AUTOR: Dr. Dana Ghiţac
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], aurul a încheiat luna decembrie cotând la 1.657,5 $/u.f., adică cu 4% sub nivelul la care o începea (1.720 $/u.f., pe 3 decembrie). Cu toate acestea, metalul galben a înregistrat, pentru a douăsprezecea oară consecutiv, o nouă scumpire în termeni de medii anuale (ajungând la 1.668,98 $/u.f.), iar preţul anunţat în ultima şedinţa de tranzacţionare din 2012 a fost cu 4% mai mare decât cel din 3 ianuarie (1.598 $/u.f.). Pe parcursul anului, valoarea unciei fine a evoluat între un minim de 1.540 $ (pe 30 mai) şi un maxim de 1.791,75 $/u.f. (pe 4 octombrie), fapt ce a îngustat puternic intervalul de fluctuaţie al cotaţiilor.
Argintul a încheiat luna ultima lună din 2012 pe trendul aurului, dar ieftinirea a fost mult mai abruptă: de la 33,42 $/u.f., pe 3 decembrie, la doar 29,25 $/u.f., pe 31 decembrie. Această cotaţie a depăşit-o cu 4% pe cea anunţată în prima zi de tranzacţionare din 2012 (28,78 $/u.f., pe 3 ianuarie), dar, ca urmare a nivelului extrem de scăzut (comparativ cu situaţia din 2011) la care s-a situat maximul anual (37,23 $/u.f., pe 29 februarie) şi a unui preţ minim (26,67 $/u.f., pe 12 iulie) cu doar 2% mai mare decât în anul anterior, metalul a înregistrat o puternică ieftinire în termeni de medii anuale, valoarea unciei fine scăzând, de la 35,12 $, în 2011, la 31,15 $.
Evoluţia preţurilor de referinţă | Aur | Argint | Platină | Paladiu | Aur (RO) |
În perioada 3 – 31 decembrie 2012 | -4% | -10% | -5% | 3% | -6% |
Pe parcursul anului 2012: 31 dec./3 ian. | 4% | 4% | 9% | 6% | 5% |
Medii anuale: 2012/2011 | 6% | -11% | -10% | -12% | 21% |
Maxime anuale: 2012/2011 | -5% | -24% | -8% | -16% | 8% |
Minime anuale: 2012/2011 | 17% | 2% | 3% | 3% | 30% |
Sursa: calculate de autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM şi BNR | |||||
În România, în 2012 gramul de aur s-a scumpit, în termeni de medii anuale, cu 21%, comparativ cu 2011. Puternica creştere s-a datorat frecventelor noi maxime istorice anunţate de Banca Naţională în primele zece luni (care au culminat cu cel din 8 octombrie, când preţul oficial al gramului de aur ajungea la 202,08 lei), precum şi nivelului extrem de ridicat (comparativ cu cel din 2011) la care s-a situat minimul anual: 170,91 lei, pe 3 ianuarie 2012. Prin urmare, în ciuda trendului puternic descendent din trimestrul IV (pe parcursul căruia s-a ieftinit cu 11%), aurul a încheiat anul la 179,63 lei/gram (cu 5% peste nivelul la care îl începea).
Pe piaţa londoneză a metalelor platinice[2], platina a început anul 2012 cotând la 1.406 $/u.f. şi l‑a încheiat în creştere (în ciuda trendului descendent pe care a cotat în ultima lună, când valoarea unciei fine s‑a diminuat, de la 1.599 $, în 3 decembrie, până la 1.527 $/u.f., în ultima zi de tranzacţionare). Pe parcursul anului, preţul platinei a fluctuat între un maxim de 1.729 $/u.f. (pe 23 februarie) şi un minim de 1.390 $/u.f. (pe 3 august). În aceste condiţii, metalul alb a înregistrat o puternică ieftinire în termeni de medii anuale, valoarea unciei fine scăzând, de la 1.721,872 $ în 2011, până la 1.551,48 $ în 2012.
Paladiul, în schimb, a încheiat, atât luna decembrie, cât şi anul 2012, pe trend ascendent: 704 $/u.f., în ultima zi de tranzacţionare, faţă de doar 664 $/u.f., pe 3 ianuarie şi 682 $/u.f., pe 3 decembrie. Cu toate acestea, ca urmare a îngustării intervalului de fluctuaţie a cotaţiilor (aproape la fel de puternică ca în cazul argintului), care au evoluat între un maxim de 722 $/u.f., pe 29 februarie) şi un minim de 565 $/u.f., pe 23 iulie), paladiul a înregistrat cea mai puternică ieftinire în termeni de medii anuale din grupa metalelor preţioase, valoarea unciei fine scăzând, de la 733,62 $ în 2011, până la 643,19 $ în 2012.
