Analiza pieţei internaţionale a produselor petroliere, în perioada 5 – 11 martie 2012
Mariana Papatulică
I. ŢIŢEI
În săptămâna 5 – 11 martie 2012, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au oscilat între mici creşteri şi scăderi, evoluţie finalizată cu valori medii săptămânale cu 0,90 % mai mari, la 124,29 $/baril, pentru Brent (Anglia) şi cu 0,71% mai reduse, la 106,32 $/baril, pentru WTI (SUA).
Preţul Brent-ului a înregistrat o creştere modestă, susţinută de câţiva factori şi anume:
- Persistenţa tensiunilor dintre statele occidentale şi Iran, având în vedere că sancţiunile anunţate de SUA şi UE (dar neaplicate încă) au determinat, deja, Iranul să-şi reducă exportul de ţiţei către unele state europene. Situaţia s-a agravat după ce preşedintele Obama a declarat că SUA vor apăra Israelul în cazul în care situaţia dintre Iran şi Israel ar degenera într-un conflict armat.
- Optimismul generat de decizia majorităţii creditorilor de a acorda Greciei girul pentru a-şi continua programul de restructurare a datoriilor; acest fapt a transmis un semnal economic pozitiv, manifestat conjunctural prin creşterea interesului investitorilor pentru active considerate anterior, riscante, respectiv pentru mărfuri şi în special pentru ţiţei.
- Informaţiile referitoare la intenţiile Chinei de a majora importurile de energie şi de materii prime, în anul 2012, şi de a adopta unele măsuri de politică monetară menite să stimuleze economia, după ce inflaţia a înregistrat, în februarie, cel mai scăzut nivel din ultimele 20 de luni.
Preţul ţiţeiului WTI a fost influenţat pozitiv de datele favorabile referitoare la evoluţia pieţei forţei de muncă în SUA[1], în luna februarie a.c., şi, în general de semnalele mai clare de înviorare a economiei, şi doar tangenţial de problema iraniană (având în vedere faptul că SUA nu importă ţiţei din Iran), dar “câştigul” a fost anulat de: influenţa predominantă a datelor referitoare la menţinerea unui nivel în continuare ridicat al stocurilor de ţiţei; cererea în declin din cauza preţurilor mari ale produselor petroliere; informaţia referitoare la majorarea producţiei de ţiţei a OPEC, în luna februarie, la cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani, respectiv de 30,97 mil.barili/zi (graţie contribuţiei sporite a Libiei, Irakului şi Angolei).
Perspective
În timp ce investitorii s-au concentrat asupra crizei datoriilor suverane din ţările Zonei euro, analizând toate scenariile posibile şi impactul acestora asupra economiei, mai mulţi analişti au atenţionat că scumpirea petrolului, din ultima vreme, ar putea constitui un factor de dezechilibru suficient de puternic pentru a împiedica procesul de încetinire economică la nivel mondial.
“HSBC”, cel mai mare grup bancar din lume, consideră că majorarea preţului ţiţeiului a înlocuit Grecia ca sursă de anxietate pentru investitori, acest factor de risc fiind numit „noua Grecie”. Scumpirea ţiţeiului a început să se resimtă, deja, în preţurile la pompă, în condiţiile în care, în mod normal, preţul benzinei reflectă cu un decalaj de 30-45 de zile scumpirea barilului de ţiţei, interval care reprezintă durata ciclului de import ţiţei-prelucrare şi desfacere.
Raportul “HSBC” ia în considerare atingerea unor valori de 150 sau chiar de 200 $/baril, în cazul în care statul iranian va pune în aplicare ameninţarea de a bloca Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din totalul ţiţeiului transportat anual la nivel mondial.
Grupul bancar austriac “Erste”, de asemenea, avertizează că „intensificarea crizei din Iran ar putea ridica preţul la 150-200 $/baril, după care acesta se va stabiliza la 123 $/baril”. Totuşi, “Erste” consideră că o atare situaţie ar fi puţin probabilă, pentru că aceasta ar însemna ca Iranul să-şi blocheze propriile exporturi de petrol.
Analiştii de la “Erste” sunt de părere că un posibil atac preventiv al Israelului asupra Iranului, în intervalul cuprins între lunile aprilie şi iulie, ar avea un impact major asupra pieţei petroliere, dar că piaţa nu ar trebui să se concentreze doar asupra Iranului, ci să aibă în vedere şi ţări precum Siria, Yemen, Nigeria, Sudan sau Irak.
Banca japoneză “Nomura” atrage atenţia că preţul petrolului se află într-o zonă periculoasă şi poate bulversa bursele de valori şi pieţele financiare din întreaga lume.
La rândul său, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că preţul ridicat al ţiţeiului reprezintă o ameninţare pentru economia mondială, cerându-le liderilor din întreaga lume să analizeze tensiunile dintre statele occidentale şi Iran.
