Autor: Dr. Virginia CÂMPEANU
Piaţa unică este considerată cea mai mare realizare a Uniunii Europene, prin care se permite circulaţia liberă a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului în cadrul celei mai mari economii din lume, cu un PIB de 14.000 de miliarde de euro. Piaţa unică oferă enorme oportunităţi pentru mediul de afaceri din UE, iar pentru consumatori, oferă posibilităţi de alegere mai mari, la preţuri mai scăzute. Piaţa unică permite cetăţenilor europeni să călătorească, să muncească, să trăiască şi să studieze în oricare dintre statele membre. Dar, aceste beneficii nu se materializează întotdeauna, pentru că reglementările Pieţei unice nu sunt suficient cunoscute, nu sunt implementate sau sunt împiedicate de unele bariere.
De aceea, se consideră că Piaţa unică trebuie să se dezvolte astfel încât ideile şi modelele de afaceri inovatoare să îşi găsească locul. În acest context, Comisia Europeană a decis să dea un nou impuls Pieţei unice, prezentând la sfârşitul lunii octombrie 2015 noua Strategie a Pieţei unice, ce are ca obiectiv îndeplinirea angajamentului politic al preşedintelui Juncker de a valorifica întregul potenţial al Pieţei unice şi de a face din aceasta o rampă de lansare pentru prosperitatea Europei în cadrul economiei mondiale.
Potrivit declaraţiilor vicepreşedintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, „continuarea consolidării şi aprofundării pieţei unice a Uniunii reprezintă partea cea mai importantă a Planului de investiţii pentru Europa. Trebuie să eliminăm restricţiile în ceea ce priveşte investiţiile şi să creăm noi oportunităţi pentru consumatori, profesionişti şi întreprinderi. Piaţa unică trebuie să ţină pasul cu vremurile: trebuie încurajate şi incluse în cadrul pieţei unice modele de afaceri inovatoare.”
Vom prezenta în continuare, în sinteză, unele extrase din noua strategie şi din planul de acţiune pentru anii 2016-2017, aşa cum au fost avansate de Comisia Europeană.
Domeniile Noii Strategii a Pieţei unice
Noua strategie se axează pe pieţele de servicii şi de produse, completând eforturile Comisiei de a stimula investiţiile, de a creşte competitivitatea şi accesul la finanţare, de a asigura o piaţă internă a energiei pe deplin funcţională, de a valorifica oportunităţile oferite de piaţa unică digitală şi de a promova şi a facilita mobilitatea forţei de muncă, prevenind orice utilizare abuzivă a regulilor. Noua Strategie se axează pe trei domenii principale:
- crearea de noi oportunităţi pentru consumatori, profesionişti şi întreprinderi;
- încurajarea modernizării şi a inovării de care are nevoie Europa;
- asigurarea unor avantaje concrete pentru cetăţeni în viaţa de zi cu
I. Crearea de noi oportunităţi pentru consumatori, profesionişti şi întreprinderi
În cadrul acestui domeniu, strategia se referă la dezvoltarea unei economii colaborative, la încurajarea creşterii IMM-urilor şi a întreprinderilor nou- înfiinţate, la transformarea pieţei fără frontiere a serviciilor într-o realitate concretă şi abordează restricţiile din sectorul comerţului cu amănuntul, precum şi prevenirea discriminării consumatorilor şi a întreprinderilor, bazate pe naţionalitate sau pe ţara de reşedinţă.
Economia colaborativă – spre o dezvoltare echilibrată
Economia colaborativă (sau economia partajată) este într-o stare de dezvoltare incipientă în Uniunea Europeană, dar prin dezvoltarea acesteia se va schimba modul în care serviciile sunt furnizate şi consumate. Pe de o parte, economia colaborativă va conduce la o varietate mai mare de oferte pentru consumatori şi va crea noi oportunităţi pentru antreprenorii inovativi. Pe de altă parte, există anumite probleme legate de drepturile şi siguranţa consumatorilor, de taxe – impozite şi legislaţia muncii care vor trebui rezolvate. Fiecare ţară membră a Uniunii Europene are o abordare diferită, astfel că unele afaceri pot fi permise într-un oraş, dar interzise în altul, ceea ce conduce la o stare de confuzie atât pentru consumatori, cât şi pentru mediul de afaceri.
Comisia Europeană va clarifica aceste probleme, deschizând o nouă cale pentru modelele noi de afaceri, asigurându-se totodată că vor fi respectate protecţia consumatorilor, taxarea şi legislaţia muncii.
