Autor: Dr. Petre Prisecaru
Întrunită la 27 noiembrie Organizația Ţărilor Exportatoare de Petrol nu a putut decide o reducere a plafonului de producție stabilit la 30 milioane de barili/zi din cauza opoziției principalilor producători, ȋn frunte cu Arabia Saudită, ȋn pofida cererilor disperate venite din partea Venezuelei, un alt mare actor ȋn cadrul organizației.
Interesantă este poziția relativ neutră a Iranului, care ȋn mod normal ar dori să-și majoreze producția, dar nu va reuși până nu-și normalizează relațiile cu SUA. Imediat prețurile spot și cele la termen ale țițeiului au ȋnregistrat un declin sensibil pe piețele importante din Europa și SUA. Spre exemplu la bursa din Londra-ICE Futures Europe Exchange, cotația la termen a țițeiului Brent a atins 72,58 dolari/baril la 27 noiembrie. Se apreciază că OPEC a renunțat la rolul său de echilibru pe piața țițeiului, lăsând raportul cerere/ofertă să decidă nivelul prețurilor.Însă raportul cerere/ofertă nu este acum favorabil producătorilor, iar cei din OPEC nu numai ca nu au putut reduce plafonul cu 1,5 milioane barili/zi, dar produc mai mult (peste plafon) cu 1 milion barili/zi, ceea ce conduce la o supraofertă de cca. 2 milioane barili/zi la nivel global.
O altă consecință a diminuării prețurilor la țiței este declinul cursurilor valutare ale dolarului canadian, coroanei norvegiene si rublei rusesti ȋn raport cu dolarul american, la care se adaugă scăderea cursului acțiunilor companiilor petroliere la bursele de valori principale. Deosebit de afectate vor fi Venezuela, cu rezerve valutare reduse, și Rusia, care este mare exportator de țiței, produse petroliere și gaz și care depinde financiar foarte mult de aceste exporturi.
OPEC se va ȋntruni din nou pe 5 iunie 2015, dar până atunci se estimează persistența supraofertei de țiței, deși producția de țiței din șisturi din SUA poate fi afectată de prețurile mai scăzute, iar cererea Chinei va fi ȋn creștere. Un proces de redresare economică mai pregnantă ȋn SUA și UE poate contribui la sporirea consumului de țiței, dar până ȋn prezent nu există indicii solide ȋn acest sens. Pe partea ofertei, creșterea producției de țiței ȋn Irak, Libia și Nigeria poate accentua nivelul supraofertei cu efectul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor, ceea ce ar putea obliga OPEC la o noua ȋntrunire de urgență pentru a decide o eventuală reducere a plafonului oficial. OPEC mizează se pare pe epuizarea rapidă a zăcămintelor de țiței din șist și implicit pe reducerea producției SUA, deși ȋn ecuație ar trebui inclus și gazul de șist, iar pe termen mediu și lung zăcămintele imense de țiței din Oceanul Înghețat. De menționat este faptul că nu scăderea consumului are meritul ei ȋn actuala situație pentru că nu avem un declin al consumului de țiței, cum s-a ȋntâmplat ȋn trecut, ci doar supraoferta cauzată de câțiva factori de influență. Rămâne de văzut dacă pe termen mediu, OPEC va fi capabilă să determine redresarea prețurilor la nivelul de 100 dolari/baril, care este dorit sau considerat acceptabil de aproape toți membrii săi, pentru că fără cooperarea unor producători importanți din afara OPEC, organizația nu va reuși să-și atingă scopul de redresare a prețurilor.
Adam Seminsky, șeful subdiviziunii Informații de la Departamentul Energiei din SUA crede că prețul petrolului ar putea să ajungă la 50 dolari/baril la jumătatea anului 2015. Au fost perioade (foarte scurte) când țiteiul a ajuns la 150 dolari/baril, iar analiștii estimau că prețul ar putea ajunge și la 200 dolari, dar au fost de asemenea perioade când țițeiului a costat și 25-30 dolari/baril, susține Seminsky. Potrivit lui Seminsky, Departamentul Energiei din SUA analizează impactul prețurilor reduse, iar în astfel de condiții producătorii americani ar putea vor stopa extracțiile de petrol din șisturile bituminoase. Seminsky vede prea multe incertitudini legate de viitorul ofertei de țiței pentru a putea face prognoze veridice privind trendul prețurilor.
