Autor: Dr. Daniel Bulin
La mijlocul lunii martie 2016, Banca Angliei a anunţat o serie de măsuri de protecţie a economiei în cazul unei posibile ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană(Brexit). Ministrul de finanţe, George Osborne, a precizat că executivul a pregătit un plan de reforme, printre care se numără relaxarea fiscală, vizând atât companiile private – în special IMM-urile –, cât şi cetăţenii. Avertizând că economia Marii Britanii va înregistra un ritm de creştere inferior celui anticipat, Osborne a subliniat faptul că proiectul de buget ţinteşte evoluţia pe termen lung a ţării.
O componentă importantă a planului de reforme propuse de ministrul Osborne este educaţia. Aşa cum se arată într-o analiză a publicaţiei The Economist[1], sistemul de învăţământ va cunoaşte o descentralizare menită să ofere libertate mai mare şcolilor, prin eliminarea controlului exercitat asupra acestora de către autorităţile locale, având ca termen anul 2020, în paralel cu mărirea numărului de zile de şcoală. Bugetul acestui plan se ridică la circa 1,5 miliarde de lire sterline, obiectivul declarat fiind acela de a creşte standardele de calitate şi gradul de independenţă a unităţilor de învăţământ.
Principala trăsătură a bugetului pe anul 2016[2] este caracterul său social: sunt stabilite atât reduceri ale impozitelor pe profit şi ale câştigurilor de pe piaţa de capital, cât şi diminuarea unor impozite ce vizează gospodăriile, acestea din urmă în scopul încurajării populaţiei spre economisire.
Analizele specialiştilor internaţionali nu au întârziat să apară. Astfel, în funcţie de evoluţia prognozată a companiilor din unele sectoare ale economiei direct afectate de reforma bugetară, Bloomberg[3] a identificat principalele categorii de „câştigători” şi „perdanţi” în urma măsurilor anunţate.
Conform analizei, principalii beneficiari ai reformei ar fi:
– Companiile din sectorul energetic – prin scăderea taxelor pentru operaţiunile de exploatare desfăşurate în Marea Nordului, în paralel cu sprijinul acordat firmelor afectate de evoluţia preţului internaţional al ţiţeiului;
– Sectorul construcţiilor – prin angajamentul guvernului de a finanţa lucrări de infrastructură;
– Companiile financiare şi sectorul asigurărilor – prin ridicarea plafonului maxim de impozitare a conturilor de economii ale populaţiei, de la 15 mii de lire la 28 de mii de lire;
– Producătorii de bere şi alcool – prin plafonarea nivelului accizei la bere;
– IMM-urile – prin reducerea impozitului pe profit la 17% şi creşterea pragurilor de impozitare (circa 600 de mii de companii vor fi scutite de la plata impozitelor, iar alte 250 de mii vor beneficia de reducerea taxelor).
Pe de altă parte, au fost identificaţi o serie de perdanţi în urma reformei:
– Moneda naţională – lira sterlină s-a depreciat[4]după ce a fost anunţată revizuirea „în jos” a estimărilor de creştere economică pentru acest an;totuşi, deprecierea monedei naţionale ar putea avea efecte benefice asupra exporturilor;
– Unele sectoare ale industriei alimentare (producătorii de zahăr şi de băuturi răcoritoare) – o taxă suplimentară va fi introdusă în următorii doi ani pentru industria sucurilor, nivelul acesteia urmând a fi corelat cu ponderea zahărului în băuturi. În urma acestei măsuri, se aşteaptă o creştere a veniturilor bugetare cu circa 520 de milioane de lire în primul an de aplicare, iar această sumă va fi destinată şcolilor, în vederea promovării unui stil de viaţă sănătos.
În ceea ce priveşte perspectivele evoluţiei economiei Marii Britanii, ca urmare a aplicării reformelor bugetare, se estimează o reducere a cheltuielilor cu 7,6 miliarde lire sterline (circa 10,9 miliarde de dolari), astfel că pentru perioada 2019-2020 se prognozează un excedent bugetar de circa 10 miliarde de lire sterline. Totuşi, Banca Angliei a revizuit „în jos” unii indicatori macroeconomici pe termen scurt: ritmul de creştere a PIB-ului în acest an, prognozat iniţial la 2,4%, este acum estimat la 2%, rata inflaţiei este prevăzută pentru 2016 să atingă un nivel de 0,7%, faţă de estimarea iniţială de 1%, nivelul datoriei publice va atinge 82,6% la PIB în 2016 – 2017, şi nu 81,7% din PIB cum era prevăzut. Spre comparaţie, amintim cifrele furnizate la începutul lunii februarie a.c. de Comisia Europeană în Raportul de „iarnă”,[5] ce nu au avut în vedere reforma recent anunţată: ritmuri de creştere economică de câte 2,1% în 2016 şi 2017, un indice armonizat al preţurilor de consum de 0,8% anul acesta, respectiv 1,6 % în 2017, evoluţie favorabilă a deficitului bugetar, de la 3,1% din PIB în 2016, la 2,1% din PIB anul viitor, respectiv o scădere a ponderii datoriei publice în PIB de la 89,1% în 2016, la 88,2% în 2017.
Trebuie reamintit că pe 23 iunie a.c. va avea loc referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. În cadrul summit-ului UE din 18-19 februarie 2016[6],s-a ajuns la un acord între părţi şi, deşi există opinii şi voci contradictorii în structurile de conducere ale Marii Britanii, premierul David Cameron a invitat populaţia să susţină menţinerea Regatului în UE.De menţionat că sondajele[7] recente arată că sprijinul în favoarea menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană este de doar 51%, astfel că viitorul comunitar al Regatului rămâne impredictibil.
Bibliografie:
- Bloomberg (2016) – K. Budget 2016: Winners and Losers, Trista Kelley & Sofia Horta E Costa, 16 martie 2016, articol accesat la adresa http://www.bloomberg.com/news/articles/2016-03-16/u-k-budget-2016-winners-and-losers
- Comisia Europeană (2016) – European Economic Forecast – Winter 2016
- The Economist (2016) – The generation game, 19 martie 2016, articol accesat la adresa http://www.economist.com/news/britain/21695062-little-cash-spare-chancellor-promises-budget-britons-future
- The Telegraph (2016) – EU referendum poll tracker and odds, articol accesat la adresa http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/eureferendum/11617702/poll.html
*** http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/02/19-euco-conclusions/
[1] http://www.economist.com/news/britain/21695062-little-cash-spare-chancellor-promises-budget-britons-future
[2] Notă: anul fiscal în Marea Britaniei se încheie la 31 martie.
[3] http://www.bloomberg.com/news/articles/2016-03-16/u-k-budget-2016-winners-and-losers
[4] 1 Liră sterlină= 1,2922 Euro (miercuri, 9 martie 2016), 1 Liră sterlină= 1,2704 Euro(miercuri, 16 martie 2016), conform www.poundsterlinglive.com
[5] http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/pdf/ip020_en.pdf
[6] http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/02/19-euco-conclusions/
[7] http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/eureferendum/11617702/poll.html
