O nouă revizuire a regulamentului de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat (RGECA)

Sursa: European Commission  – Report on state aid granted by the EU Member States, Brussels, 21.12.2012.

Graficul 3: Ponderea ajutoarelor de state acordate prin RGECA în totalul ajutoarelor de stat, în 2011 %

Sursa: European Commission  – Report on state aid granted by the EU Member States, Brussels, 21.12.2012.

RGECA a permis atât extinderea, cât şi simplificarea activităţii de asigurare a respectării normelor privind ajutoarele de stat, însă a scos, totodată, în evidenţă două deficienţe principale ale regimului actual: (i) normele sunt complexe şi nu oferă suficiente stimulente pentru a se asigura respectarea lor; (ii) nu se ia în considerare impactul cumulat al ajutoarelor.

În acest context, principalul obiectiv al revizuirii RGECA va fi acela de a garanta faptul că, începând din 2014, statele membre şi părţile interesate vor dispune de un set clar de norme ca punct de referinţă pentru elaborarea politicilor lor şi a intervenţiilor sub formă de ajutoare de stat.

 II. Elemente de noutate propuse de noua consultare[4]

• O mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte pragurile de notificare

În ceea ce priveşte ajutoarele acordate pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare, s-a propus ca pragurile de notificare actuale să fie dublate în cazul proiectelor care constau în principal în activităţi de cercetare fundamentală sau industrială – fără a fi nevoie de controlul ex ante exercitat de către Comisie – cu condiţia să fie respectate condiţiile de compatibilitate[5]. În cazul ajutoarelor pentru proiecte de dezvoltare experimentală, se propune ca pragul de notificare să nu fie majorat decât într-o mică măsură, până la valoarea de 10 milioane EUR, întrucât aceste ajutoare au un potenţial de denaturare mai ridicat, având în vedere apropierea tot mai mare a momentului lansării pe piaţă a rezultatelor cercetării. DG Concurenţă încurajează statele membre să transmită observaţii în legătură cu propunerea.

Proiectul de reformă al RGECA recunoaşte importanţa avansurilor rambursabile, ca mecanism de partajare a riscului cu un puternic efect stimulativ, care denaturează mai puţin concurenţa decât granturile tradiţionale şi încurajează utilizarea acestora prin creşterea pragului de notificare cu 50% şi prin creşterea intensităţilor ajutoarelor. Creşterea propusă a pragurilor de notificare este deschisă discuţiilor. Proiectele EUREKA şi proiectele implementate în cadrul întreprinderilor comune pe baza articolului 187 din TFUE vor beneficia, de asemenea, de praguri de notificare mai ridicate.

În plus, pentru prima dată, sprijinul acordat pentru construcţia sau modernizarea infrastructurilor de cercetare care realizează activităţi economice şi intră astfel (integral sau parţial) sub incidenţa normelor privind ajutoarele de stat nu trebuie notificat Comisiei dacă ajutoarele au o valoare mai mică de 15 milioane EUR.

În ceea ce priveşte ajutoarele pentru finanţare de risc acordate IMM-urilor se propune o mai mare flexibilitate pentru realizarea la timp a investiţiilor. Astfel, tranşa maximă anuală investiţii în valoare de 1,5 milioane EUR va fi înlocuită printr-un plafon global al investiţiilor de 10 milioane EUR. În acest fel, finanţarea de risc va sprijini în mod mai eficient nevoile IMM-urilor la fiecare etapă din dezvoltarea acestora, mai degrabă decât să impună limite anuale restrictive ale investiţiilor. În plus, în cazul întreprinderilor nou-înfiinţate se propun noi praguri simplificate: 2 milioane EUR pentru împrumuturi, 3 milioane EUR[6] pentru garanţii (ambele valori fiind nominale) şi 0,4 milioane EUR pentru granturi cu prime acordate întreprinderilor care îşi au sediul în regiuni asistate. Aceste valori vor fi dublate în cazul întreprinderilor mici şi inovatoare.

În ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, pragul actual de notificare de 7,5 milioane EUR aplicat ajutoarelor pentru investiţii este deschis discuţiilor.

• Garanţii sporite pentru a asigura conformitatea

Flexibilitatea sporită rezultată în urma extinderii menţionate mai sus a domeniului de aplicare va fi contrabalansată prin introducerea unor dispoziţii noi care impun notificarea schemelor foarte mari, ale căror cheltuieli publice anuale cumulate depăşesc 0,01 % din PIB-ul naţional şi valoarea de 100 milioane EUR, inclusiv a unei clauze menite să evite eludarea prin divizarea artificială a schemelor.

Pentru a creşte eficienţa cheltuielilor publice şi responsabilitatea pentru acestea în perioadele de insuficienţă a resurselor şi pentru a spori calitatea controalelor şi gradul de sensibilizare a publicului în legătură cu ajutoarele acordate, se introduc noi obligaţii în materie de transparenţă. După decizia de acordare, statele membre trebuie să publice principalele informaţii, inclusiv numele beneficiarilor şi valoarea ajutoarelor, pe un site internet unic. Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţia publicului larg fără restricţii.

Introducerea acestor noi cerinţe în materie de transparenţă va facilita asigurarea respectării normelor de către autorităţile naţionale şi va permite îmbunătăţirea controlului exercitat asupra ajutoarelor acordate, diminuând în cele din urmă necesitatea de a efectua raportări şi contribuind astfel la reducerea în continuare a sarcinii administrative.

În sfârşit, proiectul de RGECA introduce o sancţiune mai precis direcţionată şi, prin urmare, mai descurajatoare pentru nerespectarea dispoziţiilor sale, sub forma retragerii beneficiului exceptării pe categorii de ajutoare. În acest caz, Comisia poate cere notificarea tuturor măsurilor de ajutor viitoare sau a unora dintre acestea în ceea ce priveşte anumiţi beneficiari sau anumite autorităţi care acordă ajutoare.

• Verificarea simplificată a efectului stimulativ

Una dintre opţiunile propuse reprezintă o simplificare substanţială faţă de RGECA existent, care se va aplica în mod uniform tuturor întreprinderilor: înainte de a demara proiectul sau activitatea în cauză, întreprinderile prezintă un formular de cerere tip. Aceasta ar reprezenta o reducere majoră a sarcinii administrative, atât pentru autorităţile care acordă ajutoare, cât şi pentru beneficiarii ajutoarelor. Întrucât efectul stimulativ este mai greu de stabilit în cazul ajutoarelor ad hoc acordate întreprinderilor mari, măsurile respective ar trebui fie notificate, fie supuse unor condiţii mai stricte. Principiul de bază va rămâne acela că nu vor fi puse la dispoziţie ajutoare pentru activităţi pe care beneficiarul le-ar întreprinde deja numai în condiţiile pieţei.

• Noi condiţii pentru acordarea ajutoarelor regionale

Aceste ajutoare pot fi acordate, în prezent,  în regiunile eligibile pentru a beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în hărţile ajutoarelor regionale aprobate pentru perioada 2014-2020.

IMM-urilor le pot fi acordate ajutoare regionale pentru o investiţie iniţială în regiunile „c”, în timp ce întreprinderilor mari nu le pot fi acordate ajutoare decât pentru investiţii iniţiale în favoarea unor activităţi noi  în zona în cauză, deoarece întreprinderile mari sunt mai puţin afectate de handicapurile regionale atunci când aleg o destinaţie pentru investiţii. Schemele de investiţii regionale care nu sunt cuprinse într-un program operaţional trebuie să contribuie acum la o strategie de dezvoltare regională cu obiective clar identificate. Unele scheme de ajutor regional orientate spre anumite sectoare ale economiei sunt excluse de la exceptarea pe categorii acordată ajutoarelor regionale, întrucât deficitele structurale sectoriale depăşesc potenţialele efecte benefice de coeziune: sectorul siderurgic şi cel al fibrelor sintetice. Ajutoarele regionale acordate sectoarelor construcţiilor navale, cărbunelui, transporturilor şi infrastructurii aeroportuare nu vor beneficia de exceptări pe categorii de ajutoare, dar vor trebui notificate Comisiei Europene în vederea autorizării, pentru a ţine cont de specificităţile acestora.