***
Anul 2013 a început cu creşteri semnificative de preţ pe pieţele de metale preţioase. Totuşi, entuziasmul cu care a fost primită vestea că, în ultimele ore din 2012, Senatul SUA a votat legea şi amendamentele necesare pentru evitarea „zidului fiscal” pe care l-ar crea expirarea, începând din acest an, a pachetului de măsuri de relansare economică şi de reducere a taxelor şi impozitelor, nu a fost de lungă durată. Aceasta deoarece s‑a aflat că, de fapt, Congresul american nu reuşit să ratifice la timp acest act normativ (care trebuie votat şi în Camera Reprezentanţilor). Prin urmare, în mod teoretic, legea privind diminuarea datoriei publice prin reduceri bugetare şi creşterea puternică a taxelor a intrat deja în vigoare, la 1 ianuarie. Impactul acestei incertitudini a fost amplificat şi de publicarea procesului verbal al ultimei reuniuni de politică monetară a Comitetului federal pentru pieţe libere (Federal Open Market Committee), care dovedeşte că unii membrii FOMC consideră necesar ca Banca Centrală a SUA (Fed) să încetinească sau să oprească, înainte de sfârşitul anului 2013, achiziţiile de titluri ipotecare şi de stat din cadrul programului de stimulare monetară (Quantitative Easing).
Această conjunctură a provocat o bruscă şi atât de puternică apreciere a dolarului SUA, încât a stopat tendinţa de scumpire în ritm alert, nu doar a aurului, ci şi a celorlalte metalele preţioase. Totuşi, în ciuda evoluţiei descendente a cotaţiilor zilnice, intervenită şi pe pieţele din Londra, doar preţul paladiului nu a reuşit să crească, în raport cu ultima săptămână din 2012.
Aur
În prima săptămână din 2013, preţul de referinţă al aurului[3] a crescut cu 1,04%, la 1.673,75 $/u.f. Scumpirea s-a datorat euforiei instaurată pe toate pieţele, după ce s‑a aflat despre compromisul la care au ajuns Casa Albă şi senatorii democraţi cu privire la disputa bugetară din SUA. Optimismul investitorilor, care a determinat creşterea preţului unciei fine cu 2%, într-o singură zi (1.693,75 $, pe 2 ianuarie), a fost însă rapid erodat de brusca apreciere a dolarului SUA şi de declaraţia ministrului de finanţe al Indiei (prin tradiţie, această ţară este cel mai mare cumpărător de aur din lume) cu privire la intenţia guvernului de a creşte taxele de import pentru lingourile de aur[4]. Prin urmare, în ciuda faptului că bijutierii şi comercianţii indieni de aur au anunţat că se aşteaptă ca cererea să crească cu până la 15% în primul trimestru din 2013, la închiderea fixingului londonez din 4 ianuarie, uncia fină de aur valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.648 $, comparativ cu 1.657,50 $ în 28 decembrie.
În România, preţul de referinţă[5] al aurului a crescut cu 0,84%, faţă de săptămâna anterioară, la 180,17 lei.
Deşi impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa din Londra a fost atenuat, parţial, de tendinţa de depreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, cursul anunţat de Banca Naţională a României pe 4 ianuarie s‑a situat tot cu 1% sub cel stabilit cu o săptămână în urmă: 178,45 lei/gram.
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[6] a crescut cu 0,77%, la 30,26 $/u.f.. În lipsa unor stimuli semnificativi pentru o creştere accentuată a cererii de fabricaţie, argintul a cotat sub directa influenţă a evoluţiei preţurilor metalelor industriale (în special, neferoase). Prin urmare, scumpirea cu 3% din primele patru zile a fost urmată, vineri, de o puternică scădere (-5%). În acest context, la închiderea fixingului londonez din 4 ianuarie, uncia fină de argint valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 29,32 $, comparativ cu 30,15 $, în 28 decembrie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[7] a crescut cu 2,19%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.565,0 $/u.f.. Susţinută, ca şi celelalte metale de bază, de veştile bune venite dinspre sectoarele de fabricaţie din SUA, Anglia şi Asia, pentru care cele mai recente sondaje indică o creştere a puterii de achiziţie[8], platina a început anul pe trend ascendent, scumpindu-se, până pe 3 ianuarie, cu 3%. Vineri, însă, impactul ştirii că Banca Centrală a SUA ar putea renunţa la programul de stimulare a creşterii economice (QE) s-a resimţit atât de puternic pe toate pieţele de materii prime, încât a stopat şi creşterea preţului metalului alb, care s-a diminuat, brusc, cu 1%. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 4 ianuarie, uncia fină de platină valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.557 $, comparativ cu 1.527 $ în 28 decembrie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[9] a scăzut cu 0,43%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 699,0 $/u.f.. Deşi, beneficiază de câteva luni, de o bună susţinere din partea industriei auto din ţările asiatice, datorată creşterii constante a vânzărilor de pe piaţa din China, investitorii speculativi continuă să-şi marcheze profiturile, prin vânzări, de câte ori preţul metalului depăşeşte pragul psihologic de 700 $/u.f.. Această situaţie s-a resimţit şi pe piaţa din Londra, unde scumpirea până la 711 $/u.f. (pe 2 ianuarie 2013) a fost urmată de două zile consecutive de scădere, în urma cărora valoarea unciei fine s-a diminuat cu 3%. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 4 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 689 $, comparativ cu 704 $ în 28 decembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
[1] London Bullion Market (LBM) – piaţă londoneză angro de aur şi argint, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele două metale preţioase.
[2] London Platinum and Palladium Market (LPPM) – piaţa londoneză angro de platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele două metale preţioase.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Ca reacţie la publicarea proiectului de raport întocmit de un grup de experţi din cadrul băncii centrale a Indiei, conform căruia „Importurile mari de aur au un impact negativ asupra deficitului de cont curent”.
[5] Calculat zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur stabilite de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[6] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[7] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
[8] Purchasing Manager’s Index.
[9] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
