Analiza pieţei internaţionale a produselor petroliere, în perioada 18 – 24 iunie 2012
Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În intervalul 18-24 iunie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au continuat să înregistreze scăderi, de 4,51 % în cazul ţiţeiului Brent şi de 2,47% în cazul WTI, în termeni de medii săptămânale, la valori de 93,13 şi respectiv 81,11 $/baril.
În data de 21 iunie, cotaţiile zilnice au atins cele mai reduse valori din ultimele 8 luni, pentru WTI, de 77,91 $/baril, şi din ultimele 18 luni pentru Brent, de 89,64 $/baril.
Declinul preţului ţiţeiului american WTI s-a datorat: creşterii stocurilor de ţiţei şi a producţiei interne de ţiţei ale SUA, la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani; declinului cu 4,2% al cererii de ţitei a SUA; temerilor legate de impactul crizei datoriilor suverane din Zona euro asupra economiei mondiale. Cotaţia ţiţeiului WTI a pierdut 26% din valoare, în raport cu nivelul maxim al anului, de 109,77 dolari/baril, atins în data de 24 februarie.
Departamentul Energiei din SUA a anunţat recent că stocurile de ţiţei au sporit săptămâna trecută cu 2,9 milioane de barili, la 387,3 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din iulie 1990 până în prezent.
Declinul preţurilor ţiţeiului de referinţă american a fost determinat şi de faptul că Sistemul de Rezerve Federal (Fed – Banca centrală a SUA) pe de-o parte şi-a redus estimările privind dinamica economiei americane în 2012, iar pe de altă parte, nu a dat speranţe privind acordarea de stimulente financiare care să contribuie la relansarea economiei. Conform Fed, PIB-ul SUA va avea o creştere de 1,9-2,4% în acest an, faţă de 2,4-2,9% cât preconiza banca centrală în aprilie. Departamentul Energiei anticipează că cererea de ţiţei va scădea în 2012, atât în SUA – cel mai mare consumator mondial de ţiţei, cât şi în Europa. Menţionăm că, în data de 21 iunie, indicele Standard & Poor’s GSCI Spot, care măsoară evoluţia preţurilor a 24 de materii prime, a scăzut pentru a doua zi consecutiv, cu 1,5%, la 566,85 puncte – cel mai redus nivel din noiembrie 2010 până în prezent.
Preţul ţiţeiului Brent a fost influenţat atât de situaţia economică dificilă din Zona euro, cât şi de rezultatul relativ promiţător al negocierilor dintre UE şi Iran în problema programului nuclear al celui din urmă, soldate cu decizia de continuare a discuţiilor tehnice pe această temă, în luna iulie. Acest fapt este de natură să îndepărteze atât data (prevăzută iniţial la 1 iulie), cât şi posibilitatea impunerii embargoului petrolier asupra Iranului.
Mai mulţi analişti petrolieri opinează că tendinţa de declin a preţurilor ţiţeiului se va menţine, pe termen scurt. “Commertzbank” apreciază că, în absenţa unor reduceri importante ale producţiei OPEC, preţurile vor continua să scadă, iar Barclays’ consideră că, până când nu va fi găsită o soluţie permanentă la problemele Zonei euro, va persista şi aversiunea faţă de activele riscante, ceea ce va face dificilă orice tentativă de majorare a preţului.
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a evoluat în contrast cu cel al ţiţeiului, înregistrând o creştere de circa 4 $/1000 m.c., la o valoare medie săptămânală de 90,2 $/1000 m.c. Principalul factor de influenţă l-a constituit vremea foarte caldă, peste media de temperatură normală pentru această perioadă, care a stimulat cererea pentru aer condiţionat şi, implicit, consumul de gaz natural în termocentrale. La aceasta s-au mai adăugat lucrările de întreţinere efectuate la o serie de conducte de gaz, precum şi închiderea pentru revizii tehnice a unor centrale electro-nucleare, fapt care a determinat intensificarea activităţii centralelor tradiţionale bazate pe combustibili fosili, în principal, gaz natural.
* * *
În contextul în care nu va da dovadă de flexibilitate în contractele sale de export al gazului, “Gazprom”, monopolul gazului din Rusia, se va confrunta cu o reducere accentuată a cotei sale de piaţă, din cauza concurenţei din partea SUA şi a altor ţări producătoare, care, graţie noii tehnologii de extracţie a gazelor de şisturi, şi-au majorat spectaculos producţia internă. În aceste condiţii, “Gazprom” este nevoit să amâne proiectul gigant de exploatare a gazelor din zăcământul Shtokman, din zona arctică, a cărui producţie urma să fie exportată în SUA în proporţie de 90 %.
