AUTOR: Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
După evoluţia aproape constant ascendentă din ultimele 2 luni, în săptămâna 27 august – 02 septembrie 2012, preţurile pe piaţa spot din Rotterdam ale principalelor două ţiţeiuri de referinţă în comerţul internaţional au înregistrat uşoare scăderi, în termeni de medii săptămânale, de 1,69% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 112,58 $/baril şi de 0,76% în cazul WTI, la 95,49 $/baril.
Evoluţia preţurilor a constituit rezultatul interacţiunii unor factori contradictorii, între care, predominanţi au fost următorii:
1) Majorarea producţiei[1]de ţiţei a OPEC, în luna august a.c., la 31,53 mil.barili/zi, datorită în principal creşterii cu 70,000 barili/zi a producţiei Iranului, la aproape 2,85 mil.barili/zi.
2) Diminuarea în intensitate a incidenţei uraganului Isaac(SUA) şi îndepărtarea pericolului reprezentat de acesta pentru exploatările de ţiţei şi gaze din Zona Golfului Mexic, fapt care a diminuat presiunea asupra preţurilor, după ce în săptămâna anterioară acestea au crescut ca reacţie la măsura adoptată de companiile petroliere americane, de închidere preventivă a circa 95% din exploatările de ţiţei şi 70% din cele de gaze din Golful Mexic;
3) Evoluţia nesatisfăcătoare a unor economii din Asia, în speţă Japonia şi Coreea de Sud, în lunile iulie-august;
4) Majorarea ofertei de ţiţei a SUA, inclusiv creşterea stocurilor de ţiţei într-un cuantum de 3,8 mil.barili, dublu în raport cu estimările comercianţilor.
De precizat faptul că tendinţa săptămânală de declin a preţurilor a fost, totuşi, atenuată în ultima zi de tranzacţii a săptămânii, după discursul preşedintelui Băncii centrale a SUA, care a sugerat posibilitatea lansării unei a 3-a runde de stimulente financiare, cu efecte benefice asupra economiei şi implicit a cererii de ţiţei. Acest fapt a antrenat declinul cursului de schimb al dolarului şi a stimulat preţul ţiţeiului în ziua de 31 august a.c..
Piaţa ţiţeiului va continua să fie dominată de o serie de incertitudini.
Pe termen scurt, următorii factori pledează în favoarea menţinerii, în continuare, a trendului predominant ascendent al preţurilor: o posibilă grevă în industria petrolieră din Norvegia; lucrările de întreţinere la unele exploatări petrolifere din Marea Nordului, care vor antrena reducerea temporară a producţiei; continuarea disputei dintre Occident şi Iran asupra programului nuclear al acestuia din urmă, ca urmare a unor informaţii ONU conform cărora, în intervalul mai-august a.c., Iranul şi-ar fi mărit cu 30% capacitatea de îmbogăţire a uraniului.
Pe termen mai lung, temerile în legătură cu Iranul s-ar putea amplifica, dar analiştii îşi pun şi alte probleme: dacă va exista suficient ţiţei pentru a asigura relansarea economiei mondiale; dacă ţările OPEC îşi vor desfăşura programele de investiţii în extinderea capacităţii de extracţie conform planificării; dacă ţiţeiul a atins cu adevărat „vârful” producţiei sau dacă acesta este doar un mit; dacă dezvoltarea rezervelor de petrol neconvenţional (ca de pildă cel din şisturi) va continua nestingherit, în pofida opoziţiei unor pături largi ale populaţiei şi a unor asociaţii ecologiste; dacă, la un moment dat, energiile regenerabile vor putea deveni o alternativă reală la petrol. Toate aceste întrebări şi multe altele au capacitatea de a devia mersul pieţei când într-o direcţie când într-alta, iar producătorii de petrol pot spera doar să negocieze „calea”, unei evoluţii în condiții de siguranță.
II. GAZ NATURAL
Preţul gazului natural, pe piaţa spot din SUA, a înregistrat un nivel mediu săptămânal de 97,96 $/1000 m.c., în declin cu 3% în raport cu săptămâna anterioară, odată cu tendinţa de normalizare a condiţiilor meteo în Golful Mexic şi a reluării treptate a producţiei în exploatările temporar închise din cauza ameninţării uraganului Isaac.
În luna iulie, preţul mediu din contractele de export al gazului natural din Rusia în Germania a înregistrat o scădere de 9,39% faţă de luna iunie a.c, la o valoare medie lunară de 409,68 $/1000 m.c.
