Analiza pieţei internaţionale a produselor petroliere, în perioada 12 – 18 martie 2012

I. ŢIŢEI

În săptămâna 12 – 18 martie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat evoluţii mixte, soldate cu valori medii săptămânale cu 0,68% mai mari, la 125,13 $/baril, pentru Brent (Anglia) şi cu 0,16% mai reduse, la 106,15 $/baril, pentru WTI (SUA).

Preţurile ţiţeiului Brent au fost stimulate de: datele preponderent pozitive referitoare la economia SUA, care au determinat creşterea indicelui Dow Jones la cel mai ridicat nivel din anul 2007; tensiunile dintre Iran şi statele europene, care se află în căutarea unor soluţii alternative de aprovizionare, după data de 1 iulie, când va intra efectiv în vigoare embargoul petrolier; declinul dolarului în raport cu euro, cu precădere spre finalul săptămânii.

Preţul WTI a fost susţinut, de asemenea, de speranţele de accelerare a procesului de înviorare a economiei SUA, dar creşterea a fost anulată de factori cum ar fi: majorarea stocurilor de ţiţei; o informaţie conform căreia SUA şi Anglia au în vedere posibilitatea de a disponibiliza pe piaţă importante cantităţi de ţiţei din stocurile de urgenţă, pentru a se evita o situaţie de deficit, în momentul în care va intra in vigoare embargoul petrolier la adresa Iranului; prognoza nemodificată a Agenţiei Internaţionale a Energiei privind creşterea cu 0,9%, la 89,9 mil.barili/zi, a ofertei mondiale de ţiţei, în anul 2012; temerea investitorilor potrivit căreia încetinirea creşterii economiei Chinei va afecta cererea mondială de ţiţei, în condiţiile în care China este al doilea consumator mondial de ţiţei, după SUA.

De menţionat faptul că, în ultima zi a săptămânii, preţurile ambelor ţiţeiuri s-au redresat uşor (fără ca aceasta să le modifice tendinţa săptămânală), după ce Administraţia Obama a dezminţit informaţia referitoare la intenţia de a disponibiliza, pe piaţă, ţiţei din stocurile strategice de urgenţă.

Justin Harper, analist la “IG Markets” din Singapore, consideră că scăderea uşoară a preţurilor ţiţeiului a survenit ca urmare a operaţiei de marcare a profitului, dar că tendinţa pe termen scurt a acestora rămâne ascendentă, ca urmare a reinstalării optimismului cu privire la evoluţia economiei globale.

În raportul său pe luna martie privind perspectivele pe termen scurt ale pieţelor şi preţurilor energiei, Departamentul Energiei din SUA a majorat nivelul prognozat, pentru anul 2012, al preţului ţiţeiului, la 106 $/baril, cu 5 $/baril în plus faţă de valoarea anterioară, pe seama îngrijorării referitoare la tensiunile geopolitice în Orientul Mijlociu, a creşterii cererii mondiale şi a constrângerilor privind oferta de ţiţei în ţările ne-OPEC.

Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA şi-a continuat tendinţa descendentă, înregistrând 75,20 $/1000 m.c., cu 4,8 $/1000 m.c. mai puţin faţă de săptămâna precedentă). Condiţiile meteo neobişnuit de blânde din iarna 2011/2012 şi, ulterior, de la începutul primăverii au marcat în mod definitoriu tendinţa menţionată a preţurilor gazului, care se apropie de un minim absolut al ultimilor 10 ani.

Principalii factori structurali care au exacerbat declinul preţurilor gazului au fost ritmul lent al creşterii economice şi, implicit, cererea diminuată şi creşterea neobişnuit de amplă, din ultimii ani, a producţiei interne, graţie progreselor tehnologice care au permis  exploatarea zăcămintelor de gaz din şisturi şi din alte formaţiuni poroase.

James Williams, economist la “WTRG Economics”, a afirmat despre gazul din SUA că a devenit mai mult decât o povară, nefiind sustenabil la acest nivel de preţ, foarte apropiat de costurile marginale de producţie. Specialistul consideră că preţul va trebui să-şi reia creşterea, fără a fi în măsură să precizeze  când va începe acest proces.

