Autor: Ana-Cristina BÂLGĂR
Deşi a continuat să reprezinte „locomotiva” economică a Uniunii Europene (UE), începând cu anul 2012, sub impactul acţiunii cumulate a mai multor factori externi cu caracter perturbator – încetinirea de ansamblu a economiei globale, cu efect direct asupra reducerii cererii externe, corelată cu tendinţele recesioniste manifestate la nivelul Zonei euro şi incertitudinea sporită cauzată de propagarea efectelor negative ale crizei datoriilor suverane din euroregiune – economia germană şi-a „temperat” traiectoria ascendentă, raportând o activitate sub potenţial. Ulterior, în 2013, în pofida redresării climatului economic extern semnalată începând cu cel de-a doua jumătate a anului, Germania a înregistrat un ritm moderat de creştere, preponderent susţinut de cererea internă, contrar modelului său tradiţional de dezvoltare, orientat primordial spre activitatea de export. Potrivit celor mai recente estimări ale experţilor comunitari[1], la orizontul de prognoză 2014-2015, economia federală va marca o accelerare a ritmului de creştere, stimulată de consolidarea cererii interne, menţinerea unor condiţii favorabile de finanţare şi intensificarea exporturilor.
Conform datelor prezentate în Raportul conjunctural „de iarnă”, elaborat de către specialiştii Comisiei Europene (CE), în deplin consens cu experţii economici naţionali[2], performanţele scăzute înregistrate în primul trimestru din 2013 (corelate cu tendinţa negativă, semnalată în ultimul trimestru din 2012, ca rezultat al reducerii volumului de export şi a comenzilor industriale) – Graficul 1 – nu au putut fi contrabalansate pe parcursul anului, ceea ce s-a concretizat în atingerea unui ritm moderat de creştere (0,4%, faţă de 0,7% în 2012). Astfel, potrivit statisticilor naţionale[3], după ce în primul trimestru al anului 2013 Germania s-a confruntat cu o încetinire pronunţată a activităţii economice, ca urmare a efectelor negative ale unei ierni dificile, în cel de-al doilea trimestru, ritmul de creştere al economiei federale îşi reia traiectoria ascendentă, fiind susţinut în principal de cererea internă, prin componenta sa de consum (consumul public s-a majorat cu 0,6%, iar cel privat cu 0,5%)[4]. Evoluţia pozitivă a cererii interne a continuat să reprezinte şi în trimestrul al treilea principalul „motor” al creşterii, de această dată pe baza dimensiunii sale investiţionale, susţinută de majorarea formării brute de capital fix constând în utilaje şi echipamente (0,5%), precum şi sporirea investiţiilor în sectorul de construcţii (2,4%). Spre deosebire de primele luni ale anului, în ultimul trimestru, balanţa comercială şi-a reluat rolul său tradiţional de principal contributor la formarea PIB (1,1%)[5], în condiţiile în care, pentru perioada de referinţă, volumul exportului s-a majorat cu 2,6%, iar cel al importurilor cu 0,6%.
Sursa: Oficiul Federal de Statistică (Destatis, 2014)
Astfel, în opinia experţilor comunitari, în 2013, s-a produs o modificare a factorilor de creştere economică, care a fost preponderent susţinută de consumul public şi privat, în vreme ce, ca efect al încetinirii activităţii economice la nivelul principalilor parteneri comerciali, activitatea de export a avut pentru prima dată de la recesiunea severă din 2009 o contribuţie negativă la formarea PIB (Graficul 2).
Graficul 2: Contribuţia cererii interne şi a exportului net la formarea PIB federal,
în perioada 2010-2015* (%)
Surse: Oficiul Federal de Statistică (Destatis, 2014); Deutsche Bank Research (2014).
Notă: (*) pentru perioada 2014-2015, datele au la bază estimările, respectiv previziunile elaborate de către sursele menţionate.
Cu toate acestea, pe fondul creşterii mai rapide a exportului comparativ cu importul, excedentul balanţei comerciale a Germaniei s-a majorat la aproximativ 198 miliarde euro – Tabelul 1 – atingând cea mai mare valoare înregistrată de la debutul elaborării statisticilor naţionale de comerţ exterior[6].
În conformitate cu estimările elaborate de către aceeaşi specialişti, creşterea economică din 2014 va continua să fie susţinută primordial de factori interni, un rol important fiind deţinut de condiţiile favorabile existente pe piaţa forţei de muncă şi de creşterea sentimentului de încredere a companiilor în mediul de afaceri, care vor contribui pozitiv la majorarea gradului de ocupare şi sporirea cheltuielilor de consum ale populaţiei. Astfel, în proiecţiile anuale pentru 2014, specialiştii comunitari au în vedere o majorare a ritmului de creştere la 1,8%, care se va accelera şi în 2015, când este estimat să atingă 2%.
Aşadar, pentru orizontul de prognoză, consumul privat îşi va continua tendinţa ascendentă (1,5% în 2014, respectiv 1,8% în 2015, faţă de 0,9% în 2013), fiind stimulat atât de reducerea ratei şomajului şi condiţiile favorabile existente pe piaţa forţei de muncă, de majorările aplicate la nivelul salariilor şi pensiilor (în baza Reformei Sistemului de Pensii), dar şi de menţinerea unor rate reduse ale dobânzii şi inflaţiei.
De asemenea, perspectivele investiţionale se vor menţine favorabile, în condiţiile în care au sporit comenzile interne pentru echipamente şi se estimează punerea în aplicare a planurilor investiţionale amânate de către firme în anii precedenţi, ca urmare a atât a disipării gradului de incertitudine, dar şi a existenţei unor condiţii optime de finanţare. Astfel, conform estimărilor, în 2014 investiţiile productive se vor majora cu 4,1%, iar în 2015 cu 4,4% faţă de reducerea de 0,8% înregistrată în 2013.
După cum o indică numărul de autorizaţii de construcţie solicitate până în prezent, investiţiile în sectorul de construcţii – care anul precedent au reprezentat un pilon important al cererii interne – îşi vor menţine tendinţa ascendentă, fiind estimat să se majoreze cu circa 4% în 2014.
Pe fondul accelerării activităţii economice, dublată de semnalele pozitive anunţate pentru mediul de afaceri[7], piaţa forţei de muncă care, datorită reformelor structurale aplicate de către guvernul german, a rămas relativ stabilă chiar şi pe parcursul perioadei de recesiune[8], va continua să înregistreze o evoluţie favorabilă şi în 2014/15, când rata şomajului se va reduce la 5,2%, respectiv 5,1% (faţă de 5,3, în 2013).
Deşi, creşterea costurilor cu forţa de muncă ar trebui să fie treptat transmisă consumatorilor, având ca efect sporirea preţurilor, experţii naţionali şi internaţionali opinează că, tendinţa prognozată de scădere a preţurilor la produse alimentare şi energie va diminua presiunile inflaţioniste. În consecinţă, rata inflaţiei va continua să se reducă la 1,4% în 2014 (faţă de 1,6% în 2013), nivel care se va menţine neschimbat şi în 2015.
Referitor la situaţia finanţelor publice, experţii prevăd menţinerea unui buget echilibrat, atât în 2014, cât şi în 2015 (comparativ cu deficitul minor de 0,1% din PIB, înregistrat în 2013). Astfel, pentru orizontul de prognoză, pe baza revirimentului economic anticipat, veniturile guvernamentale sunt estimate să se accelereze într-un ritm mai dinamic decât cheltuielile, în pofida majorărilor salariale anunţate în sectorul public şi în sistemul de pensii sau a creşterii alocaţiilor de îngrijire a copiilor. Cu toate acestea, măsurile guvernamentale recent anunţate de către guvernul de coaliţie, ce prevăd majorarea cheltuielilor pentru transport, infrastructură şi cercetare nu au fost suficient de specifice şi, ca urmare, nu au fost incluse în elaborarea previziunilor, însă experţii comunitari estimează că ele nu vor putea schimba în mod substanţial proiecţiile bugetare.
În ceea ce priveşte evoluţia schimburilor comerciale în anul 2014, specialiştii CE apreciază că, pe fondul accelerării cererii interne (1,9%, faţă de 0,5% în 2013), dublat de sporirea investiţiilor în echipamente ce au în structură subansamble de import, volumul importurilor va creşte într-un ritm mai rapid decât cel din 2013 (5,9%, faţă de 1,3%). În paralel, volumul exporturilor se va majora relativ puternic în 2014 comparativ cu 2013 (4,8%, faţă de 0,6%), pe fondul relansării comerţului internaţional, dar şi a schimburilor comerciale intracomunitare.
În consecinţă, în 2014, soldurile excedentare ale balanţei comerciale şi contului curent se estimează că se vor reduce uşor faţă de 2013, la 6,6% din PIB (comparativ cu 6,8% din PIB, în 2013), respectiv 6,7% din PIB (faţă de 7% din PIB în 2013).
Tabelul 1: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Germaniei în perioada 2010-2015
INDICATORI | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 (estim.) | 2015 (prev.) |
PIB (ritm anual de creştere, în termeni reali, %) | 4,0 | 3,3 | 0,7 | 0,4 | 1,8 | 2.0 |
Cerere internă totală (%) | 1,9 | 2,7 | 0,2 | 0,5 | 1,9 | 2,0 |
din care: | ||||||
– consum privat (%) | 1,0 | 2,3 | 0,8 | 0,9 | 1,5 | 1,8 |
– consum public (%) | 1,3 | 1,0 | 1,0 | 1,1 | 1,5 | 1,2 |
– investiţii productive (%) | 5,7 | 6,9 | -2,1 | -0,8 | 4,1 | 4,4 |
Rata şomajului (% din populaţia activă) | 7,1 | 5,9 | 5,5 | 5,3 | 5,2 | 5,1 |
Rata inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, %) | 1,2 | 2,5 | 2,1 | 1,6 | 1,4 | 1,4 |
Sold bugetar (% din PIB) | -4,2 | -0,8 | 0,1 | -0,1 | 0,0 | 0,0 |
Datorie publică (% din PIB) | 82,5 | 80,0 | 81,0 | 79,6 | 77,3 | 74,5 |
Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (ritm anual de creştere, %) | 15,2 | 8,0 | 3,2 | 0,6 | 4,8 | 7,1 |
Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii (mld. euro) | 951,9 | 1061,2 | 1.095,8 | 1.093,8 | – | – |
Volumul importurilor de bunuri şi servicii (ritm anual de creştere, %) | 12,5 | 7,4 | 1,4 | 1,3 | 5,9 | 7,6 |
Valoarea importurilor de bunuri şi servicii (mld. euro) | 797,1 | 902,5 | 905,9 | 896,1 | – | – |
Sold balanţă comercială (% din PIB) | 6,3 | 5,9 | 6,7 | 6,8 | 6,6 | 6,6 |
Sold balanţă comercială (mld. euro) | 154,8 | 158,7 | 189,9 | 197,7 | – | – |
Soldul contului curent (în % din PIB) | 6,4 | 6,3 | 7,0 | 7,0 | 6,7 | 6,4 |
Surse:
– European Commission – European Economic Forecast Winter 2014, pe baza datelor publicate de Eurostat (2014);
– Oficiul Federal de Statistică (Destatis, 2014) – pentru valoarea exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii şi soldul balanţei comerciale;
Notă: exporturile sunt prezentate la valoarea f.o.b. („free on board’), iar importurile la valoarea c.i.f. („cost insurance freight”).
[1] European Commission – European Economic Forecast Winter 2014, European Economy 2/2014, Brussels, 25 February 2014.
[2] Deutsche Bank Research – Focus Germany: Onward and Upward, Frankfurt am Main, 27 January 2014.
[3] Federal Statistical Office (Destatis) – Press Release 062/2014: Detailed GDP Results for the 4th Quarter of 2013, 25.02.2014, disponibil online la: www.destatis.de.
[4] Federal Statistical Office (Destatis) – Press Release 278/2013: Detailed GDP Results for the 2nd Quarter of 2013, 23.08.2013, disponibil online la: www.destatis.de.
[5] Federal Ministry for Economic Affairs (BMWI) – Press Release 12.03.2014: The economic situation in Germany in March 2014, disponibil online la: http://www.bmwi.de.
[6] Federal Statistical Office (Destatis), German Foreign Trade – Overall development in foreign trade since 1950, 30.10.2013, disponibil la: www.destatis.de;
[7] Indicatorul care măsoară gradul de încredere a companiilor în climatul economic naţional, calculat de către Institutul de Cercetare Economică Ifo, s-a majorat progresiv timp de 4 luni consecutiv, începând cu noiembrie 2013 – de la 109,4 până la 111,3, în februarie 2014. Sondajul este efectuat în rândul a peste 7.000 de companii germane, care activează în industria prelucrătoare, construcţii, vânzări.
Ifo Business Climate Germany – Results of the Ifo Business Survey for March 2014, disponibil on-line la: www.ifo.de.
[8] Pe parcursul recesiunii severe din 2009, în scopul de a contracara creşterea numărului de concedieri şi majorarea ratei şomajului, guvernul german a aplicat o politică promovare a unui program flexibil de muncă, care viza creşterea ponderii angajaţilor cu program de muncă redus şi prevedea acordarea de sprijin financiar companiilor care adoptă această schemă.