Comisia va oferi orientări asupra modului în care se aplică economiei colaborative legislaţia existentă, inclusiv Directiva privind serviciile, Directiva privind c omerţul electronic şi legislaţia privind protecţia consumatorilor (precum Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind clauzele contractuale abuzive şi Directiva privind drepturile consumatorilor). Actualele reglementări şi politici naţionale sunt divergente, creează incertitudini legislative şi pot împiedica dezvoltarea economiei colaborative în Europa.
În planul de acţiune pentru anul 2016, agenda europeană pentru economia colaborativă va cuprinde orientări cu privire la modul în care legislaţia UE se aplică modelelor de afaceri din economia colaborativă, precum şi o evaluare a posibilelor lacune legislative. În mod concret, Comisia consideră că economia colaborativă se bazează pe modele de afaceri inovatoare, care ajută consumatorii şi întreprinderile să răspundă nevoilor cu noi oferte de bunuri şi servicii. Aceasta poate determina o creştere a eficienţei, a transparenţei, a opţiunilor şi a confortului pentru consumatori, precum şi o reducere a costurilor. Persoanele fizice, întreprinderile nou-înfiinţate cu creştere rapidă şi întreprinderile existente pot valorifica oportunităţile oferite de economia colaborativă. Pentru consumatori, economia colaborativă înseamnă o gamă mai largă de produse şi servicii şi preţuri mai mici, iar pentru întreprinderile nou-înfiinţate inovatoare şi pentru întreprinderile europene existente, oportunităţi de creştere.
Transformarea pieţei fără frontiere a serviciilor într-o realitate concretă
Serviciile reprezintă două treimi din economia Uniunii Europene, dar furnizarea transfrontalieră a serviciilor este subdezvoltată, ca urmare a persistenţei unor bariere care împiedică noile companii să intre pe Piaţa unică, să îmbunătăţească competitivitatea şi să diminueze preţurile pentru consumatori. De exemplu, furnizorii de servicii pentru mediul de afaceri, precum firme de arhitectură, de inginerie sau contabilitate, care doresc să îşi ofere serviciile în alt stat membru al Uniunii Europene, se confruntă cu restricţii referitoare la formele legale sau la cerinţele de participaţiune; companiile de construcţii se confruntă cu proceduri greoaie pentru a demonstra conformitatea cu schemele de autorizare; peste 5000 de profesii din statele membre solicită calificări specifice sau titluri specifice. Deşi reglementarea profesiilor rămâne o prerogativă naţională, apare tot mai clar că uneori, reglementările naţionale constituie o barieră pentru cetăţeni în accesarea locurilor de muncă şi pentru profesionişti să se stabilească, să ofere servicii şi să muncească în alte ţări membre ale UE. În acelaşi timp, se limitează posibilităţile consumatorilor de a alege, ceea ce contribuie la nivelul ridicat al preţurilor practicate.
Comisia Europeană a coordonat o evaluare reciprocă a profesiilor reglementate în statele membre, furnizând oportunitatea evaluării propriului cadru existent, a învăţarii din cele mai bune practici şi a identificării posibilelor reforme necesare.
Focalizarea pe servicii de business şi construcţii
În viziunea Comisiei Europene, focalizarea pe servicii de business (precum contabilitate şi servicii de inginerie) este dată de rolul esenţial al acestora pentru industria manufacturieră şi pentru alte sectoare de servicii. Serviciile de business contribuie cu 11% la PIB-ul UE, dar se caracterizează prin nivele scăzute de concurenţă şi productivitate, preţuri înalte şi incapacitate de a beneficia de oportunităţile Pieţei unice.
Sectorul de construcţii are circa 15 milioane de angajaţi în UE şi generează 6% din PIB-ul acesteia. Există circa 3 milioane de companii de construcţii, din care 99% sunt IMM. În timp ce muncitorii în construcţii sunt prezenţi ca lucrători detaşaţi în alte state membre decât cel de origine, furnizarea transfrontalieră a serviciilor de construcţii de către companii este foarte scăzută şi este unul dintre serviciile cel mai puţin integrate.
Standardele şi calitatea serviciilor prin educaţie
Comisia Europeană sprijină sistemul dual de educaţie, precum cel din Germania, şi nu intenţionează să suprime, de exemplu, pregătirea pentru profesiunea de maestru artizan (“Meisterbrief”). Comisia nu doreşte diminuarea standardelor şi calităţii serviciilor şi recunoaşte diferite reglementări şi tradiţii în statele membre. Totuşi, multitudinea şi divergenţa cerinţelor naţionale ţine pe loc economia UE.