Pentru a reduce la minimum efectele de denaturare asupra pieţei interne a energiei şi pentru a pune mai mult accentul pe rentabilitate, vor fi premise investiţiile realizate în regiuni asistate în favoarea energiei provenite din surse regenerabile, din cogenerare şi din sisteme eficiente de încălzire centralizată, în condiţiile prevăzute în secţiunea din proiectul de regulament dedicată mediului înconjurător, eventual combinate cu prime regionale care să contracareze handicapurile regiunilor asistate (opţiunea privind primele regionale). Pe de altă parte, ajutoarele de stat acordate pentru generarea de energie electrică din surse neregenerabile şi pentru infrastructuri energetice nu vor fi exceptate de obligaţia notificării, având în vedere potenţialul ridicat al acestora de a produce efecte de denaturare asupra pieţei interne a energiei. Astfel de investiţii vor fi notificate Comisiei Europene în vederea evaluării compatibilităţii acestora cu piaţa internă.

Ținând cont de importanţa cooperării teritoriale europene în contextul politicii de coeziune a UE şi de handicapurile cu care se confruntă aceste proiecte (diversitatea partenerilor la proiecte situaţi în zone diferite), a fost introdusă o nouă prevedere în scopul de a transfera intensitatea ajutoarelor din zona în care este situată o investiţie iniţială (sau cea mai mare parte a acesteia) către toţi beneficiarii care participă la proiect.

De asemenea, pentru prima dată, anumite ajutoare pentru regiunile ultraperiferice pot beneficia de exceptarea pe categorii pentru a reduce sarcina administrativă: ajutoarele de exploatare menite să compenseze costurile de transport al mărfurilor produse în regiuni ultraperiferice şi în zone slab populate, precum şi alte costuri suplimentare cu care se confruntă regiunile ultraperiferice.

• Redefinirea dispoziţiilor privind ajutoarele pentru IMM-uri

Dispoziţiile, anterior dispersate, referitoare la ajutoarele acordate IMM-urilor au fost regrupate într-o secţiune separată[7]. De asemenea, a fost introdusă o nouă prevedere care vizează compensarea costurilor de cooperare pentru IMM-urile care participă la cooperarea teritorială europeană, pentru a ajuta IMM-urile să acopere costurile suplimentare legate de administrarea în comun a acestui tip de proiecte.

IMM-urile se confruntă adesea cu dificultăţi atunci când încearcă să obţină capital, din cauza aversiunii la risc a pieţelor financiare. Normele revizuite de exceptare pe categorii de ajutoare privind IMM-urile contribuie la una dintre priorităţile-cheie ale Strategiei Europa 2020, şi anume asigurarea accesului IMM-urilor la finanţare prin capitaluri proprii şi capital împrumutat, stimulând în acelaşi timp investiţiile private.

Revizuirea normelor privind capitalul de risc vizează extinderea domeniului de aplicare, simplificarea normelor şi oferirea unei mai mari flexibilităţi. Extinderea domeniului de aplicare va fi însoţită de norme de compatibilitate bine concepute pentru a preveni riscul de evicţiune a creditului (crowding out) şi de denaturare a concurenţei. Se va încuraja utilizarea tot mai largă a instrumentelor de ajutor reînnoibile.