Într-un raport din 29 mai, „Agenţia Internaţională pentru Energie” a declarat că producţia de gaz din şisturi din China şi SUA şi, într-o măsură mai mică, cea din Europa, va genera serioase provocări strategice pentru exportatorii de gaz existenţi. China, cel mai mare consumator de energie, este pe cale de a explora rezervele sale proprii de şisturi bituminoase şi ezită să accepte o conductă din Rusia. Ponderea producătorilor din Rusia şi Orientul Mijlociu în comerţul internaţional cu gaze ar putea scădea la 35 % în 2035, de la aproximativ 45 % în 2010. Slăbirea poziţiei Gazprom va submina şi capacitatea sa de a mai menţine formula de calcul a preţului de export al gazului, prin indexare faţă de ţiţei, sistem care a menţinut preţurile în Europa cu mult peste nivelul celor din SUA. Sub presiunea concurenţei, Gazprom a fost de acord să ofere, deja, rabaturi de preţ unor clienţi importanţi, cum ar fi „GDF Suez” (GSZ) SA şi „Eni SpA”, iar cu alţii ( „E.ON” şi „RWE” din Germania şi „PGNiG” din Polonia) se află aproape de finalizarea negocierilor. Gazprom deţine o cotă-parte de 27 % din piaţa gazelor din UE, cu un export de 150 de miliarde de metri cubi de gaze, în 2011.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
Preţul benzinei regular, cu cifră octanică 95, fără plumb, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a continuat să înregistreze un declin uşor, de 1,55%, la o valoare medie săptămânală de 909,90 $/tonă.
Declinul preţurilor benzinei a fost determinat de scăderea preţurilor ţiteiului şi de cererea relativ scăzută, inclusiv din partea SUA, care s-au confruntat cu o majorare a stocurilor de benzină. Tendinţa de scădere a fost atenuată, însă, de oferta deficitară în Europa, după ce rafinăriile din zonă au fost închise aproape un trimestru.
Perspectiva majorării ofertei, în special pe piaţa spot din bazinul Mediteranei, odată cu reluarea producţiei rafinăriei libiene de la Ras Lanuf, ultima dintre rafinăriile afectate de război care este repusă în funcţiune, şi perspectiva maximizării producţiei rafinăriilor operaţionale din Europa vor continua să erodeze uşor preţul acestui produs.
Nafta
Preţul naftei pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere de 2,61%, mai importantă decât cea a benzinei, la o valoare medie de 715,60 $/tonă.
Preţul naftei a fost influenţat de preţul ţiţeiului, dar şi de absenţa oportunităţilor de export în Asia (piaţă care în mod uzual absoarbe cea mai mare parte din excedentul din Europa), unde preţurile se situază la cele mai scăzute valori din ultimele 21 de luni.
Apropiata intrare în revizie tehnică a importantei rafinării de la Skikda (Algeria), aparţinând companiei Sonatrach, un exportator major de nafta în ţările din bazinul Mediteranei, va împiedica însă declinul în continuare al preţurilor.
Motorina
Preţurile celor două sortimente de motorină, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat scăderi minore, de 2,11% în cazul motorinei cu 0,1 % sulf, la o medie săptămânală de 833,45 $/tonă, şi de 1,25% în cazul diesel-ului, la o valoare medie de 857,65 $/tonă.
Deşi scăderile au fost parţial determinate de declinul preţului ţiteiului Brent, ele au fost sensibil inferioare acestuia, fapt care a permis obţinerea unor profituri semnificative la rafinare, cele mai mari din ianuarie şi până în prezent. Cererea din partea consumatorilor germani, care au profitat de pe urma preţurilor mai mici pentru a-şi reface stocurile, şi producţia redusă a rafinăriilor sunt factorii care au susţinut preţurile motorinei cu 0,1% sulf, ceea ce a contribuit la majorarea profiturilor.
Păcura
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat o scădere tipic sezonieră, de 2,11 %, la o medie de 557 $/tonă. În pofida unei cereri relativ susţinută, în special din partea sectorului de bunkeraj (alimentarea cu combustibil a navelor), nivelul tranzacţiilor a fost foarte redus, în aşteptarea unei scăderi suplimentare a preţurilor.
