AUTOR: Dr. Dana Ghiţac
Evoluţia cotaţiilor în săptămâna analizată a fost influenţată de angajamentul Băncii Centrale a SUA (Fed) de a achiziţiona, lunar, titluri ipotecare şi de stat în valoare de 85 miliarde de dolari, de optimismul cu care au fost primite de către pieţe datele privind comerţul exterior al Chinei şi de anunţarea viitoarei politici monetare a Băncii Centrale Europene (BCE).
Ø Pe de o parte, menţinerea programului de stimulare monetară (Quantitative Easing), privit, în general, ca fiind inflaţionist, a redeschis interesul pentru plasamentele în aur. Cu atât mai mult cu cât decizia Rezervei Federale de a menţine rata dobânzii de referinţă a SUA aproape de zero, până când şomajul scade la 6,5%, ar putea creşte riscul de dezechilibre financiare şi să împiedice atingerea obiectivului Fed de creştere a inflaţiei anuale la o rată de 2% în 2013. În plus, anunţarea sporirii cu 14%, în termeni de medii anuale, a volumului exporturilor Chinei din 2012 şi cu 6% a importurilor realizate de această ţară în luna decembrie, a fost privită ca un semnal de relansare economică şi a alimentat speranţele privind creşterea cererii globale de materii prime în 2013.
Ø Pe de altă parte, decizia din 10 ianuarie a BCE de a menţine dobânda de referinţă la minimul record de 0,75% şi lipsa oricărui indiciu cu privire la o posibilă relaxare a politicii monetare în viitorul apropiat au sporit de aşa natură încrederea în euro, încât o parte dintre fondurile de investiţie au preferat să‑şi încaseze rapid profiturile pe pieţele de metale preţioase, pentru a le utiliza pe piaţa valutară.
În acest context, impactul ştirilor din SUA şi China, care au influenţat pozitiv atât dorinţa de protecţie împotriva riscului de inflaţie (respectiv cererea de lingouri din aur), cât şi interesul speculativ pentru metalele preţioase cu utilizări preponderent industriale (argint, platină şi paladiu), a fost diminuat de migrarea bruscă a interesului speculativ către moneda unică europeană.
Această situaţie conjuncturală s‑a resimţit şi pe pieţele din Londra[1], unde a blocat tendinţa de scumpire în ritm extrem de alert a metalelor preţioase, în special pentru aur (care începuse intervalul analizat la un nivel mult prea slab, în comparaţie cu celelalte) şi pentru paladiu, în cazul cărui depăşirea pragului psihologic de 700 $/u.f. este frecvent urmată de corecţii de preţ. Prin urmare, doar argintul şi platina au reuşit să înregistreze creşteri de preţ, în termeni de medii săptămânale.
Aur
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al aurului[2] a scăzut cu 0,92%, la 1.658,30 $/u.f.
Ca urmare a impactului negativ pe care l-a avut în primele zile din 2013 anunţarea unei posibile majorări a taxelor percepute în India pentru importul de lingouri din aur, metalul galben a început intervalul analizat la cel mai scăzut nivel înregistrat pe piaţa londoneză după 22 august 2012 (1.645,25 $/u.f., pe 7 ianuarie). Cu toate acestea, teama de inflaţie în SUA şi cerere puternică de metal fizică din Asia (în special, în China şi Japonia) au determinat o redresare bruscă a cotaţiilor, în urma căreia valoarea aurului a crescut, în doar trei zile, cu 2%, până la 1.675 $/u.f. (în după‑amiaza zilei de 10 ianuarie). Trendul de recuperare alertă a fost, însă, întrerupt la fel de brusc, de impactul negativ pe care l-au avut vânzările speculative pentru încasarea profitului, pe care le-au efectuat, vineri, marile fonduri de investiţii (în dorinţa de a utiliza câţi mai mulţi bani pe pieţele valutare). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie, uncia fină de aur valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.657,50 $, comparativ cu 1.648 $ în 4 ianuarie.
În România, preţul de referinţă[3] al aurului a scăzut cu 0,63% faţă de săptămâna anterioară, la 179,04 lei. Această situaţie s-a datorat aprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, care a anulat impactul tendinţei de scumpire a unciei fine pe piaţa din Londra. Prin urmare, cursul anunţat de Banca Naţională a României pe 11 ianuarie s-a situat cu 1% sub cel stabilit cu o săptămână în urmă: 177,20 lei/gram, comparativ cu 178,45 lei/gram în 4 ianuarie.
Argint
În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului[4] a crescut cu 0,51%, la 30,42 $/u.f..
Susţinut de optimismul cu care au primit investitorii ştirile despre evoluţia comerţului exterior al Chinei (cel de‑al doilea mare fabricant mondial de produse din argint), metalul a cotat, pe tot parcursul intervalului analizat, în creştere, fără a fi afectat semnificativ, aşa cum s‑a întâmplat cu aurul, de vânzările speculative. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie, uncia fină de argint valora cu 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 30,67 $, comparativ cu 29,32 $, în 4 ianuarie, când a cotat la cel mai scăzut nivel înregistrat după 21 august 2012.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[5] a crescut cu 1,70%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.591,60 $/u.f..
Încă sub impactul ştirii că Banca Centrală a SUA (FED)ar putea renunţa la programul de stimulare monetară (conceput pentru susţinerea creşterii economice), platina a început intervalul analizat în scădere, la 1.551 $/u.f. pe 7 ianuarie. Ulterior, însă, ca şi toate celelalte metale industriale, a început să recupereze în ritm alert şi s‑a scumpit constant, timp de patru zile consecutiv. Modificarea de trend s‑a datorat, în primul rând, speranţelor legate de un ritm mai rapid de creştere a economiei Chinei, dar şi publicării datelor despre evoluţia, extrem de bună, a vânzărilor efectuate de producătorii germani de autoturisme în 2012 (unii dintre cei mai mari utilizatori mondiali de catalizatori antipoluanţi pe bază de platină). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie, uncia fină de platină valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.626 $, comparativ cu 1.557 $ în 4 ianuarie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[6] a scăzut cu 2,03%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 684,80 $/u.f..
În ciuda tendinţei de scumpire intervenită pe toate pieţele de metale industriale, paladiul a continuat să se confrunte cu vânzările pentru marcarea profiturilor, pe care le practică investitorii speculativi când preţul metalului depăşeşte pragul psihologic de 700 $/u.f.. Această situaţie s-a resimţit şi pe piaţa din Londra, unde scumpirea cu 3% din 10 ianuarie, până la 701 $/u.f., a fost urmată de o scădere a preţului cu 1%. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 693 $, comparativ cu 689 $ în 4 ianuarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM).
[1] London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[3] Calculat zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur stabilite de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[4] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[5] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
[6] Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
