Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În intervalul 2 – 8 iulie a.c., preţurile ţiţeiului au înregistrat creşteri importante pe piaţa spot din Rotterdam -în termeni de medii săptămânale – respectiv de 6,17% în cazul ţiţeiului Brent (Anglia), la un nivel de 99,29 $/baril şi de 7,20%, la 86 $/baril în cazul ţiţeiului WTI(SUA), la 86 $/baril.
De remarcat faptul că, la începutul săptămânii, doar într-o singură zi, preţul ţiţeiului a urcat cu circa 10%, cea mai mare creştere zilnică, din ultimii 3 ani.
Dinamica puternic ascendentă a preţurilor a fost atribuită deciziilor adoptate la summit-ul UE din 28-29 iunie, de la Bruxelles, unde liderii europeni au anunţat un plan de salvare a băncilor cu probleme (relaxarea normelor de rambursare a împrumuturilor de urgenţă şi punerea în aplicare a unui mecanism pentru recapitalizarea directă a băncilor din Spania şi Italia), ceea ce a avut ca efect redresarea încrederii investitorilor în ceea ce priveşte rezolvarea crizei datoriilor din Zona euro.
Preţurile au fost stimulate şi de alţi factori,între care menţionăm:
a) Decizia de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, de la 1 la 0,75%, de către Banca Centrală Europeană şi de la 3,25 la 3% (cu 0,25%), din data de 6 iulie, de către Banca Naţională a Chinei. Analiştii susţin că această măsură demonstrează dorinţa guvernului chinez de stabilizare a economiei, în contextul în care preţurile la produse scad, iar cererea internă şi externă continuă să fie slabe;
b) Măsurile de stimulare a creşterii economice, adoptate de mai multe bănci centrale, între care, Banca Angliei, care a sporit cu 50 de miliarde de lire sterline pachetul de stimulente financiare. Această masură a impulsionat preţul Brent-ului, dar nu şi pe cel al WTI;
c) Intrarea oficială în vigoare, la data de 1 iulie, a embargoului Uniunii Europene asupra achiziţiilor de ţiţei din Iran. De precizat însă, faptul că Iranul a reprezentat un factor de risc cu precădere la începutul anului, când s-a speculat pe seama posibilităţii unei reduceri semnificative a ofertei sale de ţiţei, dar şi a blocării strâmtorii Hormuz, pe unde se tranzitează circa o cincime din livrările mondiale de ţiței. Ulterior, impactul acestui factor a fost contracarat de majorarea producţiei Arabiei Saudite şi de intensificarea semnelor de încetinire a creşterii economiei mondiale ;
d) Reducerea stocurilor de ţiţei ale SUA cu 4,5 mil barili şi a celor de motorină cu 1,2 mil.barili.
Deşi în ultima zi a săptămânii, preţurile au scăzut în medie cu 2,80 $/baril, în cazul ambelor ţiţeiuri – ca reacţie la datele relativ nefavorabile referitoare la piaţa forţei de muncă din SUA şi a informaţiilor privind o încetinire a creşterii economice a Chinei- acest declin nu a reuşit decât să atenueze parţial, creşterea săptămânală a preţurilor.
Mai mulţi analişti occidentali consideră că, în următoarele 3 luni, pragul de 100 $/baril va rămâne greu de atins pentru WTI. Conform firmei “Argent Capital Management” (St.Louis, SUA) nu există motivaţii care să conducă la creşteri de preţ peste 100 $/baril, din cauza incertitudinilor care mai persistă în ceea ce priveşte soluţionarea crizei datoriilor suverane în Zona euro şi a încetinirii creşterii economiei SUA şi a Chinei.
“Goldman Sachs” a prezis însă, că preţurile Brent-ului vor creşte la 115 dolari/baril, în circa trei luni, invocând ca motiv reducerea livrărilor de ţiţei iranian ca urmare a embargoului impus de Occident, care se presupune că va avea un efect similar cu cel al “pierderii” livrărilor de ţiţei libian în 2011.
Numai că, de această dată, situaţia este mai complexă, mai expusă speculaţiilor şi nervozităţii jucătorilor din piaţa acestor produse: atâta timp cât există “problema iraniană”, probabilitatea ca preţurile să crească este mai mare decât aceea de a scădea, deşi există informaţii despre o posibilă înţelegere între autorităţile iraniene şi organismele internaţionale pentru inspecţia locurilor unde se presupune că este dezvoltat programul nuclear şi despre un posibil nou acord la nivel internaţional privind recurgerea la stocurile petroliere strategice în vederea temperării preţurilor.
