Comisia Europeană prezintă noi obiecţiuni companiei GOOGLE pentru abuz de poziţie dominantă

AUTOR: Dr. Virginia CÂMPEANU

Investigaţia antitrust a Comisiei Europene asupra companiei americane Google Inc., începută în noiembrie 2010, continuă după 6 ani, fără rezultate semnificative, dat fiind faptul că, pe de o parte Comisia se bazează pe reclamaţii ale concurenţilor şi nu pe probe privind abuzul de poziţie dominantă al companiei Google, iar pe de altă parte Google Inc. aduce contraargumente privind libera concurenţă pe piaţa digitală a motoarelor de căutare pe internet. Precizăm, însă, că nu există niciun termen legal care trebuie respectat de serviciile Comisiei pentru finalizarea investigaţiilor antitrust în cazurile de practici anticoncurenţiale. Durata unei investigaţii antitrust depinde de o serie de factori, printre care se numără complexitatea cazului, măsura în care întreprinderea în cauză cooperează cu Comisia şi exercitarea dreptului la apărare.

La jumătatea anului 2016, Comisia a anunţat continuarea investigaţiilor privind presupusa încălcare a normelor UE (Art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) de către compania Google, prezentând noi obiecţiuni referitoare la practicile sale de comparare a produselor şi de publicitate.

Prezentăm în continuare în sinteză, pentru cititorii noştri, produsele oferite de Google, reclamaţiile ce stau la baza investigaţiei Comisiei, obiecţiunile CE care sprijină reclamaţiile şi contraargumentele companiei Google.

  1. Produsele oferite de Google Inc. pe piaţa serviciilor digitale

Căutarea generală pe internet este principalul produs oferit de compania Google. În urma căutării, consumatorii primesc o serie de rezultate, inclusiv anunţuri online care corespund criteriilor de căutare. Motorul de căutare pe internet al companiei Google furnizează două tipuri de rezultate atunci când se caută informaţii. Acestea sunt, pe de o parte, rezultate gratuite ale cercetării, care sunt cunoscute ca rezultate “naturale”, ”organice” sau “algoritmice”. Pe de altă parte, rezultatele sunt sub forma anunţurilor publicitare plasate în dreapta sau la începutul paginii de rezultate ale căutării informaţiilor, aşa numitele rezultate plătite de terţe părţi sau linkuri sponsorizate. Google plasează anunţuri publicitare direct pe site-ul motorului său de căutare, dar şi ca intermediar pe site-urile părţilor terţe cu ajutorul platformei „AdSense for Search” („intermedierea publicităţii prin motoare de căutare”). Printre acestea se numără site-urile web ale comercianţilor cu amănuntul, ale operatorilor de telecomunicaţii şi ale ziarelor din mediul online. Site-urile web oferă o căsuţă de căutare care le permite utilizatorilor să caute informaţii. Ori de câte ori un utilizator efectuează o căutare, pe lângă rezultatele căutării sunt afişate şi anunţuri publicitare generate de motoarele de căutare. Dacă utilizatorul face clic pe anunţul publicitar, atât Google, cât şi partea terţă primesc un comision. O proporţie semnificativă a veniturilor companiei Google provine din anunţurile publicitare generate de motoare de căutare. În consecinţă, Google are interesul de a maximiza numărul de utilizatori care vizualizează anunţurile pe care le plasează, fie pe site-urile proprii, fie pe cele ale părţilor terţe.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, compania Google deţine o cotă de 90% din piaţa Spaţiului Economic European în ce priveşte furnizarea de servicii de căutare generală pe internet şi 80% din plasarea anunţurilor publicitare generate de motoare de căutare pe site-urile web ale părţilor terţe[1].

Ocuparea unei poziţii dominante nu reprezintă, în sine, o problemă din punctul de vedere al legislaţiei UE în materie de concurenţă. Cu toate acestea, companiile care deţin poziţii dominante au responsabilitatea de a nu abuza de poziţia puternică pe care o deţin, prin restricţionarea concurenţei pe piaţa respectivă sau pe pieţele învecinate.

  1. Reclamaţii ce stau la baza investigaţiei Comisiei Europene

Deschiderea procedurilor de investigare a Google Inc. de către Comisia Europeană s-a făcut în baza reclamaţiilor furnizorilor de servicii de căutare pe internet privind tratamentul nefavorabil al serviciilor lor în rezultatele gratuite şi sponsorizate ale Google, cuplat cu suspiciunea plasării preferenţiale ale propriilor servicii ale Google.

Se presupune că Google a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa căutărilor online prin coborârea poziţiei rezultatelor gratuite ale serviciilor concurente care sunt specializate în furnizarea de conţinut online specific utilizatorilor, precum comparaţii de preţuri (aşa numitele servicii de căutare verticale) şi acordarea plasării preferenţiale în pagini a rezultatelor din propriile servicii de căutare verticală Google, cu scopul de a elimina serviciile concurente.

Există de asemenea acuzaţii la adresa Google privind reducerea “Scorului de calitate” ale firmelor concurente ce plasează linkuri sponsorizate ale serviciilor de căutare verticală, în condiţiile în care scorul calităţii este unul dintre factorii ce determină preţul plătit de firmele de publicitate companiei Google.

Alte acuzaţii ale firmelor concurente se referă la faptul că Google ar impune obligaţii de exclusivitate partenerilor publicitari în privinţa plasării anumitor tipuri de reclame concurente pe site-urile lor web, ca şi la vânzătorii de computere şi software, cu scopul de a elimina instrumentele de căutare concurente.

In sfârşit, există suspiciuni de restricţionare din partea Google a portabilităţii datelor privind campaniile de publicitate online spre platforme de publicitate online concurente[2].

  1. Obiecţiuni ale Comisiei Europene în cursul investigaţiei companiei Google

De la bun început trebuie să precizăm că, potrivit comunicatelor de presă ale Comisiei Europene (IP-10-1624), iniţierea procedurilor de investigare a companiei Google Inc. nu semnifică existenţa dovezilor de încălcare a legii de către Google, ci doar faptul că va fi efectuată o investigaţie profundă a cazului de către Comisie, ca o problemă prioritară.

În noiembrie 2010, Comisia a deschis procedura privind tratamentul favorabil acordat de compania Google propriului serviciu online de comparare a produselor, precum şi restricţiile pe care această societate le-a introdus cu privire la posibilitatea ca site-urile web ale anumitor părţi terţe să afişeze anunţuri publicitare generate prin motoarele de căutare ale concurenţilor Google (caz nr. 40411, Google AdSense). Comisia a iniţiat totodată şi proceduri de investigare a tratamentului preferenţial acordat de Google propriilor rezultate ale căutării, generate de alte servicii proprii de căutare specializată (caz nr. 39740 pentru serviciul Google de comparare a produselor). Îngrijorările exprimate de Comisie se referă şi la copierea de către Google a conţinutului web al concurenţilor (cunoscută sub numele de „scraping”) şi la restricţionarea nejustificată a difuzorilor de publicitate.

Caseta 1: Baza legală privind reglementările antitrust

caseta1campeanueurolex

Sursa: Sinteza autoarei pe baza informaţiilor din CE (2016, 14 iulie)

Comisia a transmis Google două comunicări privind obiecţiunile. Printr-o comunicare suplimentară privind obiecţiunile, Comisia şi-a consolidat concluzia preliminară conform căreia compania Google a abuzat de poziţia sa dominantă prin favorizarea sistematică a propriului serviciu de comparare a produselor în cadrul paginilor sale cu rezultatele căutării.

Într-o comunicare separată privind obiecţiunile, Comisia a notificat, de asemenea, companiei Google opinia sa preliminară conform căreia compania a abuzat de poziţia sa dominantă prin limitarea artificială a posibilităţii de afişare pe site-urile web ale părţilor terţe a anunţurilor publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor Google.

