Autor: Dr. Virginia Câmpeanu
Înainte ca şi după criza economică şi financiară globală au apărut o mulţime de instrumente financiare innovative, printre care şi monedele virtuale, utilizate în prezent pe plan mondial şi european. Multe dintre aceste instrumente nu sunt reglementate, astfel că prezintă multe riscuri.
În decembrie 2013, în urma monitorizării monedelor virtuale, Autoritatea Bancară Europeană a emis o atenţionare publică, avertizând utilizatorii că piaţa monedelor virtuale nu este reglementată şi ca urmare riscurile nu pot fi prevenite. Intrebarea care s-a pus la momentul respectiv a fost dacă monedele virtuale ar putea sau ar trebui reglementate. Un răspuns a venit recent de la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) care a făcut o estimare în acest sens, publicată[1] ca şi – Opinia EBA privind “monedele virtuale”- pe care a supus-o legiuitorilor şi autorităţilor naţionale de supraveghere din cele 28 state membre ale Uniunii Europene.
Dată fiind noutatea domeniului şi interesul publicului românesc pentru informaţii privind monedele virtuale, ne propunem sintetizarea principalelor aspecte ale Opiniilor EBA, în special cele referitoare la estimarea avantajelor şi riscurilor prezentate de monedele virtuale pe pieţele financiare globale şi europene.
Ce sunt monedele virtuale?
Moneda virtuală este definită ca o reprezentare digitală a unei valori care nu este emisă de o bancă centrală sau o autoritate publică, dar este utilizată pe plan mondial şi european de către persoane fizice şi juridice ca mijloc de schimb. Monedele virtuale (MV) pot fi transferate, depozitate şi comercializate pe cale electronică.
Există diferenţe între monedele virtuale şi monedele convenţionale, reieşite în primul rând din definiţia MV cu privire la emitent. In timp ce monedele emise de o bancă centrală sau autoritate publică, indiferent de formă (sub formă fizică sau digitală) sunt considerate monede convenţionale, unele sisteme de monede virtuale sunt emise şi controlate de indivizi sau grupuri de indivizi, iar altele sunt emise şi operate în mod descentralizat. Unele sisteme de monede virtuale sunt convertibile (sau deschise), astfel că pot fi schimbate cu monede convenţionale (şi invers), iar altele nu sunt convertibile (sau închise), fiind specifice unor comunităţi, în baza reglementărilor ce guvernează utilizarea lor şi nu se pot schimba cu monede convertibile.
Bitcoin- cea mai importantă monedă virtuală
Pe plan mondial există peste 200 de sisteme de monede virtuale în circulaţie, dar cel mai important sistem în transzacţiile internaţionale este reprezentat de moneda virtuală denumită Bitcoin.
Monedele virtuale pot fi utilizate ca mijloc de schimb pentru obţinerea de bunuri/ servicii de la un deţinător- persoană privată sau companie. Monedele virtuale pot fi de asemenea a) transferate de la o persoană la alta prin mijloace electronice; b) depozitate într-un dispozitiv electronic sau server; c) comercializate electronic. Forma digitală a monedelor virtuale nu exclude şi forma fizică a acestora (ex. tipărite pe hârtie, gravate în metal). Astfel, potenţial, monedele virtuale pot îndeplini toate funcţiile banilor, aşa cum sunt definite în teoria economică ca a) unitate de cont; b) mijloc de schimb şi c) depozit de valori, dar nu sunt comparabile din punct de vedere calitativ cu monedele convenţionale şi nici nu îndeplinesc toate funcţiile în acelaşi timp sau în aceeaşi măsură.
Statutul legal al monedelor virtuale
Monedele virtuale nu au statut legal (în sensul că nu funcţionează în baza unor reglementări oficiale) în nicio jurisdicţie de pe glob, dar în mod teoretic este posibil ca acestea să fie declarate legale în viitor, adică să fie reglementate. In opinia EBA, legalizarea (reglementarea) monedelor virtuale nu va avea însă loc în statele membre ale Uniunii Europene, în sensul că dacă vor fi emise reglementări de o autoritate publică, atunci vor deveni monede convenţionale susţinute de o autoritate centrală, aşa cum este cazul monedei unice euro: statutul legal al monedei euro este prevăzut în art. 128 (ex-Art. 106 din Tratatul CE) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFEU); dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote şi volumul emisiunii de monede în cadrul Uniunii Europene este dat Băncii Centrale Europene.