Declaraţiile FMI au survenit la scurt timp după ce Secretarul Trezoreriei SUA a afirmat că guvernul american analizează circumstanţele pentru a decide dacă situaţia impune sau nu accesarea rezervei strategice de petrol a SUA pentru a compensa întreruperea furnizării de petrol iranian, pe piaţa internaţională, ceea ce reprezintă un simptom al neîncrederii în capacitatea Arabiei Saudite de a compensa un eventual deficit pe piaţă.
Potrivit “Erste Bank”, din moment ce preţul petrolului acţionează ca o “taxă” asupra activităţii economice, creşterea economică va fi cea mai afectată. Fiecare scumpire cu 10 dolari a barilului de ţiţei va reduce cu 0,9 puncte procentuale creşterea economică a SUA. La nivel mondial, aceeaşi scumpire diminuează cu 0,4 puncte procentuale nivelul creşterii economice.”
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a continuat să scadă până la 80 $/1000 m.c. (-6 $/1000 m.c. faţă de săptămâna precedentă). Supraoferta de gaz, pe fondul extinderii temperaturilor blânde în cea mai mare parte a teritoriului SUA, reprezintă factorul determinant al declinului preţului gazului, care se apropie de un minim absolut al utimilor 10 ani.
Preţul gazului natural pe piaţa spot a Marii Britanii a crescut cu 0,70 pence/therm, la 57,70 pence/therm (328,7 $/1000 m.c.), în raport cu săptămâna precedentă, datorită majorării exportului către Europa continentală.
III. PRODUSE PETROLIERE
Benzină
Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei CIF cargouri şi-a continuat cursa uşor ascendentă, către o valoare medie săptămânală de 1121,20 $/tonă (+1,44% faţă de săptămâna precedentă). Evoluţia a fost susţinută de următorii factori: creşterea uşoară a preţului ţiţeiului Brent; oferta diminuată în Europa de nord-vest, ca urmare a închiderii mai multor rafinării pentru revizii tehnice; declinul stocurilor de benzină de iarnă în porturile de pe axa ARA (Amsterdam-Rotterdam-Anvers) la cel mai redus nivel sezonier din 2001; semnele unei evoluţii mai sănătoase a economiei SUA; o posibilă creştere a cererii din partea Chinei.
Datele, mai favorabile faţă de aşteptări,referitoare la piaţa forţei de muncă şi declinul stocurilor de benzină pe Coasta de est a SUA (unde au fost închise două rafinării, din cauza activităţii neprofitabile) au contribuit la majorarea preţurilor locale la pompă şi au creat condiţii favorabile pentru importuri de pe pieţele spot din Europa. Declinul stocurilor în SUA este însă insuficient pentru a genera, pentru moment, un flux de import din Europa, în schimb comercianţii europeni mizează pe deschiderea oportunităţilor de export spre Nigeria.
„JBC Energy” a afirmat că majorarea preţurilor la benzină pe pieţele spot din Europa ar trebui să convingă rafinăriile să sporească producţia, dar comercianţii consideră că evoluţia slabă a distilatelor ar putea încuraja mai degrabă reducerile de producţie.
Marja de profit la rafinare s-a situat la un nivel constant, de $ 5 – 6 dolari/baril, în ultima lună, dar ecartul de cracare pentru distilate (diferenţa faţă de preţul ţiţeiului Brent) a atins, la începutul lunii martie, un minim al ultimelor 8 luni, din cauza cererii scăzute.
Specialiştii de la „JBC Energy” anticipează, pentru trimestrul II, o evoluţie favorabilă a preţurilor benzinei, deoarece, în intervalul martie-aprilie procesul de revizii tehnice se află la cota cea mai ridicată, ceea ce restrânge oferta, iar la sfârşitul lunii mai se deschide sezonul automobilistic în SUA, care în această vară va înregistra o creştere relativ susţinută a cererii.
Motorină
Preţul motorinei cu 0,1% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a avut o evoluţie practic staţionară (creştere de 0,09%, la 1.024,25 $/tonă), iar cel al diesel-ului a înregistrat o creştere minoră, de 0,80%, la o medie de 1.045,50 $/tonă.
Cererea încă slabă, preţurile mari pentru ambele sortimente şi încălzirea vremii continuă să reducă cererea în Europa, fapt care menţine profiturile sub presiune şi sporeşte posibilitatea ca rafinorii să opereze noi reduceri de producţie. Unele rafinării au efectuat deja operaţiuni anticipate de revizie tehnică, fără să mai aştepte primăvara, profitând de un început de an foarte slab sub aspectul cererii. În SUA, în luna februarie a.c, cererea pentru distilate medii a scăzut cu 7,6%, pe o bază anuală.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut nesemnificativ, la 694,30 $/tonă (-0,37%), în contextul restrângerii sezoniere a cererii, în timp ce sortimentul cu 1% sulf s-a comercializat cu un adaos de 58 $/tonă, deoarece preţul a fost susţinut de oportunităţile de export în SUA.
Baza de date I.E.M.
