Autor:Dr. Andreea DRĂGOI
Ca urmare a tensiunilor generate de către Criza din Crimeea[1] în relaţiile economice dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, au fost impuse o serie de sancţiuni reciproce al căror impact economic nu poate fi neglijat. Subsecvent impunerii de sancţiuni economice de către UE[2], Federaţia Rusă a decis să interzică importurile de produse alimentare şi agricole din UE şi SUA. În cele ce urmează, ne propunem o analiză a impactului economic al acestei sancţiuni asupra sectorului agricol european, dar şi a măsurilor excepţionale de sprijinire[3] a sectorului agricol comunitar adoptate de către autorităţile din UE.
I. Contextul adoptării măsurilor excepţionale de sprijinire a sectorului agricol din UE
Până la declanşarea Crizei din Crimeea, între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă a existat un parteneriat comercial foarte strâns, în domeniul produselor agricole, Federaţia Rusă reprezentând a doua piaţă de export, după SUA, pentru producătorii comunitari (vezi Graficul 1).
Graficul 1: Principalele destinaţii de export ale produselor agricole ale UE-28 în 2013 (miliarde euro)
Sursa: Eurostat, 2014
Aşa cum menţionam anterior, după acutizarea tensiunilor între UE şi Federaţia Rusă, au fost impuse o serie de sancţiuni economice reciproce. Se estimează că interzicerea de către Rusia a importurilor de produse agricole şi alimentare din UE va avea un impact semnificativ asupra producătorilor comunitari în domeniu, cele mai grav afectate sectoare fiind sectorul fructelor şi legumelor, urmate de lactate şi carne. Din estimările realizate până în prezent de către Comisia Europeană, embargoul instituit de către Federaţia Rusă poate provoca anual pierderi evaluate la 5,1 miliarde de euro.
Ca urmare a acestui fapt, Comisia Europeană a decis acordarea unei serii de măsuri excepţionale de sprijin pentru sectorul agricol, prin intermediul mecanismului de flexibilitate suplimentară adoptat în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (EC, 2014).
II. Măsurile de sprijin excepţionale adoptate de către Comisia Europeană
2.1. Măsuri de sprijin pentru producătorii de piersici şi nectarine
La data de 11 august 2014, Comisia Europeană a anunţat intrarea în vigoare a unei Scheme de sprijin pentru producătorii comunitari de piersici şi nectarine[4], afectaţi de imposibilitatea exportării produselor lor în Federaţia Rusă. Măsurile de sprijin se bazează pe mecanismul de flexibilitate al Politicii Agricole Comune şi vizează în special acţiuni de retragere de pe piaţă sau distribuţia gratuită a produselor. Măsurile de sprijin vizează, pe cale de consecinţă, creşterea cu 5 până la 10% a sprijinului pentru organizaţiile de producători în domeniul distribuţiei gratuite şi al retragerii de pe piaţă. De asemenea, un sprijin secundar excepţional (de până la 50% din costul retragerii de pe piaţă) poate fi acordat pentru producătorii care nu sunt membri ai unor asociaţii, împreună cu măsuri suplimentare de promovare a celor două produse (piersici si nectarine).
2.2. Schema de sprijin pentru legume şi fructe
Adoptată la data de 14 august 2014, Schema de sprijin pentru producătorii de legume şi fructe perisabile, afectaţi de imposibilitatea de a-şi mai exporta produsele în Federaţia Rusă, a fost finanţată din fondul de urgenţă al Politicii Agricole Comune. Se estimează că bugetul alocat, de 125 milioane de euro, va fi suficient până în noiembrie 2014. Beneficiarii eligibili pentru acordarea de sprijin în cadrul acestei scheme sunt producătorii de roşii, morcovi, varză albă, conopidă, castraveţi, ardei, castraveciori, ciuperci, mere, pere, fructe roşii (căpşuni, zmeură), struguri de masă şi kiwi. Asistenţa financiară vizează toţi producătorii de asemenea fructe şi legume, indiferent dacă erau organizaţi sau nu în asociaţii de producători, iar măsurile de sprijin au fost stabilite cu aplicare retroactivă începând cu data de 18 august 2014. Schema de sprijin vizează producătorii de fructe şi legume din toate statele membre, iar, autorităţile comunitare apreciau[5] că ea se impunea mai ales în contextul în care, interdicţia de import a Federaţiei Ruse a survenit în plin sezon de recoltare, iar prin natura lor, produsele respective nu puteau fi stocate pentru o perioadă lungă de timp. În cadrul schemei de sprijin au fost stabilite plafoane de aplicare de 82 milioane de euro pentru producătorii de mere şi pere (ale căror cereri au fost cele mai numeroase) şi de 43 de milioane de euro pentru ale fructe şi legume. În acest context, se impune precizat faptul că, potrivit datelor furnizate de Eurostat, sectorul de fructe şi legume A ocupat în 2013, un loc important în totalul exporturilor de produse agricole ale UE-28 către Federaţia Rusă (vezi Graficul 2).
