Autor: drd. Cristian Moisoiu
Alegerile europarlamentare din 2014, precum şi cele naţionale care au avut loc recent în diverse ţări membre ale Uniunii Europene, au arătat că cetăţenii statelor membre UE sunt din ce în ce mai divizaţi în privinţa încrederii în viitorul construcţiei europene. În ţările mai dezvoltate, optimismul persistă, pe când în ţările mai puţin dezvoltate şi cele afectate de criză, numărul euro-scepticilor este semnificativ. Orientarea unei părţi semnificative a electoratului către partide politice euro-sceptice sau naţionaliste poate fi interpretată drept un răspuns la măsurile de austeritate nepopulare. Aşa cum arată sondajele celui mai recent Eurobarometru[1], o largă majoritate a europenilor consideră că Uniunea Europeană este responsabilă pentru impunerea politicilor de austeritate economică. Alimentată fiind de mesajele populiste sau radicale ale politicienilor, care ”prind” la public într-o perioadă marcată de efectele unei crize economice care a lovit în principal puterea de cumpărare a celor cu venituri medii şi scăzute, reacţia anti-austeritate se transformă treptat într-o nouă mişcare ideologică sau mai multe, dar care par să aibă o viziune diferită a proiectului Uniunii Europene, faţă de cea care este asumată în prezent.
Dinamica integrării europene, încotro?
În contextul în care vocile, de obicei singulare în interiorul modelului social european, devin din ce în ce mai puternice şi cu ecouri din ce în ce mai mari în rândul maselor, iar proiectele născute din mişcări cetăţeneşti radicale, de tipul Syriza în Grecia sau Podemos în Spania, alături de partide naţionaliste precum Frontul Naţional în Franţa sau UKIP în Anglia, au acces la guvernare sau vor accede cel mai probabil la următoarele alegeri, conform sondajelor de opinie, trebuie să ne punem întrebarea ce anume putem să ne mai aşteptăm de la dinamica integrării europene, încotro ne duce şi încotro se îndreaptă ea cu totul.
Sondaje recente efectuate în ţările UE sugerează că europenii sunt divizaţi în privinţa încrederii în construcţia europeană şi în leadership-ul acesteia. Mai mult de jumătate din cetăţenii italieni sunt nesatisfăcuţi de performanţele leadership-ului UE, arată un sondaj Gallup[2] efectuat recent. Un alt sondaj de opinie, realizat de Demos, un think-tank din Vicenza, a arătat că numai 27,4% dintre italieni au încredere în UE. Cu toate acestea, doar 22% dintre italieni şi-ar dori ieşirea Italiei din UE, iar 75% susţin apartenenţa la Uniune. Unele sondaje relevă o uşoară creştere a încrederii în leadership-ul UE, dar aceasta a fost sesizată cu precădere în ţările în care a crescut uşor şi optimismul, inclusiv în cele trei ţări care şi-au finalizat cu succes programul de salvare din criza datoriilor suverane, Spania, Portugalia şi Italia. În 2014, în medie 49% dintre cetăţenii UE au apreciat guvernarea, o creştere semnificativă faţă de 2013, când încrederea scăzuse spre 40%. Încrederea în leadership rămâne cea mai scăzută în ţările care încă se află în programul de salvare, Grecia şi Cipru. În 2014, doar 23% dintre greci şi 28% dintre ciprioţi apreciau performanţele liderilor UE. Aprecierea faţă de UE continuă să fie ridicată în ţările dezvoltate precum Germania, Finlanda sau Olanda.
”Europenii care apreciază condiţiile economice ca fiind bune sau excelente sunt de două ori mai predispuşi să aprecieze şi leadership-ul european şi să-şi dorească menţinerea ţării lor în cadrul UE, faţă de cei care consideră că aceste condiţii sunt slabe”, se arată în concluziile sondajului Gallup. Conform aceluiaşi sondaj, majoritatea cetăţenilor din toate cele 16 ţări membre UE incluse în anchetă susţine apartenenţa ţării lor la UE. Cu excepţia Marii Britanii şi a Ciprului, cel puţin două treimi dintre rezidenţii din aceste ţări îşi doresc menţinerea apartenenţei la UE, 52% dintre ciprioţi şi 60% dintre britanici susţin blocul european.
Tabelul 1: Încrederea cetăţenilor din statele membre în leadership-ul UE
ÎNTREBAREA: Aprobaţi sau dezaprobaţi leadership-ul UE în anul 2014? | Aprob | Dezaprob | Nu ştiu/ Refuz să răspund |
Germania | 69% | 25% | 6% |
Irlanda | 67% | 26% | 7% |
Belgia | 64% | 30% | 6% |
Luxembourg | 64% | 30% | 6% |
Finlanda | 58% | 35% | 7% |
Olanda | 56% | 39% | 5% |
Polonia | 56% | 26% | 18% |
Lituania | 55% | 22% | 23% |
România | 53% | 21% | 26% |
Danemarca | 52% | 34% | 14% |
Slovenia | 52% | 38% | 10% |
Bulgaria | 51% | 25% | 25% |
Croaţia | 51% | 31% | 18% |
Austria | 51% | 42% | 7% |
Suedia | 48% | 35% | 18% |
Estonia | 47% | 33% | 21% |
Spania | 47% | 47% | 7% |
Ungaria | 46% | 26% | 28% |
Portugalia | 45% | 39% | 16% |
Italia | 43% | 52% | 6% |
Letonia | 43% | 33% | 24% |
Franţa | 42% | 43% | 15% |
Slovacia | 41% | 34% | 25% |
Marea Britanie | 35% | 57% | 8% |
Cehia | 32% | 45% | 23% |
Cipru | 28% | 47% | 25% |
Grecia | 23% | 60% | 18% |
Malta |
|
|
|
Sursa: Gallup, 2 martie 2015
Românii sunt cei mai optimişti europeni
Numărul cetăţenilor europeni care spun că au încredere în Uniunea Europeană a crescut la 37% de la 31% cât arăta sondajul anterior realizat de Comisia Europeană imediat după alegerile pentru Parlamentul European. În schimb, diferenţele dintre statele membre sunt semnificative. Românii sunt cei mai optimişti europeni în privinţa viitorului UE şi au încrederea cea mai ridicată în aceasta. Conform celui mai recent Eurobarometru (CE, 2014), 60% dintre români declară că au încredere în UE, 59% lituanieni, 51% dintre bulgari. La capătul celălalt, doar 26% dintre britanici au încredere în UE, în timp ce 61% declară că nu au încredere, 23% dintre greci au încredere, dar se constată o creştere importantă a încrederii în majoritatea ţărilor, faţă de sondajele anterioare.
