AUTOR: Andreea – Emanuela DRĂGOI
La data de 7 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat un nou Plan de Acţiune[1] privind sprijinirea statelor membre în eforturile lor de integrare a imigranţilor şi de valorificare a contribuţiei economice şi sociale a acestora la dezvoltarea UE. Noile reglementări sunt parte integrantă a Agendei Europene privind Migraţia[2] ce are ca scop principal integrarea pe piaţa muncii a migranţilor prin diferite instrumente menite să amelioreze competenţele migranţilor şi să permită recunoaşterea şi valorificarea calificărilor acestora. Elementul central al noilor reglementări vizează reforma sistemului „Cartea Albastră”[3], a cărui funcţionare s-a desfăşurat cu o eficienţă limitată, datorită prevederilor sale restrictive. Modernizarea normelor existente va îmbunătăți capacitatea UE de a atrage în viitor migranți cu înaltă calificare.
- Contextul adoptării noilor reglementări
Noile reglementări privind transpunerea în practică a Agendei Europene privind Migraţia sunt adoptate într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune fără precedent a fenomenului migraţiei, iar, întrucât gestionarea acestei situaţii reprezintă o competenţă partajată între statele membre şi Comisia Europeană, aplicarea lor va contribui la gestionare acestei situaţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Fenomenul migraţiei comportă implicaţii majore atât la nivel social, cât şi la nivel economic, iar adoptarea de către Comisia Europeană a unui Plan de Acţiune pentru reformarea sistemului „Cartea Albastră” poate oferi o abordare comprehensivă pentru o mai bună gestionare a riscurilor, dar şi pentru o mai mare solidaritate între statele membre şi instituţiile comunitare.
În acest context, se impune precizat faptul că sistemul „Cartea Albastră” (adoptat de către Uniunea Europeană în 2009) s-a dovedit a fi neatractiv[4] din cauza condiţiilor restrictive de admisie, dar şi ca urmare a excesului de proceduri birocratice (sistemul este caracterizat de existenţa unor norme şi proceduri paralele la nivel naţional şi comunitar) şi, ca urmare a acestui fapt, unul dintre obiectivele importante ale reformei vizează simplificarea şi flexibilizarea acestora.
- Elementele de noutate
Planul de Acţiune reprezintă o propunere legislativă de reformare a regulilor de angajare a emigranţilor cu înaltă calificare care aplică pentru un loc de muncă în spaţiul comunitar, scopul său fiind acela de a încuraja întreprinderile europene să atragă forţă de muncă înalt calificată pe Piaţa internă a UE.
În esenţă, Planul de Acţiune reprezintă un cadru comun care stabileşte o serie de măsuri la nivel operaţional şi financiar pentru a sprijini statele membre în procesul de elaborare şi consolidare a politicilor lor naţionale de integrare a imigranţilor.
Integrarea cu succes a imigranţilor este cu atât mai importantă cu cât reuşita acestui proces poate contribui la îmbunătăţirea competitivităţii pieţei muncii în statul membru receptor, dar şi la diminuarea unor riscuri legate de schimbările demografice, concomitent cu îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice.
Legat de acest aspect, se impune precizat faptul că adoptarea noilor reglementări era cu atât mai necesară cu cât, până în prezent, există un risc major de neintegrare a imigranţilor (sosiţi în număr tot mai mare ca urmare a conflictelor militare din Orientul Mijlociu), fenomen ce ar putea atrage costuri financiare mult mai mari, comparativ cu costul investiţiilor în politicile de integrare.
Aşa cum menţionam anterior, elementul central al Planului de Acţiune vizează reforma sistemului Cartea Albastră (vezi Figura 1) în scopul de a moderniza reglementările existente pentru a atrage migranţi cu înaltă calificare. Acest obiectiv se impune realizat, în condiţiile în care statisticile comunitare (European Commission, 2016) arată că evoluţiile demografice indică un necesar tot mai mare de atragere a forţei de muncă competente pentru a prezerva şi a creşte potenţialul competitiv al UE.
Figura 1: Planul de Acţiune şi reforma Sistemului Cărţii Albastre
Sursa: Prelucrare proprie pe baza literaturii de specialitate studiate
Notă 1: Sistemul unic de plată la nivelul UE înlocuieşte sistemele naţionale paralele pentru integrarea imigranţilor înalt calificaţi.
Notă 2: Coborârea pragului salarial lasă la latitudinea statelor membre un interval flexibil în care pot ajusta acest prag, astfel încât să fie luat în considerare contextul specific de pe piaţa muncii naţională.
Legat de impactul social al adoptării Planului de Acţiune asupra reformei sistemului Cartea Albastră, se impune menţionat faptul că noile reglementări vor consolida atât drepturile posesorilor Cărţii Albastre (prin faptul că le vor permite un acces mai rapid la statutul de rezident pe termen lung, concomitent cu dreptul de a se angaja imediat pe piaţa muncii din statul membru respectiv), cât şi pe cele ale membrilor de familie (garantând faptul că aceştia se pot alătura posesorului Cărţii Albastre a UE, după ce acesta reuşeşte să se angajeze).