Pentru ca o monedă virtuală să fie reglementată şi declarată legală în Uniunea Europeană, ar fi necesară modificarea,Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFEU)
Mărimea pieţei de monede virtuale
Autoritatea Bancară Europeană apreciază ca dificilă o estimare a mărimii sistemelor de MV existente în lume, datorită incertitudinii asupra datelor furnizate de diferite surse. Nu se ştie exact nici câte tranzacţii cu monede virtuale se realizează pentru plata bunurilor/ serviciilor sau pentru schimburi cu monede convenţionale. Intr-o estimare “generoasă”, se apreciază că numărul tranzacţiilor cu Bitcoin (care deţine ponderea cea mai mare între toate sistemele de MV) nu a depăşit niciodată până acum 100 000 pe zi la nivel mondial [2], în timp ce numai în Europa au loc circa 295 milioane tranzacţii pe zi[3] cu monede convenţionale (sub formă de transferuri, debit direct, cecuri, transfer de e-money, etc), echivalentul a 94,5 miliarde euro/ an.
Participanţii pe piaţa monedelor virtuale
- Utilizatori: sunt persoane fizice sau juridice care obţin monede virtuale şi le utilizează pentru achiziţionare de bunuri/ servicii sau transmitere la alte persoane pentru uz personal sau pentru depozitare şi investiţii. Există 3 căi tipice pentru obţinerea de MV:
- Prin schimb cu monede convenţionale, sau, în cazul celor mai centralizate sisteme de monede virtuale, direct de la entitatea ce guvernează sistemul;
- Angajarea în activităţi specifice, precum răspunsuri la o promoţie, completare a unui sondaj online, rulare de software special pentru a rezolva algoritmi de mare complexitate care să valideze tranzacţiile în sistemul de MV;
- Primirea de MV de la entitatea ce guvernează sistemul MV, emitentul sau un alt utilizator care acţionează în alte scopuri decât propriile afaceri sau profesie.
· Autorităţi de guvernare a sistemului: autoritatea este o persoană juridică care stabilieşte şi reglementează normele de utilizare a unui sistem de MV, menţine un registru central de plăţi şi este responsabil pentru integritatea sistemului. Într-un sistem centralizat de MV, autoritatea de guvernare a sistemului este emitentul de monede virtuale care are şi autoritatea să le retragă din circulaţie.
· Case de schimb valutar virtual: sunt constituite de persoane fizice sau juridice angajate în schimbul monedelor virtuale cu monede convenţionale, fonduri sau alte mărci de MV. Aceste case de schimb pot accepta o gamă largă de plăţi, inclusiv cash, transferuri de credite, carduri de credit şi alte MV. Comparabile cu casele de schimb valutar tradiţional, marile case de schimb valutar virtual furnizează o imagine de ansamblu a modificărilor de preţ la schimbul de monedă virtuală şi volatilitatea acestora. Unele case de schimb pot oferi servicii clienţilor lor, cum ar fi servicii de conversie pentru comercianţii care acceptă MV ca plată (care se tem de riscul de depreciere şi imediat convertesc orice plăţi primite în MV în monede naţionale).
· Platforme comerciale: funcţionează ca pieţe de monede virtuale: ele aduc cumpărătorii şi vânzătorii de MV împreună, oferindu-le o platforma pe care aceştia pot oferi şi primi oferte de monede virtuale. Unele platforme comerciale îşi pot chiar ajuta clienţii pentru a localiza comercianţi în apropierea lor.
· Furnizori de servicii de procesare: prin mijloacele tehnologiei informatice aceştia facilitează transferul de unităţi de monedă virtuală de la un utilizator la altul. In unele sisteme descentralizate de MV, furnizarea acestor servicii este uneori recompensată prin acordarea de unităţi MV- activitate care este menţionată ca “minerit” („mining”).
· Furnizori de e-wallet sau “portofel electronic”: utilizatorii îşi pot organiza conturile de monede virtuale pe propriile dispozitive electronice sau le pot încredinţa unui furnizor de portofel pentru a deţine şi administra contul MV (un e-portofel) şi pentru a oferi o prezentare generală a tranzacţiilor efectuate de utilizator (prin intermediul unui web sau servicii bazate pe telefon). Portofelele pot fi stocate atât online (“stocare ‘fierbinte”), cât şi offline („stocare rece”), aceasta din urmă cu grad mai mare de siguranţă, prin protejarea portofelului.
