AUTOR: Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În săptămâna 17-23 septembrie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat scăderi de ordinul a 3,86 %, în cazul ţiţeiului Brent (Marea Britanie), la 111,42 $/baril şi de 3,80 %, la 93,86 $/tonă, în cazul WTI (SUA), ambele în termeni de medii săptămânale.
Evoluţia menţionată a preţurilor a surprins prin faptul că, doi factori şi anume, aprecierea cursului dolarului faţă de euro şi majorarea indicilor bursieri, sub influenţa măsurilor de politică monetară[1] adoptate, în prima parte a lunii septembrie, de principalele bănci centrale din lume (FED, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi recent, Banca Japoniei) ar fi favorizat, mai degrabă, continuarea tendinţei de creştere a preţurilor din perioada anterioară.
Anunţarea acestor măsuri a sporit încrederea investitorilor în evoluţia pozitivă economiei mondiale şi a stimulat cererea de mărfuri şi acţiuni, în condițiile unui dolar SUA în curs de depreciere. Preţul ţiţeiului Brent a atins maximul ultimelor patru luni, de 116,77 $/baril, în data de 14 septembrie, marcând o creştere de aproape 20%, în ultimele 4 luni.
Corecţiile în scădere pe care le-a suportat, în ultima săptămână, preţul ţiţeiului, coborând de la maximul ultimelor patru luni, la cele mai scăzute valori din ultimele 200 de zile, au avut două cauze principale: decizia Arabiei Saudite de a-şi majora producţia de ţiţei (la circa 10 mil.barili/zi), pentru a tempera creşterea preţului ţiţeiului şi majorarea foarte importantă, cu 8,5 mil.barili, a stocurilor de ţiţei ale SUA.
Cei doi factori au favorizat o lichidare masivă a poziţiilor acumulate de fondurile speculative de investiţii, pe pieţele financiare la termen, anterior anunţării de către FED, a celei de-a treia runde de relaxare cantitativă, provocând, în data de 19 septembrie, scăderi importante ale cotaţiilor celor două ţiţeiuri de referinţă, care şi-au pus amprenta şi asupra trendului săptămânal al preţurilor.
Potrivit analistului Stephen Schork (SUA), „prețurile la energie au fost extrem de volatile, iar contractul pe țiței a înregistrat, ceea ce în limbaj bursier, brokerii numesc „o scufundare de lebădă”, generând întrebarea dacă nu cumva un alt fond speculativ a „explodat”.
Tendinţa de declin a preţurilor a fost atenuată, în ultima zi de tranzacţii a săptămânii, de informaţiile privind oferta diminuată de ţiţei din Marea Nordului şi riscul încetinirii procesului de redresare a producţiei de ţiţei a Libiei, din cauza deficitului de forţă de muncă calificată în industria petrolieră.
Analiştii au reacţionat favorabil la declinul preţurilor, considerând că un preţ prea mare al ţiţeiului ar exercita o presiune suplimentară asupra economiei mondiale şi ar stimula recesiunea,către care pare să se îndrepte Uniunea Europeană. Corelând şi comparând evoluţiile din anii anteriori cu contextul global actual, experţi din cadrul grupului financiar European, “Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding” au apreciat că un preţ al ţiţeiului Brent, mai mare de 110 $/baril nu se justifică economic.
Analiştii presupun că, în absenţa unei creşteri a cererii, perspectivele, pe termen mediu, pentru țiței rămân slabe, deoarece stocurile sunt abundente, iar economia mondială are o evoluţie incertă. Rapoarte de producție din Zona euro, China și SUA au indicat faptul că activitatea industrială este trenantă, dovadă a creșterii globale lente. Analişti de la „JP Morgan” au afirmat, într-un raport că, „după adoptarea programelor de stimulare monetară, accentul va cădea din nou, pe datele economice și pe reperele de politică economică – cheie pentru Zona euro. Săptămâna viitoare, Zona euro va reveni probabil în centrul atenţiei în condiţiile în care Grecia, Spania și Franța în postura de a-şi face publice planurile fiscale si bugetele.”
II. GAZ NATURAL
Preţul gazelor pe piaţa spot a SUA a scăzut cu 6 $/1000 m.c., la o medie săptamânală de 98 $/1000 m.c, anulând în acest fel, creşterea din săptămâna precedentă. Cauzele cele mai probabile ale acestei evoluţii au fost declinul cererii pentru aer condiţionat şi creşterea cu 2% a producţiei interne de gaz natural, ca urmare a reluării extracţiei în Golful Mexic.
Preţul mediu de import al gazului natural în UE, în luna august 2012, a fost de 11,18 $/mil.BTU (394,7 $/1000 m.c.), în creştere cu 0,45%, faţă de luna precedentă şi cu 3,42% faţă de luna august 2011.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
Preţul benzinei cu CO 95, Eurograde, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au înregistrat o scădere de 1,18% în raport cu săptămâna anterioară, la o medie săptămânală de 1140,50 $/tonă.
