Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În săptămâna 21-27 mai 2012, preţurile ţiţeiului, pe piaţa spot din Rotterdam, au înregistrat, pentru a 4-a săptămână consecutiv, scăderi – de 2,49%, în cazul Brent-ului (Anglia), la 107,40 $/baril, şi de 2,63%, în cazul WTI (SUA), la 90,80 $/baril. De menţionat că, în cursul intervalului analizat, ţiţeiul american WTI a coborât, pentru scurt timp, pentru prima dată din octombrie 2011, sub pragul de 90 $/baril.
Continuarea tendinţei de declin a preţurilor ţiţeiului a survenit sub influenţa a doi factori de presiune:
1) Agravarea crizei datoriilor suverane în Zona euro şi, în mod special, speculaţiile tot mai intense în legătură cu ieşirea Greciei din Zona euro, care au „alimentat” estimările în legătură cu o cerere mai scăzută de ţiţei şi au majorat cursul dolarului în raport cu euro.
2) Perspectiva unei atenuări a tensiunilor dintre Iran şi statele occidentale, având în vedere faptul că Iranul a acceptat să participe la negocieri în privinţa programului său nuclear. Speranţa încheierii unui acord între Iran şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, la presiunea statelor dezvoltate, privind stoparea programului nuclear iranian a diminuat considerabil temerile referitoare la posibilitatea apariţiei unui deficit de ţiţei.
Declinul preţurilor a fost stimulat şi de majorarea – peste nivelul aşteptărilor – a stocurilor de ţiţei ale SUA.
Alan Herbst, analist la “Utilis Advisory Group” (SUA), a afirmat că se aşteaptă la o evoluţie şi mai slabă a pieţei ţiţeiului, pe termen scurt, cu preţuri pentru WTI cuprinse între 85 şi 90 $/baril, situaţie care va persista până când se va lua o decizie în legătură cu criza datoriilor suverane din Grecia, iar temerile referitoare la viitorul economic al UE se vor diminua.
Analistul Bill O’Neill, de la firma de consultanţă “Logic Advisors” din New Jersey (SUA), estimează că, în contextul în care tensiunile geopolitice dintre Occident şi Iran s-au estompat şi, odată cu aceasta, a dispărut şi prima de risc de 20 $/baril, asociată perspectivei instituirii unui embargo petrolier la adresa Iranului, piaţa poate asigura suport pentru un preţ de max. 89 $/baril pentru WTI (SUA).
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural pe piaţa spot din SUA a înregistrat un declin în medie cu 5,90 $/1000 m.c., la 90 $/1000 m.c., în contextul unei cereri în scădere şi a unui volum apreciabil al stocurilor.
Pe piaţa spot din Marea Britanie, preţul gazului natural a scăzut uşor, la o valoare medie de 52,80 pence/therm (298 $/1000 m.c.), în condiţiile unei oferte excedentare şi a unei cereri cu 30% inferioară normei sezoniere, cu perspectiva ca săptămâna viitoare preţul să crească, în contextul închiderii parţiale a zăcământului de la Bacton, aparţinând companiei Shell, datorită demarării unor lucrări de întreţinere.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
Preţul benzinei cu CO 95, Regular, fără Pb, pe piaţa spot din Rotterdam, CIF cargouri, a marcat o creştere de circa 1%, la 1.020,20 $/tonă. Factorul care a stimulat preţul benzinei, în pofida tendinţei de declin a preţului ţiţeiului Brent, l-a constituit oportunitatea exportului către SUA, care a fost operaţional aproape întreaga săptămână. În SUA, multe rafinării sunt în continuare închise pentru revizii, stocurile se situează sub media sezonieră în mai multe regiuni, în special pe Coasta de vest, iar cererea sezonieră este în creştere, ceea ce va stimula importurile de pe pieţele spot din Europa de vest.
Piaţa europeană a benzinei beneficiază şi de cererea sporită din partea ţărilor din America Latină şi a celor din Africa de vest.
Relativa consolidare a preţului benzinei contrastează cu slăbiciunea preţului naftei, care a pierdut 4,6% din valoare, atingând un nivel de 840,20 $/tonă. Preţul naftei a fost influenţat de cererea scăzută din partea sectorului petrochimic şi de concurenţa din partea GNL-ului, disponibil la preţuri net inferioare.
Motorina
Preţurile distilatelor medii, pe piaţa spot din Rotterdam, CIF cargouri, au înregistrat scăderi uşoare, în termeni de medii săptămânale, în consens cu declinul preţului ţiţeiului, dar de o amploare mai redusă, ceea ce a permis obţinerea unor profituri minime la obţinerea motorinei în instalaţiile de cracare. Astfel, preţul motorinei cu 0,1% sulf a scăzut cu 1,88%, la 911,70 $/tonă, iar cel al diesel-ului cu 1,75%, la 931,35 $/tonă.
Deşi comercianţii mizează pe o ameliorare a cererii, situaţia de backwardation[1] de pe piaţă descurajează operaţiunile de stocare. În schimb, cererea din partea Americii de Sud (unde acum este sezon de iarnă) contribuie la absorbţia volumelor de motorină din Europa, pe măsura creşterii producţiei ca urmare a reluării activităţii rafinăriilor revenite din operaţiunile de revizii tehnice.
Tendinţa de declin al preţurilor motorinei a fost atenuată şi de închiderea unei unităţi de cracare din cadrul rafinăriei de la Coryton (Anglia), care este profilată pe producţia de motorină. Producţia rafinăriilor europene a crescut, în aprilie, cu 2,8% faţă de luna martie 2012, la un volum de 10,755 milioane barili/zi (circa 530 mil.tone/an), ca urmare a majorării ratelor de utilizare, la peste 80%. Producţia de distilate medii, în aprilie 2012, a fost cu 2,6 % mai mare decât în martie a.c. şi cu 3,2% mai mare decât în aprilie 2011.
Păcura
Preţul păcurii cu 3,5% sulf a scăzut cu 2,23%, la o medie săptămânală de 608,10 $/tonă, în tandem cu declinul preţului ţiţeiului şi al restrângerii sezoniere a cererii. Păcura cu 1% sulf beneficiază, în continuare, de o primă de preţ de circa 43,5 $/tonă, sub influenţa cererii constante din Asia-Japonia.
