AUTOR: Dr. Dana Ghiţac
Tensionarea pieţelor de capital după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din SUA, precum şi avertismentele lansate de cele mai importante agenţii de rating (Fitch, Moddy’s şi Standard & Poor’s) cu privire la „şocul fiscal” pe care îl va produce în această ţară intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2013, a măsurilor de austeritate (creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli cu un impact total de 600 miliarde de dolari asupra bugetului federal) şi a deciziei de ridicare a plafonului datoriei de stat au exercitat puternice presiuni de scădere pe toate pieţele de materii prime. Impactul acestei conjuncturi s‑a resimţit şi pe pieţele de metale preţioase, inclusiv pe cele din Londra[1], unde tendinţa de redresare a preţurilor a încetinit.
Aur
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului[2] a crescut nesemnificativ, cu doar 0,09%, la 1.709 $/u.f..
Totuşi, trebuie menţionat faptul că metalul galben a beneficiat de o cerere fizică atât de susţinută (în special din partea Chinei, după ce Banca Centrală a făcut o infuzie record de capital pe piaţa monetară internă, şi a Indiei, unde aprecierea monedei naţionale a coborât preţul aurului până la cel mai scăzut nivel din ultima lună), încât cotaţiile au evoluat pe trend ascendent. Prin urmare, în ciuda puternicei aprecieri a dolarului SUA (care, în mod obişnuit, generează presiuni de scădere asupra preţului), la închiderea fixingului londonez din 9 noiembrie, uncia fină de aur valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.738,25 $, comparativ cu 1.685 $ în 2 noiembrie.
În România, preţul de referinţă[3] al aurului a crescut cu 0,56% faţă de săptămâna anterioară, până la 194,31 lei.
Datorită tendinţei de depreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, valoarea gramului de aur a evoluat, pe tot parcursul intervalului analizat, în perfectă concordanţă cu cotaţia unciei fine pe piaţa din Londra. Prin urmare, cursul anunţat de Banca Naţională a României pe 9 noiembrie s‑a situat tot cu 3% peste cel stabilit în urmă cu o săptămână: 198,05 lei/gram, comparativ cu 192,82 lei/gram în 2 noiembrie.
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[4] a scăzut cu 1,46%, la 31,66 $/u.f..
Beneficiind de un real suport din partea scumpirii aurului, argintul a cotat, totuşi, pe trend ascendent. În schimb, ritmul de creştere al preţului a fost plafonat de presiunile negative pe care le‑a exercitat diminuarea bruscă a interesului speculativ faţă de toate metalele industriale. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 9 noiembrie, uncia fină de argint valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 31,92 $, comparativ cu 31,67 $ în 2 noiembrie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[5] a scăzut cu 0,45%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.549,20 $/u.f..
Pe parcursul intervalului analizat, metalul alb a cotat într‑un climat marcat de incertitudine, indus de ştirile privind o posibilă reintrare în recesiune economică a SUA şi continua deteriorare a pieţei auto din UE. Prin urmare, impactul problemelor legate de aprovizionarea pieţei mondiale cu platina produsă în Republica Africa de Sud şi al scumpirii aurului a fost extrem de modest şi, la închiderea fixingului londonez din 9 noiembrie, uncia fină de platină valora cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.559 $, comparativ cu 1.552 $ în 2 noiembrie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului a crescut cu 1,38% comparativ cu săptămâna anterioară, la 611,2 $/u.f..
Deşi a beneficiat de un real suport din partea cererii fizice din Asia, şi paladiul s‑a confruntat cu impactul negativ pe care l‑a avut, pe parcursul intervalului analizat, diminuarea interesului speculativ pentru toate metalele industriale. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 9 noiembrie, uncia fină de paladiu valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 612 $, comparativ cu 608 $ în 2 noiembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
[1] London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[3] Calculat zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur stabilite de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[4] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[5] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
