OMC : evoluţia comerţului mondial în 2012 şi perspectivele pentru 2013 – 2014

Autor: Dr. Agnes GHIBUŢIU

Potrivit estimărilor Secretariatului OMC, date publicităţii la data de 10 aprilie a.c., volumul schimburilor comerciale internaţionale a înregistrat o creştere cu numai 2% în 2012, ceea ce echivalează cu o încetinire drastică în raport cu anul precedent.

Datele statistice relevă că după relansarea deosebit de viguroasă a comerţului internaţional în 2010 (13,9%), care a urmat colapsului istoric din 2009, ritmul de creştere a acestuia s-a redus puternic în 2011 (5,2%), pentru a se înjumătăţi din nou în 2012 (Tabelul 1).

Noile estimări cu caracter preliminar ale OMC privind anul 2012 sunt cu 0,5 puncte inferioare ultimei prognoze, din septembrie 2012, când organizaţia a fost nevoită să recurgă la o ajustare în jos, de la 3,7% la 2,5%, a prognozei sale anterioare privind creşterea comerţului mondial în 2012. Devierea se explică prin performanţele economice mult mai slabe ale economiilor dezvoltate în raport cu aşteptările.

Tabel 1: Evoluţia comerţului internaţional şi a PIB mondial în 2009 – 2012 şi prognozele pentru 2013 – 2014  

(modificări anuale în %)

Note: ¹Proiecţii pentru 2013-2014; ²Media exporturilor şi importurilor în termeni reali (ajustate în funcţie de fluctuaţiile preţurilor şi cursurilor de schimb); ³CSI = Comunitatea Statelor Independente; ⁴ În termeni reali, la cursul de schimb al pieţei. 

Sursa: Secretariatul OMC (WTO, 2013).

Dacă se exclud anii în care volumul comerţului mondial cu bunuri a fost marcat de declin, creşterea cu numai 2% a acestuia în 2012 reprezintă cea mai mică creştere anuală a comerţului în termeni de volum (măsurat ca medie a exporturilor şi importurilor) după anul 1981. Majorarea cu doar 1% a exporturilor ţărilor dezvoltate în 2012 s-a situat sub media mondială, în timp ce exporturile ţărilor în dezvoltare (incluzând Comunitatea Statelor Independente – CSI) au sporit mai rapid, respectiv, cu 3,3%. Pe latura fluxurilor de importuri, declinul de 0,1% care a caracterizat economiile dezvoltate în 2012 este în puternic contrast cu economiile în dezvoltare, care au înregistrat o creştere cu 4,6% (Tabelul 1).

Reducerea abruptă în 2012 a dinamicii comerţului mondial în termeni de volum s-a datorat, în principal, creşterii economice lente înregistrate de ţările dezvoltate şi puseurilor recurente de incertitudine legate de viitorul Zonei euro. Diminuarea importurilor ţărilor dezvoltate ca urmare a slăbirii producţiei şi a ratelor înalte ale şomajului s-a răsfrânt asupra evoluţiei exporturilor, determinând sporirea lor într-un ritm mai lent deopotrivă în economiile dezvoltate şi în cele în dezvoltare.

Drept urmare, sub aspect regional, Europa s-a evidenţiat şi în 2012 ca regiunea cu cea mai slabă creştere a exporturilor, estimată la 0,6%, iar în acest context UE s-a remarcat printr-o performanţă şi mai slabă, cu o creştere a exporturilor de numai 0,3%. La polul opus s-a situat Africa, care a înregistrat cel mai înalt ritm de creştere a exporturilor în 2012 – de 6,1% –, după prăbuşirea acestora cu 8,5% în 2011 din cauza războiului civil din Libia. Africa a fost urmată de America de Nord, unde exporturile au sporit cu 4,5%, datorită creşterii cu 4,1% a exporturilor SUA. În schimb, Asia a reuşit să-şi majoreze exporturile doar cu 2,8% în 2012, în pofida creşterii cu 6,2% a exporturilor Chinei. La creşterea lentă a exporturilor Asiei au contribuit India şi Japonia, ale căror exporturi au scăzut cu 0,5% şi, respectiv, 1,0%. Alte regiuni exportatoare de mari cantităţi de resurse naturale au cunoscut majorări modeste ale volumului exporturilor, incluzând CSI (1,6%), America de Sud/Centrală (1,4%) şi Orientul Mijlociu (1,2%).

În termeni valorici, comerţul mondial cu bunuri a sporit doar cu 0,2% în 2012, totalizând 18.323 miliarde dolari, rămânând practic neschimbat faţă de nivelul anului precedent (Tabelul 2). Creşterea inferioară a valorii comerţului mondial în raport cu expansiunea sa în termeni de volum se explică prin declinul preţurilor bunurilor comercializate. Potrivit datelor statistice ale FMI privind evoluţia preţurilor produselor de bază, cele mai semnificative scăderi ale preţurilor au fost înregistrate la: cafea
(-22%), bumbac (-42%), