Autori: Cristian Moisoiu şi Răzvan Voinescu

Deşi autorităţile greceşti au susţinut în permanenţă în ultima perioadă că Grecia îşi va onora plăţile către finanţatorii externi, recentele acţiuni ale guvernului Tsipras au arătat că situaţia nu este nicidecum îmbucurătoare şi că opţiunile privind soluţia de ieşire din această situaţie par să se reducă treptat la cea de ieşire din zona Euro.

Reuniunea Eurogrupului din data de 11 Mai 2015 nu s-a încheiat concludent. Eurogrupul a solicitat Greciei să depună eforturi mai mari pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul actualului program de salvare, dar a lăsat să se înţeleagă că mai mult timp este necesar pentru acest efort. Din fondurile disponibile prin programul de salvare care expiră la data de 20 iunie a.c., Grecia mai are de tras 7,2 miliarde €.

Pentru a rambursa rata scadentă în data de 12 mai, reprezentând principalul din împrumutul acordat de Troică (Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană), Grecia nu s-a putut însă folosi de fonduri din propria trezorerie, care, conform unor surse neconfirmate (Market News), a ajuns la valori foarte scăzute. Conform surselor guvernamentale preluate de presa internaţională, fără a avea, însă, confirmarea F.M.I., pentru a plăti rata scadentă către F.M.I., în sumă de 750 mil. €, guvernul grec a apelat la contul de deţineri DST (Drepturi Speciale de Tragere), un cont tampon pentru situaţii de urgenţă, pe care fiecare stat membru al F.M.I. îl are la dispoziţie. Un oficial guvernamental a declarat Reuters că Atena a utilizat echivalentul a circa 650 mil. € din cadrul contului. Contul de deţineri DST, conform regulilor, trebuie realimentat în termen de 30 de zile. Această operaţiune, una neconvenţională şi mai degrabă interpretată ca artificiu tehnic, ar fi deranjat reprezentanţii F.M.I.. Conform publicaţiei El Mundo, Christine Lagarde a transmis Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene că F.M.I. nu va mai participa în cadrul unui nou program de susţinere a Greciei. Un nou program de salvare este vital pentru supravieţuirea economică a Greciei, fiind necesare 50 mld.€, dar acţiunile Guvernului Tsipras care continuă creşterea cheltuielilor publice şi a deficitului, precum şi noile angajări de personal în administraţia publică, au determinat Fondul să ia această decizie. Având în vedere că actualul program de împrumut expiră în 30 Iunie, F.M.I. îşi arată îngrijorarea că Grecia va deveni prima ţară dintre economiile dezvoltate ale lumii care va declara falimentul. Guvernul elen, pe de altă parte, speră să obţină nouă tranşă de împrumut din actualul acord la sfărşitul lunii mai, cu care să acopere tragerea de DST. Ministrul de Finanţe elen, Yanis Varoufakis a susţinut luni la Bruxelles că „problema lichidităţilor este una teribil de urgentă” (BBC).

Situaţia limită cu care Grecia se confruntă se concretizează în efortul de a plăti salariile din sectorul public şi a pensiilor în luna curentă, cele din urmă fiind în continuare sub semnul întrebării, din moment ce Fondul de Asigurări Sociale, cel mai mare fond de pensii al Greciei, a decis să recurgă la un împrumut pe termen scurt în valoare de 360 mil. €, după cum arată BBC. Pe lângă aceste obligaţii, se subliniază că principalii furnizori de lucrări şi servicii ai sistemului public nu au mai fost plătiţi din luna ianuarie 2015. Angajaţi ai furnizorilor din sectoarele de sănătate, militar şi edituri nu şi-au mai primit salariile. Guvernul a apelat la autorităţile locale pentru a-şi onora obligaţiile de plată din rezervele acestora, dar suma obţinută nu depăşeşte 600 mil. €. În cele din urmă, conchide publicaţia britanică, banii se vor termina, Grecia având şi un program infernal de rambursări de datorie pe perioada verii.