Comunicarea suplimentară privind obiecţiunile care se referă la serviciul de comparare a produselor survine ulterior comunicării privind obiecţiunile prezentată în acelaşi caz, în aprilie 2015. Ambele comunicări privind obiecţiunile sunt adresate companiei Google şi societăţii-mamă a acesteia, Alphabet. Transmiterea unei comunicări privind obiecţiunile nu aduce atingere rezultatului investigaţiei.

Compararea produselor

Ca urmare a Comunicării CE din luna aprilie 2015 privind obiecţiunile  şi a răspunsului companiei Google din august 2015, Comisia a efectuat investigaţii suplimentare.

Comunicarea suplimentară privind obiecţiunile din 14 iulie 2016 prezintă o serie amplă de date şi elemente de probă suplimentare care consolidează concluzia preliminară a Comisiei conform căreia Google a abuzat de poziţia sa dominantă prin favorizarea sistematică a propriului serviciu de comparare a produselor în cadrul rezultatelor căutării generale pe internet.

Elementele de probă suplimentare se referă, printre altele, la modul în care Google favorizează propriul serviciu de comparare a produselor în detrimentul concurenţilor, la impactul vizibilităţii sporite a unui site în rezultatele căutării cu motorul Google asupra traficului de internet al acestuia, precum şi la evoluţia traficului în cazul serviciului Google de comparare a produselor în raport cu concurenţii săi. Comisia este preocupată de faptul că utilizatorii nu văd neapărat rezultatele cele mai relevante ale căutărilor lor – acest lucru fiind în detrimentul consumatorilor şi frânând inovarea.

În plus, Comisia a examinat în detaliu argumentul invocat de Google potrivit căruia serviciile de comparare a produselor nu ar trebui analizate izolat, ci împreună cu serviciile furnizate de platformele comerciale, cum ar fi Amazon şi eBay.

Comisia consideră în continuare că serviciile de comparare a produselor şi platformele comerciale aparţin unor pieţe distincte. În orice caz, comunicarea suplimentară privind obiecţiunile constată că, deşi platformele comerciale sunt incluse în segmentul de piaţă afectat de practicile folosite de Google, serviciile de comparare a produselor reprezintă o parte semnificativă a pieţei respective şi comportamentul companiei Google a condus la slăbirea sau chiar marginalizarea concurenţei din partea principalilor săi rivali.

Prin trimiterea unei comunicări suplimentare privind obiecţiunile, Comisia şi-a consolidat concluzia preliminară, protejând totodată dreptul la apărare al companiei Google prin faptul că i-a oferit posibilitatea de a răspunde oficial la elementele de probă suplimentare. Companiile Google şi compania mamă Alphabet au la dispoziţie 8 săptămâni pentru a răspunde la comunicarea suplimentară privind obiecţiunile. În plus, comunicările privind obiecţiunile prezentate în cea mai recentă comunicare  sunt independente de investigaţia antitrust în curs efectuată de Comisie privind sistemul de operare Android al Google şi anumite aplicaţii mobile. În iulie 2016, Comisia a decis să iniţieze proceduri şi împotriva Alphabet, societatea-mamă a companiei Google, care a fost creată după ce Comisia a iniţiat proceduri împotriva Google. Cele două comunicări privind obiecţiunile rezumate mai sus sunt adresate companiilor Google şi Alphabet. În plus, comunicarea privind obiecţiunile din aprilie 2015 a fost notificată şi companiei Alphabet.

Intermedierea publicităţii prin motoare de căutareAdSense

Comisia a transmis, de asemenea, companiei Google o comunicare privind obiecţiunile care se referă la restricţiile pe care această societate le-a introdus cu privire la posibilitatea ca site-urile web ale anumitor părţi terţe să afişeze anunţuri publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor Google.