Graficul 2: Principalele tipuri de produse agricole exportate de către UE-28 în Federaţia Rusă, în 2013 (milioane euro[V1] )
Sursa: Eurostat, 2014
Schema de sprijin, suspendată în septembrie a.c., din cauza cererii extrem de ridicate
Reglementările din schema de sprijin adoptată în august 2014 impuneau statelor membre să notifice Comisiei Europene toate cererile de sprijin primite de la producătorii naţionali. Sprijinul financiar putea fi acordat producătorilor europeni pentruretrageri de pe piaţă, distribuirea gratuită a produselor în cauză, compensaţii pentru produsele nerecoltate sau pentru recoltare înainte de vreme.
La data de 8 septembrie, Comisia Europeană a constatat că valoarea cererilor de sprijin notificate a atins plafonul stabilit atât în domeniul producătorilor de mere şi pere, cât şi în domeniul producătorilor de alte fructe şi legume.
Pe cale de consecinţă, la data de 9 septembrie, schema de sprijin a fost suspendată pentru că, din cauza cererii extrem de ridicate pentru compensaţii, s-au epuizat fondurile. În acest context, pentru a continua să sprijine producătorii agricoli europeni, Comisia Europeană a stabilit[6] că va adopta în viitorul apropiat o nouă schemă de sprijin.
2.3. Măsuri de sprijin pentru producătorii europeni de lactate
Potrivit datelor furnizate de către Eurostat, în 2013, exporturile de produse lactate ale UE către Federaţia Rusă au totalizat 2,3 miliarde euro, fiind în special axate pe brânzeturi (aproximativ 0,98 miliarde euro), dar şi pe alte preparate alimentare (0,47 miliarde euro), unt sau unt brut (0,14 miliarde euro), produse lactate proaspete (0,10 miliarde euro), alte produse finite (0,09 miliarde de euro), lapte praf degresat (0,07 miliarde euro) şi zer praf (0,03 miliarde euro). Din totalul celor 25 de state membre care au exportat brânzeturi în Federaţia Rusă în 2013, cei mai mari exportatori europeni sunt reprezentaţi de către Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Franţa şi Letonia.
La data de 28 august 2014, Comisia Europeană a anunţat intrarea în vigoare a unei scheme de sprijin pentru depozitarea în regim privat a untului, laptelui praf degresat (LPD) şi anumitor brânzeturi, în scopul de a atenua impactul restricţiilor ruseşti la importurile de produse lactate din UE şi pentru a limita efectele negative pe Piaţa internă. Schema de sprijin destinată sectorului untului şi laptelui praf degresat va fi în vigoare până la sfârşitul anului, iar măsurile de sprijin sunt implementate în conformitate cu prevederile Politicii Agricole Comune legate de prevenirea unor riscuri semnificative de destabilizare a pieţei. Potrivit schemei de sprijin, cererile eligibile pot viza costurile zilnice de depozitare pentru o perioadă de la 3 la 7 luni.
În acest context, se impune menţionat faptul că sprijinul pentru depozitarea în regim privat este o măsură prevăzută de reglementărileprivind piaţa, existente deja în cadrul Politicii Agricole Comune, prin care Comisia Europeană ajută la finanţarea costurilor de depozitare temporară timp de cel puţin 90 de zile – şi pentru nu mai mult de 210 zile. Prin intermediul Politicii Agricole Comune sunt finanţate o parte din costurile acestei depozitări temporare (care cuprind o rată fixă pe tonă, plus o sumă zilnică fixă pe tonă). Produsele în cauză rămân în proprietatea operatorilor, care sunt apoi responsabili de vânzarea lor atunci când expiră perioada de depozitare.
