CIS – încetinirea ritmului creşterii economice în 2013, relansarea moderată în 2014

La 8 octombrie a.c. a fost dat publicităţii, la Washington, Raportul Economic de “toamnă” al FMI („World Economic Outlook”) care analizează şi prezintă situaţia economiei mondiale în ansamblu, pe regiuni şi pe ţări, în 2013 şi prognozele actuale pentru 2014. Acelaşi raport include şi o analiză a evoluţiei conjuncturii ţărilor CIS[1].

Conform experţilor FMI, în prima jumătate a anului 2013 s-a înregistrat o încetinire a creşterii la nivelul economiilor din ţările membre CIS, inclusiv în Rusia, care îşi va pune amprenta asupra evoluţiei situaţiei pe ansamblul anului curent. Această situaţie reflectă în acelaşi timp slăbiciunea mediului economic internaţional, dar şi constrângerile privind deficitul de cont curent în câteva economii. Unul din factorii care au determinat această stare a fost diminuarea cererii externe de mărfuri, dublat de  investiţiile interne minore, reflectate în decalajele dintre import-export şi impunerea unor limite privind importul de mărfuri.

Evoluţia a fost foarte diferită  pe zone geografice, precizează experţii FMI. Astfel, în zona Caucaz şi Asia Centrală (CCA) activitatea economică a acestor ţări a continuat să crească într-un ritm puternic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, susţinută de o expansiune a sectoarelor productive şi de extracţie, reflectată până în prezent prin exportul de mărfuri, precum şi de fluxul de capital. Analizând aceasta situaţie se poate spune că volatilitatea finaciară globală a afectat economiile ţărilor europene ale CIS mai mult decât ale celor membre ale CCA.

Experţii FMI prevăd un ritm de creştere a economiilor ţărilor membre ale CIS de numai 2,1% în 2013 faţă de 3,4% în 2012. Pentru 2014, aceeaşi experţi prognozează o relansare moderată a acestui ritm, la 3,4%, pe fondul înviorării cererii interne şi externe (vezi tabelul).

Potrivit aceloraşi experţi, în regiune perspectivele variază, înregistrându-se o creştere mai slabă în economiile europene ale CIS, ţările net importatoare de energie şi mai puternică în economiile exportatoare net de energie. Asfel, în prima grupă de ţări se previzionează o creştere a PIB-ului în medie de 1,5% în 2013 şi 2,4% în 2014, iar în cea de-a doua grupă, de 2,2% în 2013 şi 3,5% în 2014.

În principala forţă a zonei analizate, în Rusia, creşterea economică s-a încetinit puternic în 2013, la un ritm estimat de numai 1,5% faţă de 3,4% în 2012, iar prognoza pentru 2014 relevă o dublare a acestui ritm la 3,0%. În Kazakhstan, creşterea economică va înregistra, un ritm de 5% în 2013 (5,1% în 2012) şi 5,25% în 2014, datorată producţiei de petrol şi activităţii puternice în sectoarele industriale şi de servicii.

În Ucraina, ţară care a intrat în recesiune de la mijlocul anului 2012, conform aceluiaşi Raport, creşterea economică se va menţine aproape de zero în acest an, respectiv de 0,4% în 2013 (0,2% în 2012). Activitatea va stagna datorită exporturilor slabe, incertitudinii politice şi a condiţiilor restrictive bugetare şi de cont curent. Creşterea este prognozată pentru anul 2014 la doar 1,5%, ceea ce semnifică un ritm scăzut al activităţii productive şi investiţionale şi în viitor.

Potrivit surselor citate, cele mai multe dintre celelalte ţări importatoare de energie nu au înregistrat în această perioadă intrări mari de capital, în parte datorită performanţelor economice slabe recente sau a legăturilor limitate cu pieţele financiare externe. Creşterea se va menţine scăzută şi în Belarus, reflectând rigidităţile structurale şi scăderea competitivităţii. Activitatea economică se va relansa în 2013-2014 în Republica Moldova, creşterea PIB-ului fiind prognozată la 4,0% faţă de -0,8 în 2012, acest ritm înalt este determinat de agricultură, exporturi şi consum. În Kyrghyzstan se estimează o creştere medie a ritmului PIB-ului de 7% pentru 2013-2014, economia redresându-se după recesiunea din 2012, datorită performanţelor mai bune din construcţii, comerţ şi servicii.