În această etapă, Comisia consideră că Google deţine o poziţie dominantă pe piaţa de intermediere a publicităţii prin motoare de căutare din Spaţiul Economic European (SEE), cu o cotă de piaţă de aproximativ 80 % în ultimii zece ani. O mare parte din veniturile companiei Google din intermedierea publicităţii prin motorul său de căutare provin din acordurile încheiate cu un număr limitat de părţi terţe reprezentând companii mari, aşa-numiţii „parteneri direcţi”. Comisia este preocupată de faptul că, în aceste acorduri cu partenerii direcţi, compania Google a încălcat normele antitrust ale UE impunând următoarele condiţii:

– exclusivitate: prin care se solicită părţilor terţe să nu afişeze anunţuri publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor Google;

– plasarea privilegiată a unui număr minim de anunţuri publicitare generate de motorul de căutare Google: prin care se solicită părţilor terţe să preia un număr minim de anunţuri publicitare generate de motorul de căutare Google şi să rezerve spaţiul cel mai mare, în cadrul paginilor cu rezultatele căutării, pentru anunţurile publicitare generate de Google. În plus, anunţurile publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor nu pot fi amplasate deasupra sau lângă anunţurile publicitare generate de motorul de căutare Google;

-dreptul de a autoriza anunţurile publicitare generate de serviciile concurente: prin care se solicită părţilor terţe să obţină aprobarea Google înainte de a aduce orice schimbare în modul de afişare a anunţurilor publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor.

Normele UE încălcate de Google

Smartphone-urile şi tabletele reprezintă mai mult de jumătate din traficul pe internet la nivel mondial şi se preconizează că vor avea o pondere şi mai mare în viitor. Aproximativ 80% dintre dispozitivele mobile inteligente din Europa şi din lume utilizează sistemul de operare mobil Android, dezvoltat de Google. Gigantul american acordă licenţe pentru utilizarea sistemului său de operare mobil Android producătorilor terţi de dispozitive mobile.

În aprilie 2015, Comisia Europeană a iniţiat o procedură referitoare la comportamentul Google în privinţa sistemului mobil de operare şi aplicaţiile Android (EC. (2015, 15 April) . În acest stadiu, CE consideră că Google deţine o poziţie dominantă pe pieţele serviciilor de căutare generală pe internet, ale sistemelor de operare destinate dispozitivelor mobile inteligente pentru care trebuie să se obţină o licenţă şi ale magazinelor de aplicaţii pentru sistemul de operare mobil Android. În general, Google deţine cote de peste 90 % pe fiecare dintre aceste pieţe din Spaţiul Economic European (SEE).

În comunicarea privind obiecţiunile prezentată pe 22 aprilie, CE susţine că Google a încălcat normele antitrust ale UE:

– obligând producătorii de dispozitive mobile inteligente să preinstaleze Google Search şi browserul Chrome aparţinând Googleşi obligându-i să seteze ca implicit serviciul de căutare Google Search pe dispozitivele lor, ca o condiţie pentru acordarea licenţelor pentru anumite aplicaţii aflate în proprietatea Google;

– împiedicând producătorii să vândă dispozitive mobile inteligente care funcţionează cu sisteme de operare concurentebazate pe codul sursă deschis Android;

-oferind stimulente financiareproducătorilor şi operatorilor de reţele de comunicaţii mobile cu condiţia să preinstaleze în exclusivitate Google Search pe dispozitivele lor.

  1. Contra-argumente ale companiei Google Inc.

Google a răspuns la reclamaţia antitrust formulată de Comisia Europeană cu privire la Android, aducând contra-argumente. Comisia susţine că Google îşi împiedică competitorii în domeniul motoarelor de căutare pe internet, a aplicaţiilor mobile (apps) şi a dispozitivelor mobile (devices), prin limitarea accesului acestora la utilizatorii Android în baza condiţiilor de acordare a licenţelor.