Tabelul 2: Încrederea cetăţenilor comunitari în Uniunea Europeană
ÎNTREBAREA: Aveţi sau nu aveţi încredere în Uniunea Europeană? | Am încredere | Nu am încredere | Nu ştiu/ refuz să răspund |
România | 60% | 31% | 9% |
Lituania | 59% | 25% | 16% |
Letonia | 59% | 25% | 16% |
Malta | 55% | 29% | 16% |
Finlanda | 54% | 34% | 12% |
Luxembourg | 53% | 38% | 9% |
Estonia | 52% | 18% | 30% |
Danemarca | 51% | 40% | 9% |
Bulgaria | 51% | 34% | 15% |
Polonia | 49% | 29% | 22% |
Slovacia | 49% | 42% | 9% |
Suedia | 48% | 40% | 12% |
Ungaria | 48% | 43% | 9% |
Olanda | 46% | 45% | 9% |
Belgia | 43% | 49% | 8% |
Cehia | 43% | 48% | 9% |
Austria | 42% | 49% | 9% |
Slovenia | 40% | 49% | 11% |
Croaţia | 39% | 51% | 10% |
Portugalia | 39% | 51% | 10% |
Irlanda | 37% | 47% | 16% |
Franţa | 36% | 52% | 12% |
Germania | 34% | 53% | 13% |
Spania | 30% | 61% | 9% |
Italia | 29% | 54% | 17% |
Marea Britanie | 26% | 61% | 13% |
Cipru | 25% | 68% | 7% |
Grecia | 23% | 76% | 1% |
Sursa: Standard Eurobarometer 82, Decembrie 2014
Lipsa de încredere în leadership-ul european
Noile direcţii de acţiune ale leadership-ului european, care nu relevă, cel puţin la nivel de imagine, o îmbunătăţire semnificativă a perspectivei creşterii economice şi a locurilor de muncă, având la dispoziţie un buget diminuat faţă de perioada anterioară şi un parlament „multicolor şi inedit ca reprezentare”, format din mulţi euro-sceptici, nu pare să atragă în măsură mai mare simpatia majorităţii cetăţenilor statelor membre UE. Proiectul de ansamblu al Uniunii Europene se bucură încă de susţinere, dar lipsa de încredere în leadership şi în politicile avansate de acesta arată că acea majoritate şi-ar dori totuşi o altfel de Uniune Europeană. Aşa cum arată unii analişti (Unteanu, 2014), începe să se contureze un ”semicerc al refuzului”, compus din statele din sud- Italia, Spania, Portugalia, Cipru şi Grecia, la care se alătură Marea Britanie şi foarte probabil Franţa. Se vorbea încă din perioada crizei economice de o Europă cu două ”motoare”. Iată că discursul merge mai departe către o zonă mai extremă a ”cercurilor concentrice”, în care nucleul central trebuie să-şi asigure sustenabilitatea prin politica externă şi de securitate comună. Are însă nucleul central legitimitate, apropiere culturală şi identitară?
În opinia noastră, indiferent de cursul evenimentelor, Uniunea Europeană parcurge poate cea mai gravă criză de identitate din existenţa ei, iar harta ei poate suferi schimbări semnificative imposibil de anticipat în acest moment.
Referinţe bibliografice:
GALLUP (2014) – EU Leadership Regains Approval Across Europe
European Commission (2013) – Standard Eurobarometer 80, November 2013
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb80/eb80_anx_en.pdf
European Commission (2014) – Standard Eurobarometer 82, December 2014
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb82/eb82_anx_en.pdf
Cristian Unteanu (2014) – Klaus Iohannis şi posibilul pariu pe Noua „Mitteleuropa“
[1] European Commission – Eurobarometer No. 82/2014. Eurobarometru este raportul de anchetă socială al Comisiei Europene, ajuns la numărul 82 şi este realizat bianual în 35 de ţări sau teritorii, dintre care cele 28 de state membre, 6 ţări candidate şi comunitatea turcă din Cipru. Eurobarometru 82 a fost efectuat în perioada 8 – 17 noiembrie 2014. Metodologia de anchetă este elaborată de Direcţia Generală pentru Comunicare a Comisiei, având circa 1000 de persoane intervievate în fiecare ţară membră, cu excepţia Cipru, Luxemburg, Islanda şi Malta în care numărul de intervievaţi este 500 şi Germania 1600, Marea Britanie 1300. Eşantionul este reprezentativ, având un nivel de încredere de 95%.
[2]Sondajul Gallup a fost realizat prin interviuri telefonice sau faţă în faţă şi s-a derulat în perioada iunie – octombrie 2014. Au fost realizate 1,000 de interviuri în 27 de ţări membre UE, cu persoane adulte provenind dintr-un eşantion reprezentativ, cu un nivel de încredere de 95% şi o marjă de eroare de ±3%.
