Cipru – adâncirea recesiunii economice în 2013

AUTOR: Odette MARINACHE

Conform recentului Raport ”de iarnă” al Comisiei Europene, ”European Economic Forecast Winter 2013” dat publicităţii la Brussels la jumătatea lunii martie a acestui an, după o cvasistagnare în 2011, economia Ciprului a intrat în recesiune în 2012. Experţii Comisiei Europene estimează că recesiunea se va adânci în 2013 şi se va prelungi chiar şi în 2014.

Evoluţia situaţiei economice în 2012

Potrivit analiştilor Comisiei Europene, în 2012, ritmul de creştere a PIB a scăzut abrupt faţă de 2011, de la 0,5% la -2,3%, economia Ciprului intrând în recesiune, situație pe care a mai înregistrat-o în 2009 în contextul crizei mondiale și, în special, europene.

Contracţia puternică a PIB s-a datorat în principal continuării scăderii absolute a cererii interne, de la 2,4% în 2011 la 6,3% în 2012, pe fondul diminuării puternice şi continue a ritmului investiţiilor productive, de la 13,1% în 2011, la 22,3% în 2012.

De asemenea, consumul privat a scăzut în mod absolut în anul 2012, înregistrând un ritm de 3% faţă de o creştere minoră de 0,2% în 2011, din cauza reducerii puterii de cumpărare a populaţiei și a creșterii șomajului la cote alarmante.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, în anul 2012 aceasta s-a menţinut la un nivel de aproximativ 3,1%, comparabil cu cel al anului 2011, de 3,5%, fapt datorat, în principal, declinului preţului electricităţii şi al produselor petroliere.  

În schimb, rata şomajului a înregistrat un nivel record în anul 2012, situându-se la 12,1%, faţă de 7,9% în 2011, reflectând intrarea în recesiune ce s-a concretizat în pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă.

Deficitul bugetar excesiv s-a redus uşor în 2012, la 5,5% din PIB, faţă de  6,3% din PIB în 2011, aproape dublu faţă de nivelul de 3% din PIB, stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică adoptat de UE. În vederea diminuării deficitului bugetar, experţii FMI şi ai Comisiei Europene au recomandat guvernului cipriot reducerea cheltuielilor publice, diminuarea cheltuielilor administraţiei, eliminarea subvenţiilor, mărirea bazei de impozitare, punându-se accent pe impozitele indirecte.

Datoria publică, conform experţilor Comisiei Europene, a continuat să sporească alarmant şi în 2012, la 86,5% din PIB, faţă de 71,1% din PIB în 2011, cu mult peste limita admisă de criteriile de convergenţă, de 60% din PIB, ceea ce a adăugat Cipru la lista țărilor cu datorii suverane în creștere.

Volumul importurilor de bunuri şi servicii în anul 2012 a continuat să scadă, abrupt, la un ritm de 8,8% faţă de 4,1% în 2011, pe măsură ce s-a redus cererea de produse din import, din cauza diminuării puterii de cumpărare a populaţiei.

Volumul exporturilor de bunuri şi servicii s-a menţinut la un ritm de creştere de 3,1% în 2012, faţă de 3,3% în 2011, în special  datorită serviciilor turistice şi a unor servicii business.

Soldul pasiv al balanţei de plăţi curente s-a majorat în anul 2012 la 6% din PIB, faţă de nivelul înregistrat în 2011, de 4,2% din PIB, reflectând menținerea unui deficit al balanței comerciale deosebit de ridicat (21,2% din PIB). 

Pe 25 Iunie 2012 Ciprul a cerut ajutor financiar din partea Uniunii Europene pentru a gestiona pericolele provenite din sectorul financiar, unde s-au înregistrat pierderi de 4,5 miliarde de euro din cauza crizei financiar-bancare a Greciei şi pentru a evita destabilizarea totală a ţării.

În luna octombrie UE a solicitat Ciprului să accepte un acord asupra planului de salvare financiară ce cuprindea reducerea cu 15% a salariilor în sectorul public, diminuarea cu 10% a prestaţiilor sociale, precum şi o nouă creştere a TVA.

Previziuni 2013-2014

La începutul anului 2013, Standard&Poor’s a retrogradat Ciprul în categoria investiţională „speculativă”, până la nivelul BB+, categorie ce grupează debitorii care prezintă riscuri pentru creditori, fapt ce va înrautăţi mai mult situaţia economică.

Experţii Comisiei Europene estimează în recentul Raport “de iarnă” că recesiunea se va adânci în 2013 şi se va prelungi chiar şi în 2014, cu  scăderea PIB în 2013 pânâ la 3,5% (faţă de 2,3% în 2012), în 2014 prognozându-se o nouă reducere absolută a ritmului PIB, la 1,3%. În Cipru PIB-ul este realizat în proporţie de 80% din tranzacţii financiare, sistemul bancar având o pondere foarte mare în structura economiei.

 Ritmul de creştere a PIB al Ciprului, în termeni reali (în %), în perioada 2003-2014

Notă: Datele pentru 2013 și 2014 reprezintă prognoze

Sursa: Grafic elaborat de autor, pe baza datelor EUROSTAT și ”European Economic Forecast Winter 2013”, Martie 2013, BRUSSELS

Cererea internă este aşteptată să scadă şi în 2013, cu 7,7%, iar în 2014 este prognozată o nouă reducere de ritm a acesteia, cu 2,5%, câtă vreme activitatea investiţională se diminuează în continuare.

Rata inflaţiei, măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, se prognozează că va atinge în anul 2013, nivelul de 1,5%, în scădere cu 1,5 p.p. faţă de anul 2012, iar în 2014 se va menţine la un nivel apropiat de cel din 2013, economia Ciprului apropiindu-se de faza de stagflaţie.

Rata şomajului prognozată la un nivel istoric în 2013, va fi de 13,7%  continuându-şi trendul crescător, conform specialiştilor UE, şi în 2014, când va atinge un nou nivel record, de 14,2% din populaţia activă. Acest fapt se datorează pierderii locurilor de muncă în special din domeniul construcţiilor şi al agriculturii, dar şi din cel bancar şi public. De asemenea, nivelul salariilor este aşteptat să scadă datorită mediului economic nefavorabil, atât în sectorul bugetar cât şi în cel privat.

În ceea ce priveşte datoria publică a Ciprului, perspectivele sunt sumbre: aceasta va atinge un nivel record în 2013, de 93,1% din PIB, în creştere cu aproximativ 7 p.p. faţă de 2012, iar în 2014  va continua să se majoreze, ajungand la 97% din PIB, conform ultimului Raport al Comisiei Europene.

Pentru a putea aplica planul de salvare în valoare de 10 mld. euro propus Ciprului de “troica” FMI, UE şi BCE, acesta ar fi trebuit să aplice o taxă excepţională de până la 9,9% asupra tuturor depozitelor bancare, măsură neaprobată de Parlamentul cipriot. Pe lângă acestă taxă, guvernul de la Nicosia trebuie să lanseze un program de privatizări şi să majoreze taxa pe venit de la 10% – cel mai mic nivel din UE – la 12,5%.

Suma de 5,8 miliarde euro pe care Ciprul trebuie să o obţină din impozitarea sistemului bancar, condiţie fără de care Zona euro nu va debloca ajutorul de 10 miliarde de euro, va fi obţinută din taxarea cu până la 40% a depozitelor de peste 100.000 euro.

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Ciprului în perioada  2011 – 2014

Sursa: European Commission „European Economic Forecast Winter 2013”  

European Economy 1/2013 Martie 2013,  Brussels