G-20 – reuniunea miniştrilor de finanţe şi ai guvernatorilor băncilor centrale

Autor: Cornel ALBU

În zilele de 22-23 februarie a.c. la Sydney (Australia), a avut loc o primă reuniune a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor  băncilor centrale din ţările membre ale „Grupului celor 20” (G-20)^[1], în vederea pregătirii summit-ului ce se va desfăşura la jumătatea lunii noiembrie a.c. la Brisbane (Australia).

Cu acest prilej, participanţii menţionaţi au analizat şi dezbătut evoluţia actuală şi de perspectivă pe termen scurt a economiei mondiale şi respectiv, a creşterii economice în ţările G-20.

La baza discuţiilor a stat un Raport intitulat „Global Prospects and Policy Challenges”, elaborat de un grup de lucru din cadrul Fondului Monetar Internaţional şi publicat la sfârşitul lunii ianuarie a.c.

Potrivit experţilor FMI, ritmul real de creştere a PIB pe ansamblul G-20 s-a încetinit în 2013 faţă de 2012, dar în 2014 şi 2015 el se va relansa, în principal ca urmare a evoluţiei mai bune a creşterii economice în principalele ţări dezvoltate membre ale Grupului.

Astfel, pe ansamblul G-20, ritmul real de creştere a PIB a atins 3,2% în 2013 (faţă de 3,3% în 2012), prognoza pentru 2014 fiind de 3,8%, iar pentru 2015 de 3,9%. Aceste prognoze optimiste pentru 2014 şi 2015 au în vedere relansarea creşterii economiei mondiale şi a comerţului internaţional în această perioadă. Astfel, PIB-ul mondial se prevede să crească cu 3,7% în 2014 şi 3,9% în 2015 (fată de 3,0% în 2013), iar volumul comerţului internaţional va spori într-un ritm de 4,7% în 2014 şi 5,2% în 2015 (fată de numai 2,3% în 2013).

Ţările dezvoltate membre ale G-20 vor atinge ritmuri de creştere a PIB de 2,3% în 2014 şi 2015 (1,5% în 2013), în timp ce ţările emergente ale Grupului se prevăd să înregistreze ritmuri de 5,5% şi 5,7% în aceeaşi perioadă (5,2% în 2013).

Participanţii la reuniunea recentă de la Sydney au luat act de această evoluţie favorabilă previzibilă pentru 2014-2015, dar au precizat că realizarea acesteia este dependentă de o serie de riscuri care trebuie avute în vedere şi aplanate. Printre acestea se numără:

– deflaţia instaurată în multe ţări dezvoltate, ce ar putea afecta activitatea productivă;

– vulnerabilitatea sistemului financiar-bancar;

– diminuarea intrărilor de capital străin în ţările emergente;

– deprecierea puternică a cursurilor de schimb ale monedelor unor ţări emergente;

– reducerea activităţii investiţionale ca urmare a politicilor monetare şi fiscale restrictive;

– menţinerea unor dezechilibre majore în balanţele de plăţi curente ale ţărilor membre G-20 (cu referire directă la excedentele majore ale Chinei şi Germaniei şi deficitele însemnate ale SUA, Turciei, Franţei);

Concluzia finală a reuniunii a fost aceea că trebuie realizată o mai strânsă cooperare în viitor între autorităţile ţărilor membre G-20 pentru a promova stabilitatea monetar-financiară şi a asigura o relansare robustă a creşterii economice.

G-20 – evoluţia ritmului de creştere a P.I.B. în perioada 2012-2015 (modificări în termeni reali, în %)

Sursa: IMF – „Global Prospects and Policy Challenges”, January 2014, Washington