Letonia – a 18-a ţară membră a Zonei Euro de la 1 ianuarie 2014

AUTOR: Nela MIRU

La 4 martie a.c., Guvernul de centru-dreapta al Letoniei a depus oficial candidatura pentru a adera la Zona euro la 1 ianuarie 2014, devenind, astfel, a 18-a ţară membră a acesteia.

Comisia Europeană şi Consiliul Miniştrilor de Finanţe ai Zonei euro vor elabora şi prezenta spre aprobare, până în luna iunie a.c., un Raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare a Letoniei la Zona euro. Acest raport urmează să fie transmis Băncii Centrale Europene, care trebuie, potrivit surselor comunitare, să se pronunţe asupra aderării acestei ţări în iulie a.c..

După cum a declarat Ministrul de Finanţe letonian, Andris Vilks, “este o zi care va intra în istoria Letoniei”, apreciind că aderarea la Zona euro a fost elementul central al politicii Guvernului în ultimii patru ani.

Parlamentul leton a aprobat deja un plan de tranziţie, cuprinzând, printre altele, înlocuirea monedei naţionale „lat letonian” cu moneda unică „euro” şi perioada în care preţurile vor fi afişate în cele două monede. În primele două săptămâni din 2014, actuala monedă letonă, lat, va circula concomitent cu moneda unică europeană, iar comercianţii vor da restul numai în euro. De la 1 ianuarie 2014, bancomatele nu vor mai distribui decât euro, iar băncile vor schimba fosta monedă naţională pentru euro timp de şase luni. Preţurile la bunuri şi servicii vor fi afişate în ambele monede pentru o perioadă de trei luni înainte de 1 ianuarie şi de şase luni după această dată.

În opinia experţilor comunitari, dar şi a altor organisme de specialitate, Letonia, care a fost puternic afectată de criza economică din 2009, a înregistrat în 2011-2012 unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere economică la nivelul ţărilor europene, fapt ce a permis acesteia să recupereze scăderile absolute din 2009 şi 2010.

Evoluţia situaţiei economice la nivelul anului 2012

Potrivit ultimului Raport UniCredit[1], începând cu partea a doua a anului 2010 recesiunea economiei letoniene s-a sfârşit şi cresterea economică s-a relansat. In 2011, creşterea PIB a fost înaltă, înregistrându-se un ritm de 5,5% (-0,3% în 2010). În anul 2012, acest ritm înalt de creştere a PIB s-a menţinut, fiind evaluat la 5,0%. Astfel, Letonia este una dintre ţările Uniunii Europene care a înregistrat unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere economice, pe fondul implementării unui pachet de măsuri de relansare a investiţiilor şi a consumului privat, coroborate cu o infuzie de capital străin.

Consumul privat, după o stagnare a ritmului de creştere în 2010, în anii 2011-2012 a înregistrat ritmuri de 4,4% şi, respectiv de 5,4%, pe fondul sporirii puterii de cumpărare a populaţiei.

De asemenea, investiţiile productive s-au relasat puternic după scăderea însemnată de ritm în 2010 (-21,7%), sporind cu 24,6% în 2011 şi 11,9% în 2012.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, în anul 2012 a înregistrat o scădere semnificativă la 1,7%, faţă de 4,2% în 2011, ca urmare a slăbirii presiunilor inflaţioniste în economie.

Rata şomajului a înregistrat o scădere în anul 2012, atingând nivelul de 11,3% din totalul populaţiei active, faţă de 12,7% în 2011, pe fondul relansării activităţii productive şi investiţionale.

Deficitul bugetar a scăzut în 2012, comparativ cu 2011, de la 4,0% din PIB la 2,6% din PIB, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală aplicate de guvernul leton (de menţionat că în 2010 acesta atingea 7,8% din PIB). Acest nivel de 2,6% din PIB al deficitului bugetar i-a permis Letoniei să se încadreze în criteriile de la Maastricht, privind aderarea la Zona euro, respectiv de 3,0% din PIB.

Datoria publică se menţine redusă şi la un nivel constant în perioada 2010-2012, respectiv la cca. 44% din PIB, încadrându-se, de asemenea, în criteriul de convergenţă, de 60% din PIB.

Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a crescut uşor în 2012 la 14,0%, faţă de 12,6% în 2011. Importurile de bunuri şi servicii înregistrează o scădere de ritm în 2012, atingând un ritm de creştere de 14,0%, faţă de 20,7% în 2011, ceea ce indică o diminuare a cererii de produse importate în anul trecut. Acest ritm se situează, totuşi, peste nivelul din 2010 (11,5%).

Previziuni 2013 – 2014

Deşi, în anul 2013 se apreciază că guvernul va continua reformele structurale, experţii UniCredit preconizează că economia letonă va înregistra un ritm de crestere a PIB de numai 3,2%, în scădere faţă de ultimii doi ani. Pentru anul 2014, prognoza aceloraşi experţi relevă o creştere a PIB de numai 3,4%, pe fondul, încetinirii ritmului consumului privat la 3,5% (4,0% în 2013).

Volumul investiţiilor productive va scădea pe parcursul anului 2013, prognozându-se un ritm de numai 8,5%, urmat de o relansare în 2014, când se prevede să atingă 10,6%.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, experţii UniCredit estimează că, pe fondul presiunilor inflaţioniste generate de creşterea preţurilor la materii prime, în 2013, aceasta va creşte faţă de anul precedent, atingând 2,5% (faţă de 1,7% în 2012) şi 2,6% în anul 2014, aceste niveluri prognozate înscriindu-se totuşi, în ţinta de inflaţie fixată de către Banca Central Europeană, respectiv 2-2,5%.

În ceea ce priveşte finanţele publice, se estimează că deficitul bugetar va fi de 2,5% din PIB în anul 2013, prognozandu-se să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2014, ceea ce confirmă însănătoşirea finanţelor publice letone, după situaţia critică din 2009-2010.

Datoria publică a Letoniei va rămane la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2012, preconizându-se pentru anii 2013-2014 să atingă 44, 5% din PIB.

Potrivit UniCredit, exporturile si importurile Letoniei se previzionează că vor înregistra ritmuri inferioare anului precedent, în 2013 atingând niveluri de 11,5%, respectiv 13,2%. Pentru anul 2014, volumul exporturilor de bunuri şi servicii va scădea la un ritm de 9,0%, iar volumul importurilor va marca acelaşi ritm descendent, atingând 10,7%.

Principalii indicatori macroeconomici ai Letoniei în perioada 2011-2014

Sursa: Unicredit Research, Economics&FI/FX Research, January 2013