Există peste 5000 de profesii reglementate în cadrul Uniunii Europene; unele ţări au 400, altele 100. De exemplu, reglementările pentru profesia de coafori şi cosmeticieni în statele membre sunt foarte diferite, de la inexistenţa reglementărilor la cei 3 ani de învăţământ vocaţional obligatoriu. Studiile efectuate au relevat că reglementările mai puţin restrictive au impact pozitiv asupra creării locurilor de muncă, asupra preţurilor la consumatori şi a alocării eficiente a resurselor în economie. Comisia Europeană susţine că nu va reglementa sau dereglementa profesiile, rămânând ca o prerogativă naţională, dar va recomanda modernizarea şi va sprijini reformele în acest domeniu din statele membre ale UE.
Introducerea paşaportului de servicii: în baza noii Strategii a Pieţei unice, Comisia Europeană va introduce un paşaport pentru servicii şi va sprijini statele membre să modernizeze profesiile reglementate.
În acest sens, Comisia Europeană va propune acţiuni legislative care să elimine barierele referitoare la diversitatea formelor legale şi a cerinţelor de participaţiune, precum şi cerinţele multidisciplinare pentru principalele servicii oferite mediului de afaceri şi, acolo unde este cazul, să rezolve barierele impuse prin cerinţe organizatorice pentru companiile de construcţii. Comisia va analiza dezvoltarea pieţei şi, dacă este necesar, va acţiona în legătură cu cerinţele de asigurare pentru furnizorii de servicii pentru business şi pentru construcţii.
În planul de acţiune pe anul 2016, agenda europeană pentru sectorul de servicii va cuprinde următoarele aspecte:
- Îndrumarea statelor membre privind necesităţile reformei în reglementarea profesiilor.
- Cadrul analitic pentru utilizare în statele membre atunci când revizuiesc reglementarea profesiilor sau propun reglementări suplimentare.
- Acţiuni legislative care să se adreseze barierelor legislative în principalele servicii pentru mediul de afaceri şi pentru construcţii.
- Acţiunea legislativă de introducere a paşaportului de servicii pentru principalele sectoare ale economiei, precum construcţii şi servicii de afaceri.
Prevenirea discriminării consumatorilor şi a antreprenorilor
În mod frecvent, consumatorii europeni reclamă diferenţe nejustificate de tratament în funcţie de naţionalitatea de bază sau de rezidenţă, în pofida faptului că acestea nu sunt admise în baza legislaţiei Uniunii Europene (Art.20 al Directivei serviciilor). De exemplu, o companie din domeniul telecomunicaţiilor refuză să vândă conectivitate la internet naţionalilor din diferite ţări, sau companiile de utilităţi facturează la tarife mai mari pentru non-rezidenţi; un alt exemplu se referă la un parc de distracţii care redirecţionează automat consumatorii pe website-ul ţării lor de reşedinţă şi permit plăţile pentru abonamentul anual prin debit direct numai clienţilor ce deţin cont într-o bancă naţională.
În baza noii Strategii a Pieţei unice, Comisia va acţiona astfel încât consumatorii care caută să cumpere servicii sau produse în alte state membre, fie online fie în persoană, să nu fie supuşi unor preţuri divergente, condiţii de vânzare sau opţiuni de livrare, dacă acestea nu se justifică prin motive obiective şi verificabile.
În planul de acţiune pentru anul 2016 privind Strategia Pieţei unice se prevăd acţiuni legislative pentru prevenirea discriminării faţă de consumatori în baza naţionalităţii sau a ţării de reşedinţă.
Conform iniţiativei privind geo-blocarea din Strategia Pieţei unice digitale şi ca parte a abordării cuprinzătoare pentru creşterea corectitudinii Pieţei unice, Comisia Europeană va lua măsuri, atât legislative, cât şi acţiuni de executare, pentru a lupta împotriva tratamentului diferit nejustificat al clienţilor pe baza rezidenţei sau a naţionalităţii.
Legătura între Strategia Pieţei unice şi iniţiativa privind geo- blocarea
Aşa cum s-a anunţat anterior, prin Strategia Pieţei unice digitale, s-a legiferat acţiunea împotriva geo-blocării. Aceasta se referă la blocarea accesului pe paginile web, redirecţionarea şi restricţionarea ofertelor bazate pe ţara de reşedinţă a consumatorului.
Strategia Pieţei unice intenţionează să rezolve toate restricţiile şi discriminările geografice, indiferent dacă se întâmplă la magazin sau la cumpărături online.