Declinul a fost considerat drept o corecţie tehnică, după creşterea importantă de săptămâna trecută, fiind stimulat de declinul preţului ţiteiului şi de absenţa oportunităţilor de export spre SUA, dar în acelaşi timp, atenuat de oferta diminuată din cauza lucrărilor de întreţinere la rafinăriile vest-europene şi a grevelor declanşate la două rafinării şi la câteva instalaţii logistice din Portugalia.
Tranzacţiile intracontinentale cu benzină, în special achiziţiile Germaniei de pe piaţa din Rotterdam au fost afectate, pe de altă parte, şi de nivelul scăzut al apelor Dunării, care nu a permis încărcarea optimă a şlepurilor (barjelor), deşi traficul fluvial pe Rin a revenit la normal. Nici cererea din partea Africii de vest nu a putut să susţină preţurile în Europa, deoarece majoritatea cumparătorilor şi-au acoperit necesarul de import, în prima jumătate a lunii septembrie.
Opiniile privind perspectivele pieţei şi preţurilor benzinei sunt împărţite. Ca factori de stimulare pot fi menţionaţi licitaţia organizată de Nigeria privind importul unor cantităţi importante de benzină în trimestrul IV 2012 şi intrarea pe piaţă, în scurtă vreme, a benzinei de iarnă, mai ieftine, care va putea fi utilizată şi în blendingul (amestecul) de benzine destinat SUA, pe care îl va face mai rentabil. Pe de altă parte, cererea sezonieră se va restrânge tot mai mult, în Europa, iar oferta va creşte, pe masură ce rafinăriile îşi vor relua activitatea, ceea ce va exercita o presiune negativă asupra preţurilor.
Nafta
Preţul naftei, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat cea mai mare scădere din spectrul produselor petroliere (5,69%) la o valoare de 940,60 $/tonă. Cererea pentru nafta ca materie primă petrochimică a scăzut din cauza preţului încă ridicat al ţiţeiului, în condiţiile în care ecartul între preţul acesteia şi cel al propanului (o materie primă petrochimică alternativă) a ajuns practic, la paritate. Pe de altă parte, nu există nici oportunităţi de export dinspre Europa către Asia, SUA sau Brazilia.
Motorina
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au marcat scăderi de 2,45%, la 981,75 $/tonă, în cazul motorinei cu 0,1% sulf şi de 2,81%, la 1019,55 $/tonă, în cel al diesel-ului.
Declinul preţurilor distilatelor a reflectat, doar parţial, scăderea preţului ţiţeiului, deoarece aceasta a fost contracarată de factori cum ar fi oferta limitată din Europa, din cauza lucrărilor de revizii la rafinării şi cererea în creştere pentru motorină, în vederea refacerii stocurilor de iarnă.
Potrivit unor comercianţi, operaţiunile de revizii tehnice la rafinăriile din Europa ar putea dura încă 8-9 săptămâni, fapt care asociat cu creşterea sezonieră a cererii pentru produse de încălzire va asigura o fermitate a preţurilor până la începutul lunii decembrie.
Un factor care ar putea submina însă, evoluţia sus-menţionată a preţurilor îl constituie scăderea accentuată a cererii pentru distilate din partea SUA, pe care Departamentul Energiei a estimat-o la 11,2% pentru acest an, comparativ cu 2011, la un volum de 3,44 mil.barili/zi.
Păcura
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut cu 3,07 %, la o valoare medie de 631,00 $/tonă, în timp ce pacura cu 1% sulf a fost tranzacţionată la un preţ cu o primă de 51 $/tonă.
Cauzele declinului preţurilor au fost scăderea preţului ţiţeiului şi cererea redusă pentru păcură, iar factorul de susţinere l-a constituit oferta restricţionată de închiderile de rafinării pentru revizii.
În România, preţurile carburanţilor au crescut cu cca 9-11%, începând din iulie, când preţul benzinei era în jur de 5,65- 5,68 lei/litru, iar în prezent depăşeşte 6,20 lei/litru.
Preţurile carburanţilor au crescut într-un cuantum mai redus în raport cu creşterea preţului ţiţeiului, în perioada iulie-septembrie, din două raţiuni: 1) faptul că nu au absorbit integral, scăderea accentuată a preţului ţiţeiului din intervalul aprilie-iunie; 2) raportat la dolarul SUA, leul a avut o evoluţie pozitivă, în perioada iulie-septembrie, recuperând deprecierea faţă de acesta.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
[1] Măsuri de relaxare cantitativă, prin tipărire de bani, adoptate de către Banca Centrală a SUA şi decizia Băncii Centrale Europene de lansare a unui program de cumpărare nelimitată de bonduri emise de guvernele statelor europene cu datorii suverane, ambele generând optimism pe pieţele financiare şi speranţe în redresarea economică.