În aceste condiţii de instabilitate financiară maximă a Greciei, diferite surse anunţă că F.M.I. lucrează la scenarii separate privind un eventual faliment al Greciei. Conform The Wall Street Journal, F.M.I. colaborează cu autorităţi naţionale din ţările vecine Greciei, printre care Macedonia, Albania, Serbia, Moldova sau Bulgaria, la un plan de rezervă privind un eventual faliment al Greciei, în încercarea de a limita efectele colapsului în sistemele bancare din ţările respective. Băncile elene au o pondere semnificativă în aceste ţări. F.M.I. a subliniat necesitatea ca filialele băncilor greceşti în aceste ţări să aibă suficiente active la dispoziţie, în caz de situaţie de urgenţă. Reprezentantul F.M.I., Jorg Decressin a declarat WSJ că „ar fi o nebunie să nu fii îngrijorat în aceste momente”.

În acelaşi timp, B.C.E. are pregătit un scenariu privind ieşirea Greciei din zona Euro, deşi în mod oficial, Consiliul de Administraţie al Băncii a declarat că nu ia în calcul un asemenea scenariu. După cum arăta Der Spiegel în luna februarie 2015, la nivel intern al B.C.E. se fac simulări privind ieşirea Greciei din zona Euro, în principal pentru a determina modul în care ar mai putea fi ţinută zona Euro laolaltă într-o asemenea desfăşurare de evenimente.

Evoluţia crizei financiare greceşti capătă din ce în ce mai mult o turnură politică, imposibil de gestionat doar prin pârghii economice. Grecia, pe de o parte, prin guvernul de stânga majoritar Syriza, având populaţia de partea sa, încearcă să transfere povara falimentului nedeclarat de pe umerii populaţiei către sistemul bancar global. Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale îşi menţin solicitările de continuare a reformelor şi a măsurilor de austeritate, având de partea lor pârghia financiară.

În actualul context, Grecia pare dispusă să se deschidă la negocieri cu oricine întinde o mână de ajutor. Nu întâmplător, în urma vizitei premierului Tsipras în Rusia, chiar înaintea scadenţei de plată către FMI, Grecia primeşte o propunere surprinzătoare din partea Rusiei şi anume de a participa la Banca BRICS. Banca BRICS, deşi aflată abia în fazele pre-natale, în urma unei iniţiative anunţate în iulie 2014 de către Rusia, China, India, Brazilia şi Africa de Sud, se doreşte să devină o contrapondere la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Propunerea inedită a fost primită ca o „surpriză plăcută” de către Tsipras, care a declarat că va „studia propunerea în detaliu” (Yahoo finance). Este clar că jocul politic poate rezerva multe surprize de acest gen şi nu poate fi exclusă nicio variantă. Jocul negocierii este şi un joc al nervilor, iar criza grecească tinde să devină o criză politică a Uniunii Europene. Cum va fi gestionat acest echilibru instabil este greu de anticipat, dar deasupra acestor negocieri crâncene planează perspectiva divorţului. Poate avea loc acest divorţ, fără ca alte ţări din zona Euro cu situaţii financiare şubrezite precum Spania, Italia sau Portugalia să nu intre şi ele în hora crizei datoriilor, din nou? Nimeni nu poate anticipa şi de aceea perspectiva precedentului este mai degrabă de dorit a fi evitată.

Referinte:

BBC, 12 Mai 2015, http://www.bbc.com/news/blogs-eu-32710724,

Consiliul European, Eurogrup, 11 Mai 2015, http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/eurogroup/2015/05/11/,

Der Spiegel, 20 Februarie 2015, http://www.spiegel.de/international/europe/what-a-grexit-would-mean-for-greece-and-for-europe-a-1019542.html

ElMundo,  12 Mai 2015, http://www.elmundo.es/economia/2015/05/12/55510bc222601da0418b456b.html

Market News, 11 Mai 2015, https://mninews.marketnews.com/content/greece-gives-order-repay-imf-e750-mln-loan-tranche-source

Reuters, 12 Mai 2015, http://uk.reuters.com/article/2015/05/12/uk-eurozone-greece-idUKKBN0NX0QW20150512

The Wall Street Journal, 10 Mai 2015, http://www.wsj.com/articles/imf-works-with-bank-regulators-on-contingency-plans-for-greek-default-1431295441

Yahoo Finance, 11 Mai 2015, https://au.finance.yahoo.com/news/greece-invited-join-brics-bank-093028319.html