· Furnizori de informaţii: pun la dispoziţie informaţii privind cursul de schimb al monedelor virtuale, fluxuri de ştiri şi alte date.
· “Mineri”: în sistemele descentralizate de MV, “minerii” rezolvă algoritme complexe pentru validarea tranzacţiilor cu monede virtuale şi obţin în schimb mici sume de unităţi MV. In general acţionează anonim, din orice loc de pe mapamond.
· Inventatori: o persoană sau un grup de persoane care au creat sau sunt la originea conceptului unui anume sistem de monede virtuale, a codului şi protocolului acestuia.
Beneficii potenţiale şi limite ale monedelor virtuale
Suporterii MV atribuie numeroase avantaje sistemelor de monede virtuale. In opinia Autorităţii Bancare Europene, unele dintre aceste beneficii sunt mai mult conceptuale (cum ar fi incluziunea financiară), în timp ce altele sunt de natură practică (de ex. viteza de tranzacţie) sau financiară (ex. costuri mai mici de tranzacţie). “Numitorul comun al beneficiilor în acest stadiu de dezvoltare a monedelor virtuale este că rămân ipotetice, deoarece avantajele adesea nu s-au concretizat (încă)” [EBA, 2014].
Prezentăm în continuare sintetic avantajele ce pot fi caracterizate ca beneficii potenţiale, limitele şi riscurile monedelor virtuale, aşa cum sunt identificate de Autoritatea Bancară Europeană.
Beneficii economice
a. Costuri de tranzacţionare mai mici comparativ cu alte mijloace de plată (carduri de plăţi sau transferuri bancare). După unele surse [4], cheltuielile medii de tranzacţionare în reţeaua Bitcoin (BTC) sunt sub 0,0005 BTC sau 1% din suma tranzacţionată. Comparativ, în sistemul tradiţional de plăţi online costurile sunt de 2-4% din suma tranzacţionată sau de 8-9% în cazul tranferului de bani prin firme specializate, ce nu implică conturile bancare. Tranzacţiile în cadrul sau între sisteme de MV nu au taxe de conversie, în schimb asemenea taxe se aplică în cazul conversiei între MV şi monede convenţionale.
Limite ale acestor beneficii:
- Nu sunt garantate;
- Majoritatea comercianţilor ce acceptă plata cu MV le convertesc imediat în moneda locală, ceea ce implică costuri estimate la 1% din suma schimbată [5];
- Costurile mai mari de tranzacţionare a monedelor convenţionale se datorează parţial cerinţelor reglementate impuse de entităţile de reglementare, ca rezultat al măsurilor de siguranţă, guvernare corporatistă, măsuri de control intern, cerinţe prudenţiale, s.a.
- Dacă sistemele de monede virtuale ar fi reglementate ca servicii finaciare, costurile (chiar dacă nu ar fi identice) ar avea impact asupra furnizorilor de servicii MV, ceea ce ar anihila avantajele de costuri pe care le au în prezent.
- În statele membre UE care fac parte din zona unică de plăţi în euro (SEPA), diferenţialul de costuri între tranzacţiile cu monede virtuale şi cele cu monede convenţionale este mai puţin pronunţat, deoarece din primăvara anului 2014 toate cele 28 state membre ale UE fac parte din SEPA (plus alte 6 state europene) şi beneficiază de sistemul simplificat de transferuri bancare în euro. Astfel, tranzacţiile transfrontaliere în euro au costuri scăzute sau sunt gratuite, ceea ce reduce semnificativ avantajul de cost al monedelor virtuale în Europa.
b. Viteză mai mare de procesare a tranzacţiilor cu monede virtuale. Se estimează ca tranzacţiile cu MV au potenţialul de a se realiza în timp mai scurt comparativ cu transferurile de credite sau plăţi cu cardul, în special când acestea se fac între zone cu monede diferite[7]. In plus, procesarea plăţilor cu monede virtuale se face pe baza 24/7 (24 ore, 7 zile pe săptămână), ceea ce nu se întâmplă în cazul sistemelor tradiţionale de plăţi. De exemplu, pentru Bitcoin timpul total de procesare este de 10-60 minute.
