Dr. Eugen Andreescu
Acordul semnat luni 20 februarie de către membrii Eurogroupe şi Grecia a liniştit pe termen scurt tensiunile din Zona euro, fapt care a permis monedei euro să se aprecieze consistent, cu 2,3%, în raport cu dolarul american. Scenariul principal pe care se bazează troika creditorilor Greciei (UE, BCE şi FMI) ia în calcul o creştere economică medie de 3,0% pe an pentru perioada 2014 – 2019, care să facă posibilă scăderea gradului de îndatorare al ţării până la 120% din PIB în anul 2020 (de la 160% din PIB în prezent).
Scăderea dolarului şi în raport cu alte monede importante (francul elveţian, lira sterlină, dolarul canadian) vine pe fondul creşterii spectaculoase a preţului ţiţeiului, fapt care va pune probleme importante monedelor ţărilor net importatoare de petrol, dar va conduce la o apreciere a monedelor ţărilor exportatoare de petrol.
Ţările membre ale Zonei euro sunt nevoite să se înprumute tot mai scump pe pieţele financiare, fapt care a determinat ca „spread-ul” (diferenţialul de dobândă) dintre Franţa şi Germania să crească la 140 p.p., cel mai mare nivel de la crearea monedei euro, iar spread-ul dintre Italia şi Germania a ajuns la cel mai mare decalaj din 1997 încoace.
Vineri, la închidere la Londra, dolarul a cotat 0,8953 franci elveţieni şi 80,68 yeni. Moneda unică euro a închis la 1,3463 $ (1,3163 $ cu o săptămână în urmă), iar lira sterlină a cotat la 1,5858 $.
