SUA şi nerezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul minier din ţările producătoare de metale platinice din Asia vor asigura suportul necesar pentru o dinamică ascendentă a cotaţiilor. Totuşi, cea mai puternică influenţă va continua să fie exercitată de interesul speculativ: pe de o parte, orice creştere de preţ ar crea condiţii favorabile vânzărilor pentru profit, iar pe de altă parte, unii investitori vor dori să profite de orice ieftinire pentru a face noi plasamente.
Aur
În termeni de valori medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului[1] a crescut cu 2,05%, situându‑se la 1.757,50 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul galben a beneficiat de o puternică migrare a interesului speculativ dinspre piaţa valutară, unde tendinţa de depreciere a dolarului SUA s‑a accentuat, în special faţă de moneda euro, spre pieţele de mărfuri. De o bună susţinere s‑a bucurat şi din partea investitorilor interesaţi de protecţia financiară împotriva inflaţiei, pe care o oferă, pe termen lung, plasamentele în aur.
Prin urmare, după cinci zile consecutive de scumpire, La închiderea fixingului londonez din 7 octombrie, uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.652 $, comparativ cu 1.620 $, în 30 septembrie.la închiderea fixingului londonez din 24 februarie, uncia fină de aur valora 1.777,5 $ (cel mai ridicat nivel înregistrat după 15 noiembrie 2011) – cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.723 $ în 17 februarie.
În România, creşterea preţului gramului de aur fin (99,99% Au) a fost mult mai modestă, de 1,01% în raport cu săptămâna anterioară, până la 185,08 lei. Această situaţie s‑a datorat faptului că impactul scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra a fost diminuat de tendinţa de depreciere a dolarului SUA în raport cu moneda naţională (cotaţia aurului la LBM şi raportul $/leu fiind cei doi indicatori pe baza cărora calculează BNR preţul de referinţă al metalului galben).
În aceste condiţii, deşi, joi, gramul de aur a înregistrat un nou maxim istoric de preţ (186,87 lei), pe 24 februarie, Banca Naţională a României anunţa un curs cu doar 1% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 184,26 lei/gram, faţă de 181,26 lei/gram în 17 februarie).
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului3 a crescut cu 2,21%, până la 34,28 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a cotat pe trend puternic ascendent, fiind susţinut atât de aprecierea rupiei în raport cu dolarul SUA, care a mărit puterea de cumpărare a populaţiei cu venituri mai mici din India, cât şi de achiziţiile speculative ale investitorilor, care au continuat să mizeze pe atingerea unui nou maxim istoric (de 50 $/u.f.). În acest context, preţul a crescut până la cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni.
La închiderea fixingului londonez din 24 februarie, uncia fină de argint valora cu 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 35,57 $, comparativ cu 33,48 $ în 17 februarie.
Platină
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al platinei[2] a crescut cu 3,50%, la 1.692,20 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul alb a beneficiat de un climat extrem de favorabil: un dolar slab, o scumpire susţinută a aurului şi menţinerea temerilor legate de producţia din Africa de Sud (cel mai mare producător mondial de platină) şi Zimbabwe, unde Camera Minelor[3] a avertizat că noi taxe de licenţă şi de concesionare a resurselor vor ameninţa nu doar viabilitatea sectorului minier din această ţară, ci şi aprovizionarea globală cu metal. În acest context, interesul investitorilor pentru platină a sporit atât de puternic, încât, pe 23 februarie, s‑a înregistrat cel mai ridicat preţ din ultima jumătate de an (1.729 $/u.f.).
Deşi această performanţă a fost urmată de inerentele vânzări pentru încasarea profitului, la închiderea fixingului londonez din 24 februarie, uncia fină de platină valora cu 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.714 $, comparativ cu 1.638 $ în 17 februarie.
Paladiu
Comparativ cu săptămâna anterioară, preţul de referinţă al paladiului a crescut cu 2,78%, situându‑se la 710,20 $/u.f.. Deşi mai puţin afectat de problemele cu care se confruntă sectorul minier din ţările producătoare din Africa (cel mai mare furnizor mondial de paladiu fiind Rusia), metalul a beneficiat totuşi de un bun suport din partea investitorilor care mizează pe creşterea cererii de consum a sectorului auto din SUA şi China. În acest context, metalul a cotat pe trendul platinei: după ce a înregistrat cel mai ridicat preţ din ultima jumătate de an (721 $/u.f., pe 23 februarie), s‑a confruntat cu o uşoară corecţie, datorată vânzărilor speculative.
Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 24 februarie, uncia fină de paladiu valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 714 $, comparativ cu 697 $ în 17 februarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
iShares Silver Trust (simbol SLV) sunt emise de iShares şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
[1] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[2]Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM)
[3]The Chamber of Mines of Zimbabwe (COMZ) este o organizaţie privată de voluntariat din sectorul minier, înfiinţată în 1939, printr‑o lege a Parlamentului, din care fac parte companiile miniere, furnizorii de utilaje, piese de schimb, şi substanţe chimice, furnizorii de servicii, inclusiv băncile, societăţile de asigurări, ingineri de consultanţă, precum şi diverse organisme profesionale legate de minerit şi persoane fizice. Membrii companiei miniere ale COMZ produc aproximativ 90% din totalul extracţiilor miniere din Zimbabwe.
