Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În săptămâna 11-17 iunie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au continuat să înregistreze uşoare scăderi, în termeni de medii săptămânale, de 2,32% la ţiţeiul Brent ( Marea Britanie), la o valoare medie de 97,52 $/baril, şi de 1,51% la ţiţeiul WTI (SUA), la o valoare de 83,16 $/baril.
Evoluţia curentă a preţurilor a fost marcată, însă, de fluctuaţii moderate, reflectând influenţa a trei factori principali:
1) Aşteptările legate de alegerile parlamentare din Grecia, din 18 iunie a.c.
2) Reuniunea FED – Banca centrală a SUA – care va avea loc în data de 19 iunie şi de care sunt legate speranţe referitoare la adoptarea unor măsuri de relaxare monetară cantitativă, care ar stimula creşterea economică.
3) Intrarea, efectivă, în vigoare, la data de 1 iulie, a embargoului UE asupra livrărilor de ţiţei ale Iranului.
Iniţial, preţurile ţiţeiului au înregistrat uşoare creşteri, pe baza speculaţiilor conform cărora principalele bănci centrale din lume sunt pregătite să acţioneze, într-o manieră coordonată, pentru a furniza ajutor financiar, după alegerile din Grecia.
Dolarul mai slab a oferit, de asemenea, un suport preţurilor mărfurilor stabilite în dolari, inclusiv ţiţeiului.
Dar o serie de date referitoare la economia SUA publicate în cursul săptămânii au început să exercite o presiune negativă asupra preţului ţiţeiului. Astfel, indicele Universităţii Thomson (Michigan)/ Reuters, care reflectă percepţia consumatorilor vis-à-vis de dinamica proceselor economice, a scăzut la 74,1, cel mai redus nivel din decembrie 2011.De asemenea, indicele “Empire State”, care indică dinamica activităţii industriale în SUA, a scăzut la 2,3 în iunie a.c., faţă de 17,1, în mai.
În context, FED a raportat un declin cu 0,1%, în luna mai, a producţiei industriale a SUA, nivel ajustat pe bază sezonieră.
Preţurile ţiţeiului au fost descurajate şi de decizia reuniunii OPEC de la Viena, din 14 iunie, de a menţine neschimbat volumul producţiei de ţiţei. Precizând că temerile referitoare la diminuarea creşterii economiei mondiale au prevalat în faţa solicitărilor unor state membre de a reduce producţia, pentru a stimula preţul ţiţeiului, grupul celor 12 state OPEC a decis să menţină producţia la 30 mil.barili/zi, un nivel record pentru ultimii 20 de ani. În declaraţia finală a reuniunii, membrii au confirmat, de asemenea, “disponibilitatea lor de a răspunde rapid la evoluţii care ar pune în pericol stabilitatea pieţei ţiţeiului.”
Conform celor mai pesimiste scenarii ale băncii elveţiene de investiţii „Crédit Suisse”, preţul ţiţeiului Brent ar putea coborâ la 50 $/baril. Acest lucru s-ar întâmpla în cazul prăbuşirii Zonei euro, căreia îi revine o cincime din cererea mondială de ţiţei, şi ar avea un impact negativ uriaş asupra economiei Rusiei, dată fiind dependenţa încasărilor la bugetul de stat al acestei ţări de veniturile din exportul de ţiţei şi gaze.
Potrivit experţilor de la „Crédit Suisse”, toate scenariile negative posibile sunt legate, într-un fel sau altul, de evenimentele din Zona euro, iar începutul fazei active a crizei s-ar putea înregistra în cursul verii. Din cauza reducerii cererii în ţările UE, preţurile ţiţeiului s-au diminuat, deja, substanţial.
Analistul rus Vasili Tanurkov, de la „Veles Kapital”, nu crede însă în scenariul unui preţ de 50 $/baril, care s-ar putea adeveri doar dacă Grecia iese din Zona euro. În acest caz, este posibilă o repetare a crizei din 2008. Concret, la o săptămână după alegerile din Grecia sau după summitul din iulie, preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 60-70$/baril, dar scăderea va fi de scurtă durată.
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a înregistrat o uşoară creştere, de aproape 6$/1000 m.c., faţă de săptămâna precedentă, la o medie de 86,3 $/1000 m.c., ca urmare a sporirii, într-un cuantum inferior celui scontat, a volumului stocurilor, respectiv cu 67 miliarde pic.cub, în săptămâna anterioară, faţă de un volum estimat la 75 miliarde pic.cub (1 m.c.=35 pic.cub).
Majorarea sub nivelul aşteptărilor a volumului stocurilor de gaze naturale ale SUA sugerează, pe de-o parte, faptul că procesul de substituire cu gaz a cărbunelui nu a fost atât de amplu pe cât s-a anticipat, iar pe de altă parte, că producţia internă a scăzut uşor.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
Preţul benzinei regular, cu cifră octanică 95, fără plumb, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere relativ importantă, de 4%, la o valoare medie săptămânală de 924,20 $/tonă, deşi în această perioadă cererea înregistrează, în mod uzual, un maxim sezonier.