Limite ale acestor beneficii:
o În baza acordului SEPA, beneficiile sunt reduse pentru cele 34 state europene (inclusiv UE-28) deoarece beneficiarul de transfer bancar trebuie să fie creditat, cel târziu, în următoarea zi lucrătoare;
o un număr de ţări din întreaga lume au stabilit deja mai multe cicluri de decontare pe zi sau chiar servicii de plată în timp real 24/7;
o în ceea ce priveşte plata cu cardul, sistemele de autorizare a tranzacţiei în timp real garantează plata la beneficiar.
c. Dezvoltarea sistemelor de monede virtuale contribuie la creşterea economică. Comparativ cu sistemele tradiţionale de plăţi, MV descentralizate au indus noi tipuri de afaceri şi noi oportunităţi care înainte nu existau. De ex. activitatea de “minerit” în domeniu (explicată mai sus) a dat naştere la dezvoltarea de hardware specializat, la “ferme” specializate de servere, servicii miniere comerciale (precum “bazine miniere”) şi a stimulat cererea pentru capacităţile de depozitare în condiţii de siguranţă. Alte oportunităţi de afaceri au apărut pentru schimburi şi platforme comerciale, pentru a converti MV în monede convenţionale şi vice-versa. Principalul obiectiv al oportunităţilor de inovare este sectorului IT, deşi ele pot apărea, de asemenea, în sectorul serviciilor financiare[7]
d. Incluziunea financiară: acest avantaj al sistemelor de monede virtuale apare în ţările în care serviciile financiare nu sunt disponibile pe scară largă, unde moneda naţională nu este convertibilă în alte monede convenţionale, unde serviciile financiare sunt prea scumpe pentru indivizi sau povara administrativă de obţinere a unui cont este ridicatâ, astfel că MV constituie o alternativă pentru indivizi de a avea acces la activităţi comerciale şi a efectua plăţi.
Limite ale acestor beneficii:
o În Uniunea Europeană asemenea beneficii sunt mult mai puţin pronunţate, deoerece directivele, precum Directiva privind conturile de plată (Payment Accounts Directive) adoptată în aprilie 2014 va asigura conturi bancare ieftine pentru toţi cetăţenii UE-28[8] şi protecţie a consumatorilor.
o Ca urmare, potenţialele beneficii ale MV vor aduce avantaje ţărilor nemembre ale UE, în special la transferurile de bani, întrucât monedele virtuale oferă alternative mai ieftine decât cele convenţionale, a căror costuri se ridică în medie la 8,36% din suma trimisă.
Concluzia Autorităţii Bancare Europene privind avantajele MV
Analizând aceste beneficii potenţiale ca şi altele la nivelul indivizilor, EBA consideră că multe dintre beneficiile potenţiale ale monedelor virtuale s-ar putea materializa în afara Uniunii Europene, în regiunile în care infrastructurile de plăţi sunt mai puţin dezvoltate şi mai puţin fiabile.
Riscuri ale utilizării monedelor virtuale
Au fost identificate circa 70 de riscuri ale monedelor virtuale (MV). Unele sunt similare sau chiar identice cu riscurile ce apar la servicii sau produse financiare convenţionale, cum ar fi servicii de plăţi sau de investiţii, în timp ce altele sunt specifice MV. Riscurile MV au fost clasate în:
A. riscuri pentru utilizatori; B. riscuri pentru alţi participanţi pe piaţa MV; C.riscuri pentru integritatea financiară; D.riscuri pentru sistemele de plăţi în monede convenţionale; E.riscuri pentru autorităţile de reglementare.