Conform analiştilor băncii „Goldman Sachs”, prețurile gazelor naturale europene ar trebui să crească, în lunile următoare, cu 2 $/mil.BTU (circa 75 $/1000 m.c.), cu scopul de a atrage importuri de gaz natural lichefiat (GNL) de pe terţe pieţe, necesare pentru a se evita un deficit în sezonul de iarnă. Creșterea preţului ar permite gazelor naturale europene să devină competitive în raport cu prețurile din Asia, unde cererea este în plină expansiune. În ultimele trei luni, preţurile spot ale gazelor naturale din Europa au evoluat în gama de 8,20 – 9,20 $/mil.BTU (287-322 $/1000 m.c.), comparativ cu cca. 13 $/ mil.BTU (455 $/1000 m.c.), în Asia.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzina
În săptămâna 27 august-2 septembrie 2012, preţul benzinei regular, cu CO 95, fără plumb, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat un declin de 0,69% în termeni de medii săptămânale, la o valoare de 1110,25 $/tonă.
Evoluţia a reflectat impactul declinului preţului ţiţeiului şi apropierea de sfârşit a sezonului de concedii în SUA, care atrage după sine, în mod uzual, o reducere importantă a cererii de benzină. Tendinţa de declin a fost atenuată, însă, de factori (al căror impact se va amplifica în perioada următoare) precum: închiderile importante de rafinării (însumând circa 956.000 barili/zi) pe Coasta Golfului SUA, din cauza uraganului Isaac; deficitul de benzină tip EN 288, din cauza anunţării unor lucrări de întreţinere de toamnă la rafinăriile europene şi la cele din Rusia, al achiziţiilor efectuate de Algeria şi a cererii din partea Europei de nord; declinul stocurilor de benzină ale SUA, cu 1,51 mil.barili, la 201,23 milioane barili; reducerea importului de benzină al SUA din Venezuela, din cauza unei explozii la rafinăria de la Amuay, care are o capacitate de 645.000 barili/zi şi prin tradiţie, exportă mari cantităţi în SUA.
Acest factor a stimulat şi preţul naftei, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, alături de riscul prezentat de uraganul Isaac şi de preţul mare al propanului, care a făcut ca nafta să devină o alternativă competitivă ca materie primă petrochimică. Nafta este avantajată şi de cererea mare din partea sectorului de rafinare, pentru producerea sortimentului de benzină pentru iarnă, a cărui producţie va fi demarată în scurt timp în Europa, şi care, din a 2-a parte a lunii octombrie, o va înlocui treptat, în consum, pe cea de vară.
Opiniile referitoare la perspectivele preţurilor benzinei sunt împărţite. Unii analişti consideră că apropiata declanşare a lucrărilor de revizii de toamnă ale rafinăriilor va restrânge oferta şi va susţine preţurile. Pe de altă parte, reluarea activităţii rafinăriei de la Ras Lanuf, din Libia, care exportă mari cantităţi de nafta şi păcură cu 1% sulf, în zona Mediteranei, va compensa un eventual deficit de fracţii uşoare şi ar putea menţine o presiune negativă asupra preţurilor.
Motorina
Preţul motorinei cu 0,1% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 0,43%, la o medie săptămânală de 987,88 $/tonă, în timp ce preţul diesel-ului, pe aceeaşi piaţă, a înregistrat o scădere cu totul nesemnificativă, de 0,03% (la 1.021,06 $/tonă).
În timp ce preţul motorinei a fost descurajat de cererea sezonieră limitată, în cazul diesel-ului impactul negativ al declinului preţului ţiţeiului a fost contracarat de închiderea temporară a celei mai mari rafinării din Venezuela şi a mai multor rafinării din SUA, sub ameninţarea unui puternic uragan în Golful Mexic, precum şi de informaţia referitoare la o licitaţie pentru achiziţionarea a 250.000 tone de distilate medii de către Kenya, cu livrare în septembrie şi octombrie.
Comercianţii mizează şi în cazul motorinei pe închiderile de rafinării pentru revizii, din septembrie, ca factor de stimulare a preţurilor. Pe de altă parte, cererea în Europa este slabă, rafinăria de la Ras Lanuf (Libia) îşi reia activitatea (deşi la numai 50% din capacitate), ca şi rafinăria (fostă Petroplus) de la Ingolstadt (Germania).
În pofida reluării producţiei celei mai mari rafinării din ţară, livrările din Libia sunt încă reduse, iar piaţa europeană este deficitară în diesel, ceea ce pare să pledeze pentru preţuri relativ ferme la acest produs.
Păcura
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere de aproape 1% în raport cu săptămâna precedentă, la o valoare medie săptămânală de 638 $/tonă. În schimb, sortimentul cu 1% sulf se tranzacţionează la un preţ cu o primă de 58 $/tonă faţă de sortimentul cu 3,5% sulf, ceea ce indică un deficit accentuat pe piaţă pentru acest produs.
1 Producţia efectivă este superioară plafonului oficial stabilit de OPEC, din cauza nerespectării – de către unele state membre – a cotelor de producţie individuale alocate, în dorinţa de a obţine câştiguri suplimentare.