Având în vedere importanţa valorii brânzeturilor în valoarea totală a exporturilor UE către Federaţia Rusă (totalizând, potrivit datelor furnizate de către Eurostat 0,98 miliarde de euro în 2013), Comisia Europeană doreşte să extindă această măsură şi în sectorul brânzeturilor. În evaluarea Comisiei Europene[7], se arată că, deoarece reglementările privind piaţa, existente în cadrul Politicii Agricole Comune, prevăd doar plata unui sprijin pentru depozitarea în regim privat în cazul untului, laptelui praf degresat şi brânzeturilor de tip DOP/IGP, noi măsuri excepţionale vor fi necesare pentru a acoperi marea varietate de brânzeturi exportate în Federaţia Rusă.
2.4. Măsuri suplimentare de sprijin pentru impulsionarea promovării produselor agricole din UE
Subsecvent adoptării Schemei de sprijin pentru sectorul de fructe şi legume din UE, Comisia Europeană a adoptat măsuri suplimentare de sprijin[8] pentru promovarea produselor agricole europene.
În acest context, se impune precizat faptul că în fiecare an, la nivelul UE sunt alocate aproximativ 60 de milioane de euro pentru co-finanţarea programelor de promovare a produselor agricole comunitare, finanţare acordată în două tranşe, pe baza propunerilor prezentate de către statele membre – până la 30 milioane de euro pentru cele din prima tranşă, iar restul pentru a doua tranşă. Termenele limită pentru prezentarea programelor de către organizaţiile statelor membre sunt: sfârşitul lunii septembrie şi sfârşitul lunii februarie. Statele membre prezintă, mai apoi, programele selectate Comisiei Europene pentru evaluare.
De menţionat faptul că UE finanţează până la 50% din costurile aferente acestor măsuri (până la 60% în cazul programelor de promovare a consumului de fructe şi legume de către copii), restul costurilor fiind suportate de organizaţiile profesionale şi interprofesionale care le-au propus şi/sau de statele membre în cauză.
Măsurile de sprijin suplimentare vor totaliza 60 de milioane de euro şi vor fi alocate, prin intermediul Programelor Naţionale de Promovare a produselor agricole din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). De menţionat că fondurile prevăzute în cadrul PAC pentru promovarea produselor agricole din UE–28 se ridicau, potrivit bugetului deja adoptat, la 60 de milioane de euro pe an. La acestea se vor adăuga, începând cu 2015, 30 milioane de euro într-o primă tranşă, iar celelalte 30 de milioane rămase vor fi alocate într-o tranşă secundară. Pentru a beneficia de aceste fonduri suplimentare, noile reglementări adoptate de către Comisia Europeană prevăd că statele membre trebuie să îşi prezinte pentru aprobare schemele de promovare a produselor agricole naţionale până în septembrie 2014 pentru prima tranşă sau până în februarie 2015 pentru a doua tranşă de finanţare, iar schemele ce au în vedere produsele care, în lipsa embargoului ar fi fost exportate în Federaţia Rusă, vor fi eligibile cu prioritate.
III. Concluzii
În condiţiile în care, anterior sistării importurilor de produse agricole piaţa rusă era un important receptor, la nivelul Comisiei Europene se estimează că impactul potenţial al sancţiunilor economice impuse de Rusia va fi unul important la nivelul UE-28.
Analiza de impact realizată de către Comisia Europeană în legătură cu efectul embargoului Federaţiei Ruse asupra producţiei agricole din UE, arată că această situaţie excepţională necesită un acces mai rapid şi mai bun la informaţii de piaţă, în fiecare sector, iar pentru a răspunde acestei necesităţi a fost activat un mecanism consolidat de monitorizare a pieţei, la care să contribuie toate statele membre. De asemenea, Comisia Europeană a stabilit că reuniunile Comitetului de Management al acestui mecanism de sprijin pentru producătorii agricoli europeni vor avea loc atât timp cât este necesar.
Din analiza preliminară a Comisiei Europene a principalelor sectoare care fac obiectul măsurilor luate de Federaţia Rusă – fructe, legume, produse lactate şi din carne s-a desprins concluzia că situaţia cea mai urgentă se referă la anumite produse legumicole perisabile ce sunt afectate de restricţiile impuse, în cazul cărora sezonul a început deja şi o piaţă-cheie de export a dispărut fără să existe perspective imediate în ce priveşte unele alternative evidente.
