Analiza pieţei internaţionale a metalelor preţioase, în perioada 28 ianuarie – 3 februarie 2013

AUTOR: Dr. Dana Ghiţac

Încă de la începutul anului 2013, hotărârea Băncii Federale a SUA (Fed) de a susţine creşterea economică prin menţinerea programului de stimulare monetară (Quantitative Easing), semnalele pozitive privind evoluţia producţiei, importurilor şi exporturilor Chinei, precum şi tendinţa de apreciere a monedei euro în raport cu dolarul american au avut un impact extrem de puternic pe pieţele de metale preţioase. Şi aceasta deoarece marile fonduri de investiţie au început să mizeze, din ce în ce mai mult, pe capabilitatea metalelor preţioase utilizate cu preponderenţă în scopuri industriale de a asigura un randament mult mai ridicat decât aurul în ceea ce priveşte profitabilitatea activităţilor speculative.

Efectele acestei conjuncturi s‑au resimţit şi pe pieţele din Londra[1], unde aurul a fost singurul metal preţios care a încheiat luna ianuarie sub nivelul la care o începuse. Din această cauză, metalului galben a înregistrat, pentru a treia oară consecutiv, o scădere a preţului mediu lunar.

Evoluţia preţurilor

Aur

Argint

Platină

Paladiu

Aur (RO)

pe parcursul lunii ianuarie 2013

-2%

4%

7%

4%

-5%

faţă de luna decembrie 2012

-1%

-3%

3%

3%

-5%

Sursa: calculate de autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM şi BNR

O situaţie similară s‑a înregistrat şi în România, dar, în acest caz, diminuarea preţului oficial al gramului de aur (comunicat de BNR) a fost mult mai puternică (atât pe parcursul lunii ianuarie, cât şi în termeni de medii lunare), datorită faptului că impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost amplificat de constanta şi puternica apreciere a monedei naţionale faţă de dolarul SUA.

În opinia celor mai mulţi dintre cei care activează pe pieţele metalelor preţioase, precum dealerii de lingouri, băncile de investiţii, comercianţii de contracte futures, managerii de portofoliu (money managers) şi analiştii tehnici (chartists), evoluţia cotaţiilor metalelor preţioase va continua să depindă, pe termen mediu, de ritmul de dezvoltare economică din UE, SUA, China şi alte ţări emergente. În cazul particular al aurului, un factor de influenţă major va fi şi evoluţia interesului pe care-l manifestă băncile centrale pentru sporirea rezervelor naţionale de metal galben, prin noi achiziţii de lingouri. Totuşi, pe termen scurt, cel mai important factor de influenţă pentru evoluţia cotaţiilor tuturor metalelor preţioase va fi „oportunitatea de a cumpăra ieftin”, generată de orice corecţie semnificativă de preţ. Un exemplu în acest sens îl oferă recenta tendinţa de redresare valorică a aurului, argintului şi platinei (intervenită după ieftinirile din perioada 24‑28 ianuarie), care, însă, nu a fost suficient de accentuată pentru a putea determina şi o creştere a preţurilor medii săptămânale de pe pieţele londoneze.

Aur

În ultima săptămână din ianuarie, preţul de referinţă al aurului[2] a scăzut în medie cu 0,81%, la 1.666,25 $/u.f.

Această situaţie s‑a datorat faptului că, cererea a fost afectată, la fel de puternic ca şi în cazul celorlalte „refugii investiţionale” tradiţionale (yenul japonez, certificatele emise de trezoreria SUA, sau francul elveţian), de migrarea interesului speculativ spre plasamente cu grad ridicat de risc (precum moneda euro şi pieţele de capital). În acest context, uncia fină de aur a început intervalul analizat printr‑o nouă ieftinire, fiind cotată la 1.656,50 $. Scăderea preţului cu 2% în doar patru zile de tranzacţionare (23‑28 ianuarie) a fost, însă, privită ca o oportunitate de cumpărare şi, începând de marţi, trendul s‑a inversat. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 1 februarie, uncia fină de aur valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.660 $, comparativ cu 1.688,5 $ în 25 ianuarie.

În România, preţul de referinţă[3]> al aurului a scăzut cu 2,01% faţă de săptămâna anterioară, la 173,36 lei. Ieftinirea s‑a datorat bruştei aprecieri a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, care a anulat efectele tendinţei de uşoară redresare a cotaţiilor unciei fine pe piaţa din Londra. În acest context, cursul anunţat de Banca Naţională a României pe 1 februarie, de 171,40 lei/gram, s‑a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat după 3 ianuarie 2012 şi cu 2% sub cel stabilit cu o săptămână în urmă (174,32 lei/gram, în 25 ianuarie).

Argint

În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[4] a scăzut cu 1,72%, la 31,35 $/u.f..

Pe parcursul intervalului analizat, argintul a cotat sub directa influenţă a evoluţiei preţului aurului. Prin urmare, ieftinirea cu 4% din perioada 23‑28 ianuarie, până la 30,87 $/u.f., a fost compensată de scumpirea din următoarele trei zile. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 1 februarie, uncia fină de argint valora cu 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 31,43 $, comparativ cu 31,56 $ în 25 ianuarie.

Platină

Preţul de referinţă al platinei[5] a scăzut cu 0,16% comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.680,20 $/u.f..

Pe fondul temerilor generate de diminuarea producţiei din Republica Africa de Sud (principalul furnizor de platină pentru piaţa mondială), platina a continuat să coteze peste preţul aurului. Totuşi, ca urmare a frecventelor marcări de profit efectuate, pe pieţele la termen, de către investitorii nemulţumiţi de faptul că metalul alb nu reuşeşte să atingă şi să depăşească pragul psihologic de 1.700 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 1 februarie, uncia fină de platină valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.687 $, comparativ cu 1.678 $ în 25 ianuarie.

Paladiu

Preţul de referinţă al paladiului[6] a crescut cu 3,25% comparativ cu săptămâna anterioară, la 744,20 $/u.f..

Susţinut de un puternic interes speculativ, din partea celor care mizează pe accentuarea deficitului de ofertă pe piaţa mondială a paladiului, preţul metalului a continuat să crească în ritm rapid. Impactul scumpirii pe pieţele la termen s‑a resimţit şi la Londra, unde, pe 30 ianuarie uncia fină a fost cotată la cel mai ridicat nivel (PM Fixings) înregistrat după 7 septembrie 2011, respectiv la 756 $. Prin urmare, în ciuda vânzărilor speculative declanşate de această situaţie, la închiderea fixingului din 1 februarie, uncia fină de paladiu valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 745 $ comparativ cu 725 $ în 25 ianuarie.

Evoluţia grafică a cotaţiilor Metalelor Preţioase

pretioase4 feb.2013

SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

[1] London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

[2] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[3] Calculat zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur stabilite de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

[4] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[5] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).

[6] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).