Până în prezent, Comisia a iniţiat unele acţiuni împotriva acelor state membre care nu asigură respectarea de către companii a principiului de bază al Art. 20 din Directiva serviciilor. În septembrie 2014, Comisia a atras atenţia asupra practicilor discriminatorii faţă de clienţi ale companiilor de închiriere de maşini. Ca urmare, companiile respective s-au angajat în octombrie 2014 să îşi schimbe practicile, în sensul că vor diferenţia preţurile în funcţie de ţara de reşedinţă numai dacă diferenţa poate fi justificată de obiective rezonabile. Un alt exemplu îl constituie investigaţia deschisă de Comisie în vara anului 2015 privind practici similare într-un mare parc de distracţii din Franţa, investigaţie care se află în curs de desfăşurare.
Propunerile noii strategii a Pieţei unice privind mobilitatea forţei de muncă
Pachetul de măsuri privind mobilitatea forţei de muncă va realiza o abordare echilibrată având ca obiectiv promovarea mobilităţii forţei de muncă în cadrul Uniunii Europene, concomitent cu minimizarea consecinţelor nedorite. Comisia are în vedere şi este îngrijorată de potenţialele cazuri de abuzuri. În promovarea mobilităţii forţei de muncă, Comisia Europeană caută să permită oamenilor să beneficieze de avantajele oferite de oportunităţile de pe Piaţa unică, prevenind totodată abuzurile.
Ca şi în cazul Strategiei pentru Piaţa unică, pachetul de măsuri privind mobilitatea forţei de muncă are ca scop să contribuie la o mai profundă şi mai corectă Piaţă unică. Ca urmare, pachetul de măsuri va include acţiuni de sprijinire a mobilităţii forţei de muncă, o revizuire a Directivei privind detaşarea lucrătorilor, ca şi o propunere de îmbunătăţire a coordonării sistemelor de securitate socială în Uniunea Europeană.
II. Concluzii:
În baza Noii Strategii privind Piaţa unică, Comisia Europeană va acţiona,
începând din anul 2016, în următoarele direcţii:
- Consumatori: Comisia va lua măsuri în favoarea consumatorilor care doresc să cumpere servicii sau produse dintr-un alt stat membru, online sau în mod direct, astfel încât acestora să nu li se propună prețuri, condiții de vânzare sau opțiuni de livrare diferite, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat de motive obiective și verificabile. Comisia Europeană și Centrele Europene ale Consumatorilor primesc frecvent plângeri din partea consumatorilor referitoare la diferențe de tratament nejustificate pe motive de naționalitate sau reședință.
- Servicii inovatoare: Comisia va elabora o agendă europeană pentru economia colaborativă. Noile modele de afaceri oferă beneficii cetățenilor și întreprinderilor deopotrivă și contribuie la optimizarea utilizării resurselor Cu toate acestea, se pune întrebarea dacă normele existente continuă să fie adecvate scopului sau dacă sunt necesare noi reglementări. În același timp, Comisia doreşte să se asigure că sunt îndeplinite obiectivele de interes public, cum ar fi protecția consumatorilor, și că se respectă legislația fiscală și dreptul muncii.
- Profesioniști: Comisia va oferi întreprinderilor și profesioniștilor mai multe oportunități în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră, va ameliora sistemul de recunoaștere a calificărilor profesionale și va facilita prestarea transfrontalieră de servicii pentru întreprinderi, de servicii din domeniul construcțiilor și de alte servicii care generează creștere economică. Luate împreună, aceste acțiuni vor facilita accesul întreprinderilor și al profesioniștilor pe piețe noi și le vor permite acestora să se dezvolte și să devină, din actori de talie mică cu activitate la nivel național, jucători mai importanți la nivel european.
În sprijinul acestor acțiuni, Comisia va lucra în strânsă colaborare cu statele membre și cu participanții la piață pentru a crea o veritabilă cultură a respectării normelor privind piața unică.
Bibliografie
- European Commission, A Single Market fit for the 21st century, Brussels, 28/10/2015;http://ec.europa.eu/growth/tools- databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=8527&lang=en
- European Commission, Deeper and fairer Single Market boosts opportunities for citizens and business, Brussels, 28/10/2015
- European Commission, A deeper and fairer Single Market – Factsheet, Brussels, 28/10/2015
- European Commission, Internal Market, A deeper and fairer internal market; http://ec.europa.eu/priorities/internal-market/index_en.htm
- European Commission, Communication: Upgrading the single market: more opportunities for people and business; http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents?locale=en&tags=single-market- strategy-2015-communication
- European Commission, Digital Single Market, Bringing down barriers to unlock online opportunities; http://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/index_en.htm
- European Commission, The Single Market is one of Europe’s major achievements and its best asset in times of increasing globalization, Strasbourg, 6/10/2015; http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5763_en.htm