Preţurile benzinei au fost influenţate de : a) declinul preţului ţiţeiului, deoarece temerile în legătură cu dinamica activităţii economice şi reducerea cererii în UE, în unele ţări precum Italia, cu circa 9%,în prima parte a acestui an, au continuat să submineze piaţa;b) absenţa oportunităţilor de export atât în SUA cât şi în Africa de nord şi de vest.
Anunţul privind reducerea cu aprox. 50% a producţiei rafinăriei de la Motiva, de pe Coasta de vest a SUA, pe o perioadă de circa 5 luni, ar putea redeschide în curând oportunităţile de export pe piaţa nord-americană, pentru rafinorii din Europa, mai ales că preţul benzinei în SUA a crescut, ca urmare a diminuării cu aproape 2 mil.barili a volumului stocurilor. Se estimează că o parte din cargourile de benzină europeană care vor fi exportate în SUA vor substitui parţial cantităţile de benzină pe care rafinăria Motiva ar fi urmat să le exporte în America Latină sau în Africa de vest, ceea ce va asigura un suport preţurilor pe pieţele spot din Europa de vest.
Pe baza datelor care au atestat un declin apreciabil al cererii de benzină în Italia, analiştii au apreciat că perspectivele benzinei în raport cu motorina diesel apar tot mai sumbre. Seth Kleinman, analist şef pe probleme de energie la banca Citigroup, a declarat că, sub aspectul cererii, în curând, deşi nu neapărat în această vară, distilatele medii (motorina, diesel-ul,carburantul de aviaţie) vor deveni produsele petroliere cele mai solicitate, iar benzina va tinde să devină un derivat rezidual.
Motorina
Preţurile distilatelor medii, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat scăderi minore în raport cu ţiţeiul Brent, de 0,89% în cazul sortimentului cu 0,1% sulf, la o valoare medie de 851,40$/tonă, şi de 1,05%, la 868,55 $/tonă la diesel.
Preţurile acestei grupe de produse au reflectat declinul preţului ţiţeiului, contracarat în mare parte însă de înviorarea cererii din partea Germaniei, pentru sortimentul cu 50 ppm sulf, fapt care a indicat începerea operaţiunilor de refacere a stocurilor de motorină pentru încălzire, dar şi din partea unor consumatori din unele state emergente. Preţurile mai mici şi mai accesibile au stimulat revenirea pe piaţă a cumpărătorilor, după o lungă perioadă de acalmie tranzacţională. La bursa ICE din Londra, preţul motorinei a scăzut de la un maxim de 1041 $/tonă, în martie, la un minim de 825 $/tonă la începutul lunii iunie, iar acum se situează la circa 850 $/tonă. Primele mai mari de preţ înregistrate pe pieţele din nord-vestul Europei au atras anumite cantităţi şi de pe alte pieţe, în principal din Rusia şi SUA, fapt care ar putea antrena, în scurt timp, un declin mai sever al preţurilor.
Piaţa spot a Italiei va cunoaşte, în scurt timp, o înviorare, deoarece oferta s-a redus apreciabil. Un rol important în revigorarea acesteia va reveni Algeriei şi Egiptului, care au organizat licitaţii pentru achiziţionarea unor importante cantităţi de distilate medii, în principal de pe pieţele spot din sudul Europei, cu menţiunea că cele 2 ţări solicită motorină cu conţinut ridicat de sulf, în timp ce oferta europeană este constituită, în principal, din motorină cu conţinut foarte redus de sulf. Egiptul a licitat pentru cantităţi în valoare de 1 miliard de dolari, iar între potenţialii câştigatori ai licitaţiei s-ar putea număra firmele comerciale Glencore, Total şi Petrochina.
Analiştii de la JBC Energy au remarcat faptul că preţurile de vânzare cu amănuntul ale carburanţilor auto se situează, încă, la niveluri relativ ridicate, în ciuda declinului preţului ţiţeiului, ceea ce a determinat o diminuare a cererii la pompele de benzină. JBC Energy a citat statistici ale Departamentului Energiei din Italia care arată că, deşi preţurile la diesel au scăzut, lună de lună, acestea s-au menţinut la 1,70 euro/litru, în luna mai a.c., nivel cu 20 % mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca urmare, în Italia, cererea a scăzut cu 7,5 %.
Păcura
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a făcut excepţie de la tendinţa generală a preţurilor derivatelor petroliere primare, înregistrând o creştere de 1,30 %, la o valoare medie săptămânală de 569 $/tonă.
Între factorii care au determinat această evoluţie menţionăm declinul cu 25% al stocurilor în depozitele de la Rotterdam (conform datelor furnizate de analistul olandez Pieter Kulsen) şi închiderea rafinăriei companiei Petroplus, de la Coryton (Anglia). Preţul încă ridicat al păcurii, contrar tendinţelor sezoniere uzuale, va contribui la susţinerea marjelor de profit la rafinarea ţiţeiului. Sortimentul cu 1% sulf a fost comercializat la un preţ înglobând o primă de circa 32 $/tonă faţă de cel cu 3,5% sulf, în condiţiile în care produsul continuă să fie importat masiv de Japonia.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