S-a propus, de asemenea, modificarea definiţiei IMM-urilor eligibile în temeiul normelor privind finanţarea de risc şi, de asemenea, includerea IMM-urilor aflate în stadii ulterioare de dezvoltare, precum şi a investiţiilor de continuare şi a capitalului de înlocuire, reflectând mai bine amploarea reală a disfuncţionalităţilor existente ale pieţei. Noul RGECA va acoperi orice formă de finanţare de risc, precum capitalul propriu, cvasicapitalul şi capitalul împrumutat prin intermediul unor intermediari  financiari, astfel încât să reflecte mai bine practicile de pe piaţă, extinzând sfera de aplicare a normelor de la ajutoarele „pentru capital de risc” la ajutoarele „pentru finanţare de risc”. Această modificare va include, de asemenea, în domeniul de aplicare al RGECA numeroase instrumente financiare pentru IMM-uri şi, prin urmare, ar trebui să asigure securitatea juridică la elaborarea instrumentelor în cauză.

Domeniul de aplicare al noului RGECA va fi extins pentru a include şi anumite măsuri şi garanţii fiscale utilizate în mod obişnuit pentru asigurarea unui grad mai înalt de securitate juridică, având în vedere utilizarea tot mai largă a acestor măsuri pentru a sprijini IMM-urile care înregistrează o creştere rapidă. Noi dispoziţii vizează introducerea unei exceptări pe categorii pentru ajutoarele în favoarea platformelor de tranzacţionare alternative specializate în IMM-uri şi pentru ajutoarele destinate acoperirii costurilor de prospecţie.

• Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

Experienţa arată că disfuncţionalităţile pieţei împiedică pieţele cercetării, dezvoltării şi inovării să ajungă la o producţie optimă şi conduc la ineficienţe. De aceea, RGECA revizuit va facilita acordarea de ajutoare legate de Strategia Europa 2020 şi, în special, de obiectivele Orizont 2020.

Condiţiile de acordare a ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în temeiul RGECA au fost simplificate şi raţionalizate. Ajutoarele pentru proiecte demonstrative şi proiecte-pilot au fost simplificate astfel încât să se reducă decalajul dintre cercetarea ştiinţifică şi lansarea pe piaţă şi să se elimine barierele care îi împiedică pe antreprenori să aducă „idei pe piaţă”, priorităţi identificate în Comunicarea privind iniţiativa „O Uniune a inovării” şi în Comunicarea privind tehnologiile generice esenţiale. De asemenea, definiţiile îmbunătăţite ale cercetării industriale şi ale dezvoltării experimentale permit acum o acoperire mai flexibilă a anumitor tipuri de activităţi de cercetare, în special a unor categorii de prototipuri. Aceste schimbări vor completa, în mod util, amplificarea sus-menţionată a domeniului de aplicare şi a flexibilităţii dispoziţiilor care abordează necesităţile de finanţare ale IMM-urilor nu numai la demararea activităţii şi în cursul primelor faze de dezvoltare, ci şi în ceea ce priveşte demonstrarea şi introducerea pe piaţă a inovaţiilor dezvoltate.

Se introduc două categorii de ajutoare pentru C&D&I care anterior nu erau acoperite de RGECA:

i. infrastructurile de cercetare: ca o recunoaştere a rolului-cheie pe care îl joacă acestea în progresul cunoaşterii şi al tehnologiei, se introduce o exceptare pe categorii de ajutoare pentru construcţia sau modernizarea de infrastructuri de cercetare. Infrastructurile eligibile trebuie să fie accesibile în condiţii transparente şi nediscriminatorii. Articolul acoperă exclusiv ajutoarele destinate infrastructurilor de cercetare, şi nu utilizatorilor finali;acestea din urmă ar trebui notificate Comisiei în vederea autorizării;

ii. ajutoarele pentru inovare: în conformitate cu Strategia Europa 2020 şi cu iniţiativa „O Uniune a inovării”, în noul RGECA se va introduce o gamă mai largă de măsuri de sprijin pentru inovare în favoarea IMM-urilor. Propunerea simplifică şi raţionalizează condiţiile aplicabile măsurilor de ajutor pentru inovare, regrupând toate categoriile de ajutor pentru inovare în favoarea IMM-urilor într-una singură. O simplificare importantă constă în introducerea unei intensităţi unice a ajutoarelor.