În ceea ce priveşte impactul economic al noilor reglementări, potrivit analizelor Comisiei Europene (2016), noul sistem al Cărţii Albastre ar putea crea beneficii estimate între 1,4 şi 6,2 miliarde de euro anual, ca urmare a sosirii în spaţiul comunitar a unui număr mare de angajaţi cu înaltă calificare.
Este important de precizat că există trei state membre exceptate de la aplicarea acestor prevederi (Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda), iar celelalte state membre au libertatea de a decide numărul maxim de migranţi admişi, având şi posibilitatea efectuării în prealabil a unui test al pieţei forţei de muncă pentru a estima dacă admiterea acestora ar conduce la perturbări sectoriale sau pe ansamblul pieţei.
Noile reglementări propun o serie de acţiuni cheie legate de migraţia forţei de muncă (vezi Figura 2) acestea având rolul de a facilita atragerea de angajaţi cu înaltă calificare şi reprezentând, totodată, progrese în implementarea obiectivelor asumate de Agenda Europeană privind Migraţia.
Noile reglementări oferă migranţilor condiţii de admitere mai flexibile şi incluzive, dar pentru obţinerea Cărţii Albastre este în continuare necesar ca aceştia să deţină un contract sau o ofertă de contract din partea unui angajator dintr-un stat membru, însă durata minimă a acestui contract a fost micşorată de la 1 an (aşa cum era stipulat în reglementările anterioare) la şase luni.
De asemenea, un element de noutate este reprezentat de extinderea drepturilor de rezidenţă pentru angajaţii cu înaltă calificare, care beneficiază de protecţie internaţională şi lucrează într-un stat membru, beneficiind, în acelaşi timp, de azil. Potrivit noilor norme, este stabilit un prag salarial minim pentru emigranţi, echivalent cu salariul mediu naţional, care însă poate fi depăşit de către angajatori.
Trebuie menţionat că în cadrul noilor reglementări se prevede că pentru facilitarea atragerii de migranţi care au absolvit recent studiile, aceştia pot fi angajaţi pe un salariu mai mic, echivalent cu 80% din salariul mediu naţional.
Figura 2: Acţiuni cheie în domeniul migraţiei pentru atragerea de forţă de muncă înalt calificată
Sursa: Prelucrare proprie pe baza literaturii de specialitate studiate
În conformitate cu noile prevederi, pentru a susţine o mobilitate mai mare a forţei de muncă în cadrul UE, sunt prevăzute proceduri simplificate pentru călătoriile în interes de afaceri ale deţinătorilor de Carte Albastră. De asemenea, sunt prevăzute proceduri mai rapide de înscriere a cererilor de acordare a Cărţii Albastre. Conform noilor prevederi, aplicaţiile vor putea fi depuse fie în ţara de origine, fie în UE, iar timpul de procesare a cererii a fost redus de la 90 de zile la 60 de zile.
În ceea ce priveşte acordarea de drepturi suplimentare emigranţilor, Planul de Acţiune prevede că aceştia vor putea beneficia (după ce primesc Cartea Albastră) de un acces mai facil la locuri de muncă ce necesită înaltă calificare, concomitent cu dreptul de a fi propriii angajaţi.
De asemenea, există prevederi care facilitează şi dreptul lor de rezidenţă pe termen lung, aceştia putând locui şi lucra timp de cinci ani în mai multe state membre sau timp de trei ani în acelaşi stat membru.
Noile reglementări stipulează şi o serie de alte acţiuni aplicabile în statele membre care vizează: măsuri de integrare prealabile plecării şi prealabile sosirii, în special pentru persoanele care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională şi sunt în curs de a fi relocate; măsuri legate de formarea profesională; accesul la serviciile de bază şi participarea activă şi incluziunea socială. Se propune, de asemenea, o abordare mai strategică şi mai bine coordonată cu privire la utilizarea fondurilor UE în vederea sprijinirii măsurilor naţionale de integrare.
Este important de menţionat faptul că noile reglementări stipulează că acţiunile de sprijinire a integrării resortisanţilor ţărilor terţe nu trebuie să impieteze asupra altor măsuri întreprinse în favoarea altor grupuri sau minorităţi vulnerabile ori defavorizate din statele membre emitente ale Cărţii Albastre.
În ceea ce priveşte digitalizarea procedurilor de obţinere a Cărţii Albastre, se impune menţionat că noul site web destinat emigranţilor care aplică pentru obţinerea acesteia are o nouă structură, mai simplificată şi clarificată, fapt ce va permite creşterea numărului de cereri depuse online.
Un nou instrument pus la dispoziţie pe acest site (secţiunea destinată emigranţilor) va permite ca aceştia să compare condiţiile de admitere şi drepturile oferite de toate statele membre, pentru a le fi mai uşor să decidă în care dintre acestea vor solicita obţinerea Cărţii Albastre.
