Analiza pieţei internaţionale a produselor petroliere, în perioada 24 – 30 septembrie 2012

I. ŢIŢEI

În săptămâna 24 – 30 septembrie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au continuat să înregistreze un uşor declin, în termeni de medii săptămânale, deşi dinamica curentă a preţurilor a indicat, cel puţin în cazul Brent-ului, o tendinţă de redresare treptată, care i-a permis să recupereze, aproape integral, pierderile de săptămâna trecută. Valorile medii săptămânale pentru Brent (Anglia) au scăzut cu 0,36%, la 111,02 $/baril, iar cele pentru WTI (SUA), cu 2,68%, la 91,35$/baril.

Menţinerea presiunii negative asupra preţurilor ţiţeiului, care s-a soldat, în data de 26 septembrie, cu un preţ al WTI de 89,98 $/baril – cel mai redus curs de închidere din 2 august până în prezent,  s-a datorat câtorva factori:

1) Oferta amplă de ţiţei de pe piaţă, confirmată de altfel şi de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care a refuzat propunerea unor state membre de a disponibiliza cantităţi din stocurile strategice, decizie pe care a motivat-o prin faptul că stocurile comerciale ale statelor occidentale sunt ample, situându-se la cel mai ridicat nivel din 1990, iar factorii fundamentali (cererea/oferta) indică o piaţă stabilă.

2) Declinul cu 1,1%, la un volum total de 18,4 mil.barili/zi, al cererii de ţiţei a SUA, în ultimele 4 săptămâni, acesta fiind cel mai redus nivel din 6 aprilie şi până în prezent.

3) Scăderea cursului acţiunilor pe pieţele de capital din SUA, timp de 5 zile consecutiv, dinamica acestora fiind considerată un barometru important al evoluţiei pieţei internaţionale a ţiţeiului.

4) Temerile legate de înrăutăţirea crizei datoriilor suverane din Zona Euro.

5) Deprecierea cursului euro, în raport cu dolarul, după ce Banca Spaniei a declarat ca situaţia economică şi financiară a ţării s-a înrăutăţit semnificativ în lume septembrie.

Preţul Brent-ului a fost, în mod special, influenţat negativ de incertitudinile referitoare la economia Spaniei, dar această evoluţie a fost atenuată de: asigurările oferite de această ţară privind declanşarea unor măsuri de reducere a deficitului balanţei de plăţi, pentru a uşura criza datoriilor suverane în UE; menţinerea nesiguranţei privind capacitatea Arabiei Saudite de a-şi majora rapid producţia la cel puţin 10 mil.barili/zi; persistenţa conflictelor din Orientul Mijlociu, generate în primul rând, de programul nuclear al Iranului.

Informaţiile referitoare la China au avut un caracter contradictoriu: pe de o parte, au existat speculaţii potrivit cărora oficialii din China vor adopta noi măsuri de stimulare a economiei, fapt care a susţinut, parţial, preţul ţiţeiului, dar, pe de altă parte, se preconizează ca cererea acesteia pentru ţiţei să scadă, începând din luna octombrie, iar rafinăriile să intre în revizii, fapt care va avea un efect contrar celui menţionat.

Mai mulţi specialişti consideră că, din aceleaşi considerente, preţul ţiţeiului va rămâne volatil şi în perioada următoare. Aceştia sunt de părere că, în prezent, preţul Brent-ului înglobează o primă de risc de 20 $/baril, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu şi că, fără impactul acestui factor un nivel echitabil al preţului ar trebui să se situeze între 80 şi 90 $/baril. Arabia Saudită şi ceilalţi producători mai mici din zona Golfului au fost cei care au susţinut, în ultima perioadă, nevoile masive ale consumatorilor din occident, dar este incert cât de mult timp vor putea continua. Un raport al „Deutsche Bank” preciza că „plasa de siguranţă pentru a acoperi scăderea ofertei este deosebit de fragilă, în special în lumina riscurilor geopolitice crescute din Orientul Mijlociu şi Africa”.

În urma sancţiunilor impuse de statele occidentale, Iranul şi-a redus, deja, la jumătate, cantitatea de ţiţei extrasă, dar o ameninţare mai rezidă din riscul ca această ţară să închidă strâmtoarea Hormuz din Golful Persic, prin care se tranzitează 20% din comerţul maritim cu ţiţei din Orientul Mijlociu. Uciderea ambasadorului american în Libia, războiul din Siria şi atmosfera anti-americană alimentează incertitudinile privind accesul la ţiţeiul din zonă.

Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, capacitatea de rezervă, suplimentară, a Arabiei Saudite a fost sub 2 mil.barili/zi în luna august a.c., cu 12% mai puţin decât în august 2011, cand producţia Libiei era oprită. Mai mult, consumul intern de ţiţei al Arabiei Saudite s-a mărit semnificativ, pe fondul dezvoltării economice a acestei ţări. În accepţiunea companiei elveţiene de consultanţă „Petromatrix”, acest fapt, la care se adaugă reducerea lunară, cu 7%, a exporturilor de ţiţei ale Arabiei Saudite, decredibilizează, într-o oarecare măsură, angajamentele acestei ţări privind o majorare a ofertei pe piaţă.

II. GAZ NATURAL

Preţul gazelor naturale pe piaţa spot a SUA a înregistrat o majorare importantă, de 18,36 $/1000 m.c, la un nivel mediu de 116,20 $/tonă, pe fondul unor prognoze care indică o răcire a vremii în luna următoare, care va antrena o creştere a cererii pentru produse de încălzire.

III. PRODUSE PETROLIERE

Benzina

Preţul benzinei cu CO 95, Eurograde, pe piaţa spot din nord -vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o corecţie în scădere, de 2,38%, la o valoare medie de 1.167,70 $/tonă, reflectând impactul preţului în uşor declin al ţiţeiului Brent şi restrângerea apreciabilă a cererii pentru benzina de vară, excedentară pe piaţă, în aşteptarea înlocuirii cu sortimentul de iarnă, operaţiune care are loc, de regulă, în a 2-a parte a lunii octombrie.

Deşi se află deja în afara sezonului optim de consum, perspectivele conjuncturii pieţei pentru benzină, în Europa, s-ar putea ameliora, din câteva raţiuni: stocurile limitate, în special în SUA, situate la cel mai scăzut nivel din noiembrie 1990; oferta diminuată, din cauza închiderii mai multor rafinării, pentru revizii; deschiderea parţială a oportunităţilor de export către SUA.

Operaţiunile de revizii se presupune că vor dura până spre finele lunii octombrie, fapt care explică relativul deficit din SUA. Totodată, oferta redusă a menţinut un nivel ridicat al profiturilor, evoluţie care, după unii comercianţi, va persista cel puţin în următoarele câteva săptămâni.

Există însă şi opinii contrare, care prevăd o evoluţie mai puţin favorabilă a pieţei acestui produs după încheierea reviziilor, când va fi relativ facil pentru rafinori să producă sortimentul de iarnă, mai ieftin.

Motorina

Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat modificări nesemnificative: motorina cu 0,1% sulf a rămas practic nemodificată (-0,09%) la o valoare medie de 980,85 $/tonă, în timp ce diesel-ul a crescut cu 0,32% la 1.022,85 $/tonă. Lipsa de reacţie a preţurilor se datorează  declinului minor al preţului ţiţeiului (al cărui trend îl urmează în calitate de produse cu grad mediu de prelucrare) şi cererii sezoniere încă scăzute, aspect confirmat şi de majorarea stocurilor de motorină în SUA, cu 1,5 mil.barili, la 128,55 mil.barili.

Roy Jordan, consultant la „Facts Global Energy”(SUA), apreciază că, chiar în condiţiile unei ierni normale din punct de vedere termic, cererea de combustibil de încălzire va fi mai mare decât în anul trecut, deoarece stocurile nu au crescut suficient, iar capacitatea de rafinare a fost substanţial redusă. „Piaţa europeană a diesel-ului se află într-o situaţie mai complicată decât cu un an în urmă, din cauza închiderii unui număr mai mare de rafinării, însumând o capacitate de 500.000 barili/zi, fapt care a limitat capacitatea sectorului de a spori rapid producţia”.

Creşterea de preţ pentru ultima parte a anului a fost estimată la  20 – 30 $/tonă.

Păcura

Preţul păcurii cu 3.5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 1,77%, la 619,80 $/tonă, sub dubla influenţă a declinului preţului ţiţeiului şi a cererii sezoniere încă limitate.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.