În vederea stimulării investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare în zonele asistate, se introduc prime pentru întreprinderile mari care aleg să investească în regiuni de tip „c”, iar investiţiile efectuate prezintă costuri eligibile atât din punctul de vedere al ajutoarelor regionale, cât şi al ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

• Ajutoarele pentru protecţia mediului

RGECA revizuit va contribui la un nivel ridicat de protecţie a mediului şi, deci, la creşterea durabilă, unul dintre principalii piloni pe care se sprijină Strategia Europa 2020. Experienţa arată că protecţia mediului se confruntă cu disfuncţionalităţi ale pieţei, în special cu stimulente limitate oferite întreprinderilor pentru a reduce nivelurile de poluare, ceea ce ar putea majora costurile fără beneficii corespunzătoare.

RGECA revizuit va facilita acordarea de ajutoare pentru protecţia mediului în domeniul eficienţei resurselor (economisirea energiei şi eficienţa energetică, cogenerarea), al schimbărilor climatice şi al măsurilor privind sectorul energetic, adăugându-se şi o nouă categorie, aceea a sprijinului în favoarea încălzirii centralizate. RGECA va facilita măsurile care stimulează întreprinderile să atingă un nivel mai ridicat de protecţie a mediului decât cel impus de standardele UE şi să faciliteze adaptarea din timp la viitoarele standarde UE pentru IMM-uri. Se introduc noi prevederi privind ajutoarele pentru reabilitarea siturilor contaminate în cazul cărora poluatorul nu poate fi identificat.

Având în vedere dificultatea de a determina costurile suplimentare rezultate în urma investiţiilor menite să îmbunătăţească protecţia mediului, nu va exista obligativitatea identificării sistematice a unei investiţii alternative; în cazul în care nu poate fi identificată nicio investiţie alternativă, ar putea fi luate în considerare costurile totale ale investiţiilor „verzi”.

Sunt prezentate, de asemenea, două modele alternative de sprijin în favoarea surselor regenerabile de energie. Primul constă într-un model de licitare pe bază de proceduri de ofertare deschise, concurenţiale şi neutre din punct de vedere tehnologic, care să asigure rentabilitatea şi să limiteze denaturarea pieţei interne a energiei. Cel de al doilea este un model de investiţii bazat pe costurile totale ale investiţiilor „verzi”; intensităţile fixe ale ajutoarelor nu sunt definite în această etapă.

III. Concluzii

Revizuirea RGECA se confruntă cu provocarea de a facilita creşterea prin promovarea aşa numitelor „ajutoare bune[8]”, acordând, în acelaşi timp, o atenţie constantă calităţii finanţelor publice şi promovând o piaţă unică mai bine integrată, mai dinamică şi mai competitivă. Extinderea pe orizontală şi pe verticală a domeniului de aplicare şi simplificarea normelor (cu norme mai clare, aplicabile per se) se îmbină cu măsuri de protecţie (obligaţii legate de publicare, evaluare).

Această abordare integrată va stimula statele membre să efectueze intervenţii mai eficiente şi mai favorabile creşterii, va conduce la evaluări inter pares şi va reduce cazurile de denaturare a concurenţei pe piaţa internă.

[1] REGULAMENTULUI GENERAL DE EXCEPTARE PE CATEGORII DE AJUTOARE DE STAT („RGECA”) care ocupă un loc fundamental în cadrul reformei de modernizare a ajutoarelor de stat, lansată de Comisia Europeană la data de 8 mai 2012.

[2] European Commission – Consultation on a draft General Block Exemption Regulation (the GBER) on state aid measures, 8 May 2013, Brussels.

[3] European Commission  – Report on state aid granted by the EU Member States, Brussels, 21.12.2012.