*   *   *

Potrivit informaţiilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), preţul mediu al gazelor importate de România în perioada ianuarie-iunie a.c. va fi de 493 $/1.000 m.c., cu 11,5% mai mare comparativ cu media anuală din 2011, de 442 $/1000 m.c. Exprimat în lei şi raportat la unitatea energetică, preţul gazelor este estimat în intervalul analizat la 149,5 lei/MWh (46,7 dolari), în creştere cu 17,7% faţă de media anului trecut, de 127 lei/MWh. În 2011, gazele importate au asigurat 25,1% din consumul naţional.

Pentru perioada ianuarie-iunie 2012, ANRE a prevăzut un preţ al gazelor naturale din producţia internă de 45,71 lei/MWh, nemodificat faţă de anul 2009. România importă gaze, prin intermediari, în principal de la companii agreate de grupul rus Gazprom. O altă rută de import este conducta cu Ungaria, prin care însă sunt aduse în ţară şi gaze ruseşti achiziţionate din alte surse, respectiv de la Baumgarten (Austria).

III. PRODUSE PETROLIERE

Benzină

Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, şi-a continuat cursa ascendentă, înregistrând o majorare de 2,49%, la o valoare medie săptămânală de 1.149,10$/tonă. Preţul benzinei a fost stimulat de: creşterea preţului tiţeiului; deficitul relativ de pe piaţa europeană, inclusiv de componente pentru producerea benzinei finite (ca urmare a restrângerii producţiei rafinăriilor); achiziţiile de ultimă oră efectuate de Algeria, cu livrare la sfârşitul lunii martie; licitaţia organizată de Pakistan pentru cumpărarea a 140.000 tone de benzină cu livrare în aprilie şi mai; cererea (încă modestă) din partea Nigeriei.

Pe piaţa spot din bazinul Mării Mediterane, producţia de benzină a fost redusă cu 15%, ca urmare a închiderii unor rafinării pentru revizii tehnice. În nordul Europei, compania britanică „Ineos” a închis o unitate de distilare la rafinăria sa de la Grangemouth din Scoţia, iar în curând va fi închisă pentru lucrări de întreţinere rafinăria de la Pernis, aparţinând companiei Shell, cea mai mare din Europa.

Creşterea preţului benzinei, într-un cuantum net superior preţului materiei prime, s-a reflectat pozitiv în nivelul profiturilor la cracare, care au fost susţinute şi de perspectivele favorabile ale cererii în perioada sezonului  automobilistic în SUA. De altfel, datele statistice referitoare la SUA indică, deja, o economie într-un proces lent de redresare, având în vedere faptul că vânzările de benzină cu amănuntul au înregistrat, în februarie, cea mai amplă creştere din ultimele 5 luni, în pofida preţurilor majorate.Totuşi, arbitrajul^[1] dintre Europa şi SUA este deocamdată nefuncţional, fapt care a avut un efect de frânare asupra creşterii preţurilor.

Motorină

Preţul motorinei cu 0,1% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o creştere de 1%, la 1.034,55 $/tonă, iar cel al diesel-ului de 1,57%, la o medie de 1.061,95 $/tonă. Preţurile distilatelor medii, în mod particular cele ale diesel-ului au beneficiat de pe urma activităţii diminuate a rafinăriilor, îndeosebi pe pieţele din bazinul Mediteranei, şi a unei uşoare creşteri a cererii din partea consumatorilor germani.

Producţia restrânsă a rafinăriilor^[2] şi lucrările de revizii tehnice au reuşit, însă, să contrabalanseze livrările mari de diesel din Rusia (prin porturile din Marea Baltică). În scurt timp, însă, relativul deficit de pe piaţă va fi atenuat, deoarece în Europa vor sosi mai multe cargouri de diesel din Asia şi SUA, cu toate că, în SUA, stocurile au înregistrat, în săptămâna precedentă, o scădere importantă, de 4,7 mil.barili. Phil Flynn, analist la PFGBest Research din Chicago, este de părere că declinul  stocurilor a fost cauzat, cel mai probabil, de creşterea exporturilor.

Păcură

Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat  o creştere de 1,93%, la 707,70 $/tonă, în termeni de medii săptămânale, evoluţie influenţată de creşterea preţului ţiţeiului, pe care a surclasat-o, datorită cererii din partea Asiei. Păcura cu 1% sulf este comercializată la un preţ care înglobează o primă de 46 $/tonă faţă de sortimentul greu.

Sursa: Baza de date I.E.M.

[1] Arbitraj= practica de a profita de o diferenţă de preţ între două sau mai multe pieţe printr-o combinaţie de oferte potrivite, care valorifică dezechilibrul, profitul fiind diferenţa dintre preţurile de pe piaţă.