Contra-argumentele sunt destul de multe, din care am ales următoarele:

Contra-argumente

  1. Obiecţiunile CE sunt făcute conform unei întelegeri depăşite a dinamicii pieţei, afirmând că “Google Search (căutare) este dominant”, ca şi cum s-ar exclude Amazon şi Facebook de pe piaţă. Sau “Android deţine un monopol”, numai dacă ar fi  uitat  sau ignorat iPhones. În acelaşi fel se afirmă că “Google exclude competiţia de aplicaţii (apps) pe Android”, ca şi cum nu s-ar cunoaşte uşurinţa cu care utilizatorii instalează alternative.
  2. Pe pieţele mai largi, mai dereglementate din lumea reală, modul în care Google licenţiază aplicaţiile sale (apps) nu are nici o semnificaţie anticoncurenţială aşa cum reclamă Comisia Europeană.
  3. Oricine deţine un smartphone Android cunoaşte cât de simplu este să se ascundă sau să se dezactiveze apps–urile pre-instalate, sau să se descarce noi apps-uri din magazinul Google Play (Store). Nu există practici Google care să prevină asemenea descărcări, iar marea majoritate a apps-urilor, inclusiv apps şi browsere concurente sunt disponibile gratuit. Evidenţele arată că utilizatorii au avantaje totale din această flexibilitate. Magazinul de apps al Google (Apps store) oferă circa 2,5 milioane aplicaţii, iar utilizatorii le-au descărcat numai în anul 2015 de circa 65 miliarde ori. Aproape 200 aplicaţii au fost descărcate de 100 milioane de ori fiecare, iar aplicaţiile din Top-20 au fost instalate între 1-5 miliarde ori. Consumatorii găsesc aplicaţii (apps) non-Google şi încearcă să le elimine, indiferent de Google apps care sunt pre-instalate pe aparatele Android.
  4. Pre-încărcarea Google Search şi Google Chrome pe multe aparate Android nu descurajează utilizatorii de a găsi alte servicii de căutare. De exemplu, în prezent circa 40% din căutările pe mobil (browsing) se fac numai pe aplicaţiile mobile Facebook. Aplicaţii specializate de căutare, de la “rivali” , precum TripAdvisor şi Yelp (printre cei mai aprigi acuzatori ai Google) au fost descărcate fiecare de sute de milioane de ori şi, ca urmare, accesul lor la utilizatori s-a multiplicat corespunzător.
  5. În anul 2014, când Facebook a achiziţionat WhatsApp, în investigaţia Comisiei Europene se afirmă că utilizatorii se pot muta cu uşurinţă pe aplicaţii mobile concurente. Iar motivele citate sunt chiar mai aplicabile în prezent: aplicaţiile mobile (apps) sunt oferite în general în mod gratuit sau la preţuri foarte scăzute; sunt uşor de descărcat şi utilizează capacităţi de stocare mici; utilizatorii pot schimba cu uşurinţă aplicaţiile smartphone, iar informaţiile despre noile aplicaţii mobile sunt disponibile.
  6. Fiecare concurează cu fiecare. Comisia Europeană reclamă că Google domină “piaţa generală a căutărilor pe internet”. Dar, “căutările generale pe internet” descriu o activitate care are loc pe o varietate de site-uri la ora actuală, iar utilizatorii se mută în mod obişnuit pe Amazon, Facebook sau Twitter ca şi furnizori substituienţi pentru căutări, ce cândva le făceau numai pe Google. Aceste date nu se iau însă în calculul pieţei relevante de către Comisia Europeană.
  7. În mod similar, Android este numai o platformă printre multe altele, pe care utilizatorii şi furnizorii de software se conectează. Dar, în mod surprinzător, definiţia Comisiei privind piaţa relevantă a sistemului de operare (OS) exclude cel mai mare competitor al Google în comunicaţiile mobile, anume Apple iPhone şi imensul său magazin profitabil, App Store. De asemenea, este exclusă “Platforma universală Windows” de la Microsoft, care permite aplicaţiilor mobile să meargă pe toate instalaţiile Windows, de la telefoane la Xbox şi PC (care cuprind peste 90% din piaţă). Aceasta constituie o alternativă foarte atractivă pentru dezvoltatorii de aplicaţii mobile, aparent excluşi, datorită condiţiilor de licenţiere ale Google Android.

