Dr. Dana Ghiţac
Tendinţa de puternică redresare valorică din ultimele două luni – perioadă în care aurul şi argintul s‑au scumpit cu 11% şi, respectiv, cu 29%, pe piaţa de lingouri din Londra (LBM), iar preţurile platinei şi paladiului au crescut cu 23% şi, respectiv, cu 9%, pe piaţa de metale platinice din Londra (LPPM) – a fost, însă, întreruptă brusc de discursul ţinut în faţa Congresului SUA de Ben Bernanke, preşedintele băncii centrale (Fed), care a spulberat aşteptările legate de o nouă stimulare monetară a economiei prin intermediul achiziţiilor de obligaţiuni. Această schimbare neaşteptată de poziţie, care amână lansarea celui de‑al treilea program de relaxare monetară cantitativă (QE3), a dus la o severă reevaluare a strategiilor celor care urmăresc specularea oportunităţilor oferite de politica monetară a SUA şi a determinat, pe 1 martie, vânzări agresive de metale preţioase.
Totuşi, în ciuda diminuării abrupte a cotaţiilor, doar aurul a înregistrat o scădere a mediei săptămânale de preţ, celelalte metale preţioase fiind mult mai bine susţinute de prognozele pozitive privind evoluţia cererii din industriile consumatoare şi de temerile legate de diminuarea producţiei din Africa de Sud.
În opinia celor mai mulţi dintre cei care activează pe pieţele de metale preţioase, precum dealerii de lingouri, băncile de investiţii, comercianţii de contracte futures, managerii de portofoliu (money managers) şi analiştii tehnici (chartists), cel mai important factor de influenţă pentru evoluţia cotaţiilor pe termen scurt va fi „oportunitatea de a cumpăra ieftin”, generată de recentele corecţii de preţ. Un indiciu în acest sens a fost oferit deja de creşterea bruscă a preţurilor argintului, platinei şi paladiului, pe 2 martie, pusă pe seama sporirii cererii din China şi India.
Pentru aur, o redresare substanţială a cererii ar putea fi totuşi întârziată de presiunea negativă pe care o exercită, prin tradiţie, aprecierea dolarului american asupra investiţiilor speculative în metalul galben.
În ceea ce priveşte viitorul pe termen mediu, evoluţia preţurilor metalelor preţioase va depinde de ritmul de dezvoltare economică din Uniunea Europeană, SUA şi ţările emergente, precum şi de interesul pe care‑l vor manifesta băncile centrale din Asia şi America Latină pentru sporirea rezervelor de aur, prin noi achiziţii de metal.
În termeni de valori medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului[1] a scăzut cu 0,50%, situându‑se la 1.748,80 $/u.f.. Datorită deprecierii accentuate a dolarului SUA, metalul galben a început intervalul analizat într‑un climat extrem de favorabil, care a permis creşterea cotaţiei până la cel mai ridicat nivel înregistrat după 21 septembrie 2011: 1.781 $/u.f., pe 28 februarie. Această performanţă a fost urmată, însă, de puternicele vânzări speculative provocate de graba cu care investitorii au dorit să‑şi încaseze profiturile de pe piaţa aurului, pentru a le folosi pe piaţa valutară, unde redresarea accentuată a monedei SUA oferea posibilitatea unor câştiguri mult mai mari.
Prin urmare, după trei zile consecutive de ieftinire, La închiderea fixingului londonez din 7 octombrie, uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.652 $, comparativ cu 1.620 $, în 30 septembrie.la închiderea fixingului londonez din 2 martie, uncia fină de aur valora doar 1.707 $ (cel mai scăzut nivel înregistrat după 25 ianuarie 2012) – cu 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.777,5 $ în 24 februarie.
În România, scăderea preţului gramului de aur fin (99,99 % Au) a fost mult mai accentuată, de 1,01%, în raport cu săptămâna anterioară, până la 183,20 lei. Această situaţie s‑a datorat faptului că impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa din Londra a fost accentuat de tendinţa de apreciere a dolarului SUA în raport cu moneda naţională (cotaţia aurului la LBM şi raportul $/leu fiind cei doi indicatori pe baza cărora calculează BNR preţul de referinţă al metalului galben).
În aceste condiţii, pe 2 martie, Banca Naţională a României anunţa un curs de 180,8 lei/gram, cu 3% mai mic decât cu o săptămână în urmă: 185,91 lei/gram în 24 februarie.
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[1] a crescut cu 3,66%, până la 35,54 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a continuat să beneficieze de o bună susţinere din partea investitorilor din India şi China, care se confruntă cu o inflaţie din ce în ce mai mare, şi a fost cotat, pentru prima dată după 22 septembrie 2011, la peste 37 $/u.f..
Prin urmare, în ciuda ieftinirii drastice, cu 7%, din prima zi a lunii martie, la închiderea fixingului londonez din 2 martie uncia fină de argint valora cu doar 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 35,217 $, comparativ cu 35,57 $ în 24 februarie.
Platină
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al platinei[2] a crescut cu 0,86%, la 1.706,80 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul alb a continuat să beneficieze atât de o bună susţinere din partea sectorului bijutier (a cărui cerere este stimulată de faptul că, de jumătate de an, este mai ieftin decât aurul), cât şi de sporirea îngrijorării cu privire la problemele cu care se confruntă Impala Platinum (al doilea mare producător mondial de platină) în Africa de Sud şi în Zimbabwe, unde a fost somată să transfere către un fond administrat de stat, în termen de două săptămâni, 29,5% din acţiunile pe care le deţine la Zimplats[3].
În acest context, impactul vânzărilor speculative din prima zi a lunii martie a fost relativ modest şi, la închiderea fixingului londonez din 2 martie, uncia fină de platină valora cu doar 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.704 $, comparativ cu 1.714 $ în 24 februarie.
Paladiu
Comparativ cu săptămâna anterioară, preţul de referinţă al paladiului a crescut cu 0,17%, situându‑se la 711,40 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a continuat să fie susţinut de sporirea încrederii investitorilor în potenţialul de creştere al cererii de consum a sectorului auto din SUA, după ce s‑a aflat că vânzările din luna februarie au depăşit orice aşteptări: cu 11% mai mari decât în aceeaşi lună din 2011 şi cu 21% peste cele din ianuarie 2012.
Prin urmare, în ciuda scăderii cu 3% din prima zi a lunii martie, la închiderea fixingului londonez din 2 martie, uncia fină de paladiu valora cu doar 0,1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 713 $, comparativ cu 714 $ în 24 februarie.
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
iShares Silver Trust (simbol SLV) sunt emise de iShares şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