Experţii FMI sunt de părere că, imediat ce embargoul împotriva Iranului se va face simţit, preţul petrolului ar putea să crească cu aproximativ o treime. Banca “HSBC este de parere că „petrolul este pentru Europa o nouă Grecie”. Dacă însă tensiunile din Iran nu se amplifică, vom asista la o corecţie a preţului de 8-10 $/baril.
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a rămas practic staţionar, în raport cu săptămâna precedentă, la circa 98,80 $/1000 m.c., în condiţiile în care cererea sporită din partea sectorului producător de electricitate a fost compensată de declinul consumului celorlalte sectoare.
Compania germană de utilităţi (distribuţie gaz/electricitate) E.ON a anunţat faptul că a obţinut concesii de preţ în contractele de import de gaz, pe termen lung, din Rusia, care vor avea un impact pozitiv, de circa 1 miliard euro, asupra rezultatelor sale financiare în semestrul II 2012.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
Preţul benzinei CO 95, Eurograde, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a înregistrat o creştere importantă, de 6,60%, la o valoare medie de 982,70 $/tonă, sub influenţa preţului majorat al ţiţeiului şi a deficitului relativ de produs pe pieţele spot vest-europene. Rafinorii din Europa de vest au acordat prioritate producţiei de benzină la parametrii solicitaţi pe unele pieţe externe (în special SUA) în detrimentul sortimentului standard Eurobob, ceea ce a condus la actualul deficit de pe piaţă. În schimb, preţul naftei s-a redresat considerabil, la aproape 800 $/tonă, datorită cererii sporite din partea sectorului de rafinare în vederea compensării deficitului de benzină.
Motorina
Preţurile motorinei, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au înregistrat creşteri moderate, influenţate de majorarea preţului ţiţeiului, dar inferioare acesteia, de 4,65%, la sortimentul cu 0,1% sulf, la o valoare medie săptămânală de 871,35 $/tonă şi de 5% la diesel, la o valoare de 901,90 $/tonă.
Preţurile au fost susţinute de oportunităţile de export către ţări din America de Sud şi Orientul Mijlociu, de declinul stocurilor în zona Rotterdam şi de achiziţiile majorate ale consumatorilor finali din Germania, îngrijoraţi de perspectiva unor noi creşteri ale preţurilor ţiţeiului şi implicit ale distilatelor medii.
Marjele de profit pentru motorine s-au menţinut la valori moderate, în special la finalul săptămânii, când cererea a fost favorizată de preţurile mai reduse, iar oferta limitată de producţia diminuată a rafinăriilor, în special din cauza maximizării producţiei de benzină, aflată în plin sezon de consum. De altfel, în Europa de vest au fost închise, în ultimele luni, mai multe rafinării aparţinând companiei Petroplus, la acestea adăugându-se, recent, unele probleme tehnice şi tehnologice la o nouă instalaţie de cracare, pentru producerea diesel-ului, la rafinăria de la Pernis (Olanda) – cea mai mare din Europa de vest-ceea ce a determinat întârzieri la livrare. Comercianţii se confruntă cu o cerere majorată pentru diesel, pe care nu o pot satisface decât fie redeschizând o serie de rafinării, fie încurajând majorarea preţurilor, ceea ce ar limita cererea pentru produse pe care nu au capacitatea să le producă.
Comercianţii au ezitat în încercarea de a anticipa modul cum va evolua piaţa. În orice caz, un preţ mai redus al materiei prime de bază reprezintă un stimulent pentru marjele de profit la prelucrarea ţiţeiului în distilate medii. Pentru următoarele 10-15 zile, aceştia mizează pe o creştere a profiturilor, după care se va vedea în ce măsură cererea sporită va reuşi să determine creşterea ofertei.
Păcura
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a înregistrat o creştere amplă, de 5,77%, la 563,7 $/tonă, neuzuală pentru acest sezon, evoluţie susţinută de majorarea preţului ţiţeiului şi de achiziţiile efectuate de Arabia Saudită. Conform estimărilor unor surse comerciale, compania de stat ARAMCO ar fi cumpărat între 400 şi 500.000 tone de păcură pentru luna iulie, în creştere faţă de 350.000 tone iun iunie. Exporturi ocazionale s-au înregistrat şi către Singapore. Pe de altă parte, stocurile în zona Rotterdam au crescut în medie cu 26% datorită intrărilor de produs din Brazilia, Franţa, Rusia, Anglia, ceea ce a avut ca efect atenuarea tendinţei de creştere a preţurilor.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
