Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În săptămâna 26 martie – 1 aprilie 2012, preţul ţiţeiului Brent a rămas practic staţionar, în termeni de medii săptămânale[1], la o valoare de 124,56 $/baril
(-0,05% în raport cu intervalul anterior), iar cel al WTI (SUA) a înregistrat o scădere de 0,79%, la 105,48 $/baril.
Evoluţia menţionată a preţurilor a constituit rezultatul interacţiunii unor factori cu efect contradictoriu.
Astfel, săptămâna a debutat într-o notă de fermitate a preţurilor ambelor ţiţeiuri, sub influenţa unor factori precum: creşterea indicelui care reflectă sentimentul de încredere al consumatorilor americani, de la 75,3 în februarie, la 76,2 la sfârşitul lui martie; majorarea achiziţiilor consumatorilor din SUA, cu 0,8% în februarie, faţă de un nivel anterior estimat la numai 0,6%; majorarea indicelui industrial “Standard&Poor’s 500, cu 0,4%, care a antrenat o creştere a valorii acţiunilor tranzacţionate pe pieţele de capital, ştiută fiind interacţiunea dintre acestea şi preţul ţiţeiului; deprecierea cu 0,3% a cursului dolarului în raport cu moneda euro, fapt care a stimulat interesul pentru ţiţei ca o investiţie alternativă; decizia oficialilor din UE de a majora “fondul de salvare” destinat atenuării poverii datoriilor suverane, la 800 miliarde euro.
În cea de-a doua parte a săptămânii, preţurile ţiţeiului s-au aflat sub influenţa predominantă a unor factori depresivi, care au anulat creşterile anterioare, iar în cazul ţiţeiului de referinţă american au imprimat trendul săptămânal de declin uşor, şi anume: creşterea neaşteptat de mare a stocurilor de ţiţei ale SUA; informaţia potrivit căreia Franţa şi alte state occidentale sunt pregătite să recurgă la stocurile strategice de ţiţei pentru a atenua creşterea preţului ţiţeiului; asigurările reiterate de Arabia Saudită în legătură cu disponibilitatea sa de a furniza o ofertă suplimentară suficientă pentru a compensa deficitul care s-ar produce după operaţionalizarea embargoului asupra ţiţeiului iranian; asigurările date de oficialii americani în frunte cu preşedintele Obama – pe seama evaluării stocurilor disponibile, a majorării producţiei de ţiţei a unor ţări OPEC şi a condiţiilor economice globale – potrivit cărora piaţa şi consumatorii majori ar putea rezista la reducerea exporturilor din Iran.
Conform raportului Departamentului Energiei din SUA, care monitorizează dinamica săptămânală a stocurilor de ţiţei, volumul acestora a sporit cu 7,1 mil.barili, de 3 ori mai mult faţă de creşterea scontată. Acest fapt a reacutizat temerile referitoare la diminuarea cererii de ţiţei în statele mari importatoare. De altfel, însuşi Ben Bernanke, preşedintele FED (Banca centrală a SUA), a afirmat că “preţul ţiţeiului a sporit destul de mult şi ameninţă direct cererea de ţiţei şi creşterea economică”.
În opinia unor analişti, preţurile mari ale ţiţeiului au înlocuit Grecia şi criza datoriilor suverane din Zona euro ca factor major de îngrijorare în legătură cu evoluţia economiei mondiale.
Impactul negativ al preţurilor ţiţeiului asupra economiei mondiale a stimulat speculaţiile conform cărora “este doar o chestiune de săptămâni până când SUA, Anglia şi Franţa vor recurge la stocurile strategice de ţiţei pentru a spori oferta pe piaţă”, aşteptându-se, practic, doar acceptul Agenţiei Internaţionale a Energiei, pentru demararea acestui proces.
Declinul preţurilor a fost favorizat şi de ştirea conform căreia, graţie, în principal, creşterii producţiei Libiei, oferta de ţiţei a OPEC a înregistrat în martie a.c. o majorare-record pentru ultimii 3 ani, de 110.000 barili/zi, la un nivel de 31,22 mil.barili/zi.
Michael Lo, analist la „BNP Paribas”, consideră că, pe termen scurt, preţurile ar putea intra într-o perioadă de stabilizare datorită, în principal, eforturilor concertate ale Arabiei Saudite şi SUA de a majora oferta. Această perioadă de stabilizare ar putea dura întreg trimestrul III, după care, în ultimul trimestru al anului, preţurile ar putea înregistra din nou o creştere, deoarece în această perioadă cererea de petrol la nivel mondial înregistrează o înviorare mai substanţială.
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a înregistrat, în săptămâna analizată, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, respectiv, 2,13 $/mil.BTU (74,50 $/1000 m.c.), cu 5,5 $/1000 m.c. mai puţin în raport cu săptămâna precedentă. Declinul s-a datorat unei creşteri a stocurilor, cu 57 miliarde picioare cubice, de o amploare net superioară celei anticipate (de numai 38 miliarde picioare cubice), ceea ce a condus la un volum total al stocurilor cu 59% mai mare faţă de media ultimilor 5 ani.