Este important de precizat că toate aceste acţiuni cheie, vor fi completate de o serie de măsuri prevăzute în cadrul mai larg al Agendei Europene privind Migraţia, dintre care cele mai importante vizează: salvarea emigranţilor care încearcă să intre în spaţiul UE pe mare (în acest scop Comisia Europeană a prevăzut triplarea bugetului operaţiunilor comune ale Frontex[5], Triton[6] şi Poseidon[7]), stoparea reţelelor infracţionale care introduc în mod ilegal migranţi (în acest scop fiind deja planificate operaţiuni desfăşurate în cadrul PSAC[8]), dar şi adoptarea politicii de transfer ca reacţie la fluxurile masive de migranţi cu care este confruntată în prezent UE.
Politica de transfer vizează un sistem de distribuire a emigranţilor care au nevoie de protecţie internaţională (vezi Graficul 1) pentru a asigura participarea echitabilă şi echilibrată a tuturor statelor membre la acest efort comun (criteriile de distribuţie iau în calcul următorii indicatori: PIB, dimensiunea populaţiei, rata şomajului, numărul de solicitanţi de azil şi de refugiaţi transferaţi în trecut).
Graficul 1: Mecanismul european de transfer
Sursa: Prelucrare proprie pe baza Anexei 1 din A European Agenda on Migration
Trebuie menţionat faptul că noile reglementări stipulează că numărul efectiv al persoanelor transferate către fiecare stat membru va depinde de numărul solicitanţilor care au nevoie de protecţie internaţională, iar statul membru de destinaţie va fi responsabil cu examinarea cererilor în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.
- Concluzii
Noile reglementări reprezintă un pas înainte pe calea găsirii unei soluţii durabile privind problema migraţiei în spaţiul european, astfel încât acest fenomen să nu constituie un impediment al dezvoltării competitive, ci să poată fi integrat într-o strategie a creşterii economice sustenabile în UE.
Referitor la reglementările propuse de Comisia Europeană, Dimitris Avramopoulos, Comisarul European pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, a declarat: „Dacă dorim să gestionăm migraţia pe termen lung, trebuie să începem de pe acum să facem investiţiile necesare. Acest lucru este în interesul nostru, al tuturor. Integrarea timpurie şi eficace a resortisanţilor ţărilor terţe este un factor esenţial, care permite valorificarea avantajelor pe care le oferă migraţia din punct de vedere economic şi din punctul de vedere al coeziunii societăţii noastre. Totodată, trebuie să ne echipăm mai bine sistemele, astfel încât acestea să facă faţă lipsei de locuri de muncă şi de personal calificat cu care este posibil să se confrunte în viitor. Datorită sistemului revizuit al Cărţii Albastre a UE, resortisanţii ţărilor terţe cu înaltă calificare care doresc să vină să lucreze în UE vor putea beneficia de condiţii simplificate şi mai atractive, fapt ce va contribui la stimularea creşterii noastre economice.”
Bibliografie
Consiliul UE (2009). Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (JO L 155, 18.6.2009, pp. 17-29)
European Commission (2016). An improved EU Blue Card scheme and the Action Plan on Integration. Strasbourg; http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-2071_en.htm
European Commission (2016). Delivering the European Agenda on Migration: Commission presents Action Plan on Integration and reforms ‘Blue Card’ scheme for highly skilled workers from outside the EU. Strasbourg;http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-2041_en.htm
European Commission (2015). A European Agenda on Migration. Brussels; http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-migration/index_en.htm
[1] European Commission – An improved EU Blue Card scheme and the Action Plan on Integration, Strasbourg, 7 June 2016
[2] European Commission – A European Agenda on Migration, Brussels, 13.5.2015
[3] Potrivit prevederilor Directivei 2009/50/CE, Cartea Albastră a UE reprezintă o autorizaţie de muncă şi de rezidenţă, care conferă posesorului acesteia dreptul de a locui şi a munci în statul membru emitent.
[4] Potrivit estimărilor Comisiei Europene (2016), din cauza caracterului neatractiv şi excesiv birocratic al sistemului „Cartea Albastră”, de la adoptarea acestuia şi până în prezent, doar 31% dintre emigranţii cu studii superioare din ţările OCDE au ales UE ca destinaţie, ceea ce înseamnă că lucrătorii calificaţi aleg alte destinaţii, în afara spaţiului comunitar.
[5] Frontex (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe) a fost înfiinţată prin Regulamentul CE nr. 2007 din 2004 şi coordonează cooperarea operaţională dintre statele membre în domeniul gestionării frontierelor externe.
[6] Programul Triton a devenit operaţional în 2014. Acest program implică mijloace materiale şi resurse umane din 20 de state membre, iar obiectivul său declarat este acela de a sprijini Italia să îşi îndeplinească obligaţiunile de supraveghere şi salvare a emigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Marea Mediterană.
[7] Operaţiunea Poseidon are ca obiectiv sprijinirea Greciei pentru a supraveghea şi salva migranţii care încearcă să intre în UE prin apele sale teritoriale.
[8] Politica de Securitate şi Apărare Comună.