În aceste condiţii, este posibil să fie adoptate noi măsuri de sprijin excepţionale adresate producătorilor agricoli din statele membre UE. Aceste tipuri de măsuri de sprijinire a sectorului agricol european pot fi acordate în condiţiile în care Politica Agricolă Comună dispune de instrumentele administrative, legislative şi bugetare. Menite să reducă impactul interdicţiilor impuse de Federaţia Rusă în ceea ce priveşte importurile anumitor produse agricole din UE, aceste eforturi financiare suplimentare vor viza atât sectoarele agricole care au fost susţinute până în prezent (legume-fructe şi lactate), cât şi alte sectoare (măsuri de sprijin pentru crescătorii de animale sunt luate în considerare), dar şi programele de promovare ale produselor agricole comunitare. De altfel, Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a finaliza cât mai curând posibil o analiză completă a impactului potenţial al sancţiunilor ruse asupra sectoarelor în cauză din UE – împreună cu o evaluare a potenţialelor răspunsuri de politică în domeniu. Aceasta va fi prezentată statelor membre şi Parlamentului European în scopul de a facilita, pe mai departe, măsurile de sprijin cele mai adecvate pentru sectorul agricol european.
De menţionat, că, până în prezent, a fost realizată o analiză preliminară a Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu privire la modelele tradiţionale de comerţ, situaţia actuală a pieţei în diferitele sectoare, potenţialele pieţe alternative de vânzare, şi prin urmare impactul potenţial al embargoului impus de Federaţia Rusă. Cu toate acestea, pentru a adopta cele mai eficiente măsuri de sprijin pentru agricultorii europeni, Comisia Europeană are nevoie de cele mai recente informaţii pentru a putea evalua pe deplin situaţia pieţei în majoritatea sectoarelor. Prin urmare, ea a invitat statele membre să furnizeze cele mai recente date detaliate de pe piaţă. Mai mult decât atât, în scopul urmăririi evoluţiei situaţiei cât mai aproape posibil, Comisia Europeană a propus organizarea de reuniuni săptămânale cu statele membre, în lunile următoare, în scopul de a monitoriza şi discuta situaţia din toate sectoarele care sunt afectate de interdicţia de a exporta în Federaţia Rusă.
Referinţe:
European Commission – Exceptional measures to assist peach and nectarine producers, Brussels, 11 August 2014.
European Commission – Exceptional support measures for EU producers of perishable fruit & vegetables, 14 August 2014.
European Commission – Exceptional support measures for EU agricultural producers in the context of the Russian ban, Brussels, 14 August 2014.
European Commission- Commission suspends emergency measures for perishable fruits and vegetables and will come forward with a more targeted scheme, Brussels, 10 September 2014.
European Commission – Commission statement after Management Committee meeting today to assess the potential impact of Russia sanctions on the EU Agriculture products, Brussels, September 2014
European Commission – Boost from promotion of the EU agricultural products as medium-term response to Russian embargo, Brussels, September 2014.
1 Declanşată pe fondul anexării Crimeei la Federaţia Rusă, în iunie 2014.
2 În iulie 2014, Uniunea Europeană a adoptat sancţiuni economice la adresa Federaţiei Ruse, constând în principal din blocarea accesului acesteia la pieţele sale financiare şi în interzicerea vânzării către Federaţia Rusă a tehnologiilor din domeniul energiei, armamentului şi a bunurilor care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât şi militare.
3 EC – Exceptional support measures for EU agricultural producers in the context of the Russian ban, Brussels, 14 August 2014.
4 EC – Exceptional measures to assist peach and nectarine producers, Brussels, 11 August 2014.
5 Vezi EC – Exceptional support measures for EU producers of perishable fruit & vegetables, 14 August 2014.
6 Vezi EC- Commission suspends emergency measures for perishable fruits and vegetables and will come forward with a more targeted scheme, Brussels, 10 September 2014.
7 European Commission – Commission statement after Management Committee meeting today to assess the potential impact of Russia sanctions on the EU Agriculture products, Brussels, September 2014
8 Vezi EC- Boost from promotion of the EU agricultural products as medium-term response to Russian embargo, Brussels, September 2014.