Opinii

Opinia preliminară a Comisiei Europene este că aceste practici ale companiei Google, aplicate deja de zece aniconstituie un obstacol în calea concurenţei pe piaţa Uniunii Europene, piaţă importantă din punct de vedere comercial. Comunicarea CE privind obiecţiunile contestă practica de exclusivitate aplicată de Google din 2006. Începând cu 2009, exclusivitatea a fost totuşi înlocuită treptat de Google, în majoritatea contractelor, cu clauza privind plasarea privilegiată/numărul minim de anunţuri publicitare şi de dreptul companiei Google de a autoriza anunţurile concurenţilor. Comisia este îngrijorată de faptul că, în această perioadă, practicile susmenţionate au redus artificial opţiunile utilizatorilor şi au frânat inovarea. În plus, acestea au redus artificial oportunităţile concurenţilor Google de pe piaţă şi, implicit, capacitatea site-urilor web ale părţilor terţe de a investi pentru le oferi consumatorilor posibilitatea de a alege, precum şi servicii inovatoare.

Comisia ia act de faptul că, în contextul procedurilor sale antitrust, Google a decis recent să modifice condiţiile stipulate în contractele AdSense încheiate cu partenerii săi direcţi în scopul de a le conferi o mai mare libertate în ceea ce priveşte afişarea anunţurilor publicitare generate de motoarele de căutare ale concurenţilor. Comisia va monitoriza îndeaproape aceste schimbări aduse practicilor folosite de Google pentru a evalua impactul pe care îl vor avea pe piaţă.

Opinia Comisarului pentru Politica în domeniul Concurenţei din Uniunea Europeană

Comisarul Margrethe Vestager, care se ocupă de politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Google a prezentat numeroase produse inovatoare care au avut un impact în viaţa noastră. Acest fapt nu îi oferă însă dreptul de a priva alte companii de şansa de a concura şi de a inova. Astăzi (14 iulie 2016, n.n.), am prezentat argumente suplimentare care arată că Google a favorizat în mod nejustificat propriul serviciu de comparare a produselor în cadrul paginilor cu rezultatele căutării generale. Astfel, consumatorii ar putea să nu vadă rezultatele cele mai relevante ale căutărilor lor. De asemenea, ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Google a împiedicat concurenţa prin limitarea capacităţii concurenţilor săi de a plasa anunţuri publicitare generate de motoarele de căutare pe site­urile web ale unei părţi terţe, ceea ce diminuează posibilitatea de alegere a consumatorului şi inovarea.Google are acum posibilitatea să răspundă la preocupările noastre. Voi analiza cu atenţie argumentele sale înainte de a decide etapele viitoare în ambele cazuri. Însă, dacă investigaţiile noastre ajung la concluzia că Google a încălcat normele antitrust ale UE, Comisia are datoria de a acţiona pentru a proteja consumatorii europeni şi concurenţa loială pe pieţele europene.

Referinţe bibliografice

Comisia Europeană.(2016, 14 iulie). Antitrust: Comisia continuă investigaţiile privind presupusa încălcare a normelor UE de către compania Google prin practicile sale de comparare a produselor şi de publicitate. Brussels

European Commission (2015, 15 April). Antitrust: Commission opens formal investigation against Google in relation to Android mobile operating system. Brussels

[1] Comisia Europeană.(2016, 14 iulie). Comunicat de presă. Bruxelles

[2] EC. (2010, 30 Nov.). Commission probes allegations of antitrust violations by Google. IP/10/1624 Disponibil la: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1624_en.htm