Analizele experţilor FMI arată că în Armenia şi Georgia se întrevede o încetinire a creşterii economice în acest an. În Armenia, această situaţie reflectă un buget insuficient, o creştere mai lentă în sectorul agricol în 2013, după o performanţă puternică în 2012 datorată unei vremi favorabile, dar şi menţinere unui deficit de cont curent de 10% din PIB (după 11,3% din PIB în 2012).

Situaţia din Georgia în 2013 este asemănătoare celei din Armenia, creşterea economică este estimată să se încetinească, deoarece investiţiile private au un ritm mai lent, creşterea creditelor este slabă, iar cheltuielile bugetare prevăzute sunt insuficiente.

În ceea ce priveşte inflaţia în regiune, conform previziunilor Raportului citat mai sus, aceasta va avea o medie cuprinsă între 6 – 6,5% în 2013-2014 şi va deveni o problemă presantă în economiile din câteva ţări (Belarus, Uzbekistan). În Belarus, inflaţia a fost în scădere, dar este proiectată să rămână la nivelul a două cifre. Inflaţia în Uzbekistan este, de asemenea, prognozată să rămână tot la nivelul a două cifre, reflectând deprecierea continuă a monedei, preţurile mai mari la alimente şi administrare, precum şi creşterea salariilor.

În Rusia, potrivit raportului FMI, experţii consideră că inflaţia va creşte la 6,7% în 2013 faţă de 5,1% în 2012, dar va scădea la 5,7 %în 2014.

În ceea ce priveşte riscurile, Raportul Economic din „toamnă” al FMI precizează că acestea sunt în scădere. Optimizarea randamentului obligaţiunilor guvernamentale şi costurile de împrumut de pe pieţele globale de capital cu acces mai dificil ar putea înrăutăţi însă perspectivele pentru regiune, în special pentru ţările cu dezechilibre relativ mari fiscale şi/sau externe şi rezervele limitate, cum ar fi cazul Belarusului şi Ucrainei (ţări care au observat cum în ultimele luni riscul lor de credit suveran al randamentului de swap creşte la intervale prohibitive). Cu toate acestea, pentru ţările CCA importarea de mărfuri ar putea fi un factor de atenuare în ponderea mare a instrumentelor pe termen lung utilizate în finanţarea lor de deficit de cont curent .

Înregistrarea unei creşteri mai mici, decât se anticipase, în economiile de piaţă emergente ar putea determina o reducere a preţurilor la materiile prime în alte zone, ceea ce ar avea un impact mare negativ asupra activităţii în Rusia, Ucraina şi al ţărilor din CCA, cunoscute ca exportatori de mărfuri. Având în vedere importanţa Rusiei în comerţul din regiune şi fluxurile decapital în scădere, importatorii de mărfuri din CCA ar putea fi afectaţi şi ei în mod indirect, prin încetinirea mai rapidă a ritmului de creştere din Rusia decât se anticipase, precizează experţii FMI în analizele lor.

Raportul mai menţionează că, politicile ar trebui să continue pentru a menţine stabilitatea macroeconomică şi să implementeze reforme pentru a stimula creşterea potenţială. Rusia este acum într-o poziţie mai bună pentru a absorbi şocurile externe decât obişnuia să fie, ca urmare a ratelor de schimb flexibile, şi-a îmbunătăţit capacitatea de gestionare a crizelor, are rezerve mai mari şi foarte mici reduceri ale excedentului de cont curent în 2013 şi 2014 faţă de 2012. Prioritatea acesteia este ridicarea potenţialului de creştere, îmbunătăţirea regimului de investiţii, facilitarea producţiei de energie, implicarea redusă a guvernului în economie şi consolidarea treptată a rezervelor valutare.

Tabel: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai ţărilor membre CIS în perioada 2012 – 2014

Sursa: IMF – „World Economic Outlook”, October 2013, Washington