Preţul gazului natural pe piaţa spot a Marii Britanii a înregistrat un nivel mediu de 60 pence/therm (344 $/1000 m.c.), în uşor declin faţă de săptămâna anterioară, după ce, în cursul săptămânii, acesta a crescut din cauza unei importante scurgeri de gaz la un zăcământ din Marea Nordului.
* * *
Pe piaţa contractuală a gazului natural din Europa, Gazprom, mTop of onopolul rusesc al gazelor, a fost de acord să reducă, cu puţin peste 11%, preţul de export al gazelor naturale livrate Bulgariei. Măsura intră în vigoare de la 1 aprilie şi este valabilă până la sfârşitul anului în curs. Un alt aspect-cheie în discuţiile recente dintre Rusia şi Bulgaria l-a constituit accelerarea construcţiei conductei South Stream, care urmează să aducă gaz rusesc spre Europa pe sub Marea Neagră.
Bulgaria este dependentă, aproape în totalitate, de gazul rusesc, pentru care plăteşte, în prezent, aproximativ 600 $ (450 euro)/1.000 m.c.
Negocierile de preţ s-au purtat la o zi după ce guvernul Bulgariei a anunţat decizia de a abandona un proiect comun cu Rusia vizând construcţia unei centrale atomoelectrice de 2.000 de megawaţi, în oraşul Belene din nordul ţării. Centrala atomică urma să fie construită de „Atomstroiexport” din Rusia şi era considerată de importanţă strategică, fiind printre cele mai mari din UE. Rusia a ameninţat că va acţiona în judecată Bulgaria pentru suma de 1 miliard de dolari în cazul în care renunţă la afacere. În scopul de a descuraja Rusia de la adoptarea unei acţiuni în justiţie, Bulgaria a declarat că va plăti pentru primul reactor, de 1.000 de megawaţi, proiectat să fie terminat până în luna octombrie şi care ar urma să fie amplasat pe locul centralei nucleare existente de la Kozlodui.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, Regular, fără plumb, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 2,98% la o medie săptămânală de 1209,75 $/tonă.
Benzina şi-a continuat tendinţa ascendentă, beneficiind, în acest sens, de suportul următorilor factori: închiderile de capacităţi de rafinare pe ambele maluri ale Atlanticului; incendiul survenit la cea mai mare rafinărie din Europa, de la Rotterdam, aparţinând companiei Shell; achiziţiile anticipate efectuate de cumpărători din Marea Britanie, în perspectiva unei greve a transportatorilor interni de carburanţi, fapt care a redus oferta la staţiile de benzină; cererea pentru benzina europeană din partea unor cumpărători terţi (din Africa de vest şi America de Sud).
Majorarea preţurilor benzinei pe piaţa europeană – în condiţiile în care preţul ţiţeiului Brent a rămas staţionar – a contribuit la creşterea, la un nivel-record pentru ultimele 7 luni, de 10,68 $/baril, a profitului brut obţinut la producerea benzinei, dar, pe de altă parte, a închis „fereastra de oportunitate” pentru arbitraj[2] în SUA şi implicit exportul către această ţară, deşi stocurile pentru acest produs s-au diminuat drastic în ultima săptămână.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat scăderi minore, de 0, 80% la motorina cu 0,1% sulf şi de 0,76% la diesel, ceea ce a condus la valori medii săptămânale de 1022,19 şi respectiv, 1052,06 $/tonă.
Piaţa motorinei cu 0,1% sulf se caracterizează printr-o restrângere a cererii specific sezonieră, iar cea a diesel-ului printr-o creştere progresivă a cererii, care atinge un nivel optim doar după debutul sezonului automobilistic, la finele lunii mai. Cererea provenită din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord a contribuit la absorbţia parţială a ofertei excedentare provenită din Rusia.
Conjunctura pieţei pentru diesel va cunoaşte o evoluţie favorabilă pentru vânzători, din câteva raţiuni: livrările de motorină din SUA în Europa de nord-vest se vor reduce considerabil din cauza închiderilor de capacităţi din SUA, care au restrâns oferta disponibilă pentru export; perspectiva iminentă a declanşării unei greve a transportatorilor englezi de combustibili a provocat o panică a achiziţiilor de distilate în Anglia; exporturile ruseşti tind, de asemenea, să se reducă, din cauza creşterii cererii interne.
Cererea este în schimb mai susţinută pe piaţa spot din bazinul Mării Mediterane, deficitară din cauza marjelor reduse de profit la rafinare, care au determinat şi mai multe închideri de capacităţi.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut uşor – cu 0,28 % – în raport cu săptămâna precedentă, la o valoare medie de 694,75 $/tonă, în timp ce preţul păcurii cu 1% sulf se tranzacţionează la o valoare cu aproape 60 $/tonă superioară celei a sortimentului greu. Analiştii atenţionează că o creştere a cererii de electricitate, în Japonia, în această vară, ar putea reprezenta un stimulent puternic pentru preţurile păcurii cu 1% sulf, deoarece acest tip de combustibil, alături de gaz, este menit să acopere deficitul energetic (de electricitate) imens provocat de închiderea centralelor nucleare japoneze. Dintr-un total de 54 de centrale atomo-electrice, doar 3 mai sunt funcţionale, urmând ca şi acestea să fie închise într-un viitor previzibil.