A. Riscuri pentru utilizatori:
Sunt identificate 33 riscuri încadrate în 3 categorii: riscuri generale, indiferent de scop (A01- A18); riscuri pentru monedele virtuale utilizate ca mijloc de plăţi (A21-A28); riscuri pentru utilizarea MV pentru investiţii (A41-A47)
Tabel 1: Riscuri pentru utilizatorii de monede virtuale, inclusiv Bitcoin
COD | DESCRIERE RISC | NIVEL RISC |
|---|---|---|
| Riscuri generale |
|
A01 | Pierderi la utilizator când schimburile sunt frauduloase | ridicat |
A02 | Pierderi la utilizator când casele de schimb nu sunt autentice | ridicat |
A03 | Pierderi la utilizator când sunt fluctuaţii mari şi neşteptate ale cursului de schimb | ridicat |
A04 | Pierderi când deţinătorul de MV devine supus cerinţelor de impozit in mod neaşteptat | mediu |
A05 | Utilizatorul membru al unui “bazin minier” al MV nu primeşte plata echitabilă de la consorţiu “minier” | scăzut |
A06 | Pierderi la utilizator când cumpără MV cu trăsături diferite de cele aşteptate | mediu |
A07 | Capacitatea de calcul a utilizatorului este abuzată în folosul altora | scăzut |
A08 | Pierderi utilizator datorită schimbărilor de protocol al MV sau altor componente | ridicat |
A09 | Utilizatorul nu poate identifica şi estima riscul MV | scăzut |
A10 | Utilizatorul violează legile şi regulamentele aplicabile MV | mediu |
A11 | Utilizatorul pierde unităţi MV prin furturi din e-portofelul său | ridicat |
A12 | Utilizatorul pierde unităţi MV când casele de schimb sunt atacate de hackeri | ridicat |
A13 | Identitatea utilizatorului furată când introduce date de identificare pentru acces la MV | ridicat |
A14 | Participanţii pe piaţa MV pierd când se aplică neaşteptat o lege ce face contractele ilegale | mediu |
A15 | Participanţii pe piaţa MV pierd când sunt amânări ale recuperării unităţilor de MV sau îngheţării poziţiilor | ridicat |
A16 | Participanţii pe piaţa MV pierd când Intermediarii nu îndeplinesc condiţiile contractuale | ridicat |
A17 | Participanţii pe piaţa MV au pierderi ale unităţilor de MV ţinute în custodie de alţii | mediu |
A18 | Participanţii pe piaţa MV au pierderi prin inegalitate de informare privind alţi participanţi | mediu |
| Riscuri pentru MV utilizate ca mijloc de plăţi |
|
A21 | Pierderi la utilizator când partenerul contractual nu achită obligaţiile contractuale de plăţi | ridicat |
A22 | Utilizatorii sunt fraudaţi sau pierd monede convenţionale când folosesc bancomate de monedă virtuală | mediu |
A23 | Utilizatorii nu au garanţii că MV este acceptată de comercianţi ca mijloc de plată pe bază permanentă | ridicat |
A24 | Pierderi când utilizatorii plătesc MV pentru achiziţie bunuri, iar sumele nu sunt corect debitate din e-portofelele lor | ridicat |
A25 | Utilizatorii nu pot face conversia MV în monede convenţionale sau nu la preţuri rezonabile | ridicat |
A26 | Utilizatorii nu mai pot accesa MV dacă au pierdut parola de la e-portofelul deţinut | ridicat |
A27 | Utilizatorii nu mai pot accesa MV la casa de schimb, fiind probleme in curs de rezolvare | ridicat |
A28 | Utilizatorii nu mai pot accesa MV la casa de schimb, fiind probleme de lipsă de resurse | ridicat |
| Riscuri pentru MV utilizate pentru investiţii |
|
A41 | Pierderi la utilizator in condiţii de manipulare a preţurilor MV | ridicat |
A42 | Investitorii pe pieţe financiare reglementate (ex. derivate, SPS) utilizând MV nereglementate înregistrează pierderi neaşteptate | mediu |
A43 | Utilizatorii sunt induşi în eroare de date nefiabile de curs de schimb | mediu |
A44 | Utilizatorii pierd când investesc în scheme frauduloase de investiţii în MV | mediu |
A45 | Utilizatorul este expus la volatilitate semnificativă a preţurilor pe termen scurt | mediu |
A46 | Utilizatorul nu poate realiza schimb de MV la preţul aşteptat | mediu |
A47 | Utilizatorul este exploatat de o schemă tip Ponzi în MV | mediu |
Sursa: autor pe baza datelor şi estimărilor EBA, 2014
Dintre celelalte tipuri de riscuri identificate şi clasificate de Autoritatea Bancară Europeană am ales să relevăm ultimele două categorii, anume: D.riscuri pentru sistemele de plăţi în monede convenţionale; E.riscuri pentru autorităţile de reglementare. Cele două categorii,prezință riscuri cu nivel mediu și scăzut.
Tabel 2: Riscuri pentru sistemele de plăţi în monede convenţionale
COD | DESCRIERE RISC | NIVEL RISC |
D01 | Furnizorii de servicii de plăţi care utilizează monede convenţionale şi furnizează totodată servicii de MV suferă pierderi datorită legilor care fac contractele în MV să devină ilegale | scăzut |
D02 | Furnizorii de servicii de plăţi care utilizează monede convenţionale şi furnizează totodată servicii de MV suferă pierderi datorită expunerii lichidităţii în operaţiunile cu MV. | scăzut |
D03 | Furnizorii care oferă servicii de plăţi în MV suferă pierderi de reputaţie când plăţile MV cad, deoarece ei au creat impresia că MV sunt reglementate | mediu |
D04 | Afacerile din economia reală suferă pierderi din cauza întreruperilor pe pieţele financiare determinate de blocarea activelor MV. | scăzut |
Sursa: autor pe baza datelor şi estimărilor EBA, 2014
Tabel 3: Riscuri pentru autorităţile de reglementare
COD | DESCRIERE RISC | NIVEL RISC |
| Riscuri privind reputaţia |
|
E01 | Autorităţile de reglementare decid să reglementeze MV, dar abordarea eşuează | mediu |
E02 | Autorităţile de reglementare nu reglementează MV, dar viabilitatea instituţiilor financiare reglementate este compromisă ca urmare a interacţiunii acestora cu MV | mediu |
E03 | Reglementarea şi supravegherea activităţilor financiare convenţionale sunt eludate de activităţile “din umbră” nereglementate (shadow) ce prezintă aceleaşi riscuri | mediu |
| Riscuri legale |
|
E11 | Autorităţile de reglementare pot genera litigii ca rezultat al introducerii reglementărilor ce fac contractele pre-existente să devină ilegale sau inaplicabile | scăzut |
| Riscuri pentru obiectivele de concurenţă |
|
E21 | Dacă Autorităţile de reglementare decid să reglementeze MV cu mai multă îngăduinţă decât monedele convenţionale, se va dezvolta un “teren de joc” inegal pe piaţa serviciilor de plăţi | mediu |
E22 | Dacă terenul de joc inegal se menţine, intensitatea concurenţei pe piaţa de plăţi în monede convenţionale se diminuează, întrucât furnizorii ies de pe pieţele de monede convenţionale | mediu |
E23 | Autorităţile de reglementare previn intrarea pe piaţă a potenţialelor noi servicii de plăţi dacă abordarea pentru MV este excesivă | mediu |
| Riscuri pentru autorităţile emitente de monede convenţionale |
|
E31 | Dacă monedele virtuale câştigă o acceptare pe scară largă, Banca Centrală ca emitent de monedă convenţională nu mai “pilotează economia”, întrucât impactul măsurilor sale monetare devine dificil de prezis. | scăzut |
Sursa: autor pe baza datelor şi estimărilor EBA, 2014
Referinţe bibliografice
Brito, J.,2013, Beyond silk road: potential risks, threats, and promises of virtual currencies, Testimony before the Senate Committee on homeland security and governmental affair, 18 November 2013, p. 11.
EBA, 2014, Opinion on “virtual currencies”, 4 iulie 2014
Global Forum on Law, Justice and Development, 2013, Virtual Currencies: The Legal and Regulatory Challenges’, World Bank, Washington, DC, 14 June 2013.
UBS, 2014, Bitcoin and Banks. Problematic currency, interesting payment system, 24 March 2014.
http://ec.europa.eu/internal_market/finservices-retail/inclusion/index_en.htm
http://blockchain.info/charts/n-transactions?timespan=1year&showDataPoints=false&daysAverageString=7&show_header=true&scale=0&address
http://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=100000143
[1] EBA Opinion on “virtual currencies”, 4 iulie 2014
[2] http://blockchain.info/charts/n-transactions?timespan=1year&showDataPoints=false&daysAverageString=7&show_header=true&scale=0&address
[3] http://sdw.ecb.europa.eu/reports.do?node=1000001439
[4] Brito, J., Beyond silk road: potential risks, threats, and promises of virtual currencies, Testimony before the Senate Committee on homeland security and governmental affair, 18 November 2013, p. 11.
[5] UBS, Bitcoin and Banks. Problematic currency, interesting payment system, 24 March 2014.
[6] ‘Virtual Currencies: The Legal and Regulatory Challenges’, Global Forum on Law, Justice and Development and held at the World Bank’s headquarters in Washington, DC on 14 June 2013.
[7] UBS, Bitcoin and Banks. Problematic currency, interesting payment system, 24 March 2014
[8] http://ec.europa.eu/internal_market/finservices-retail/inclusion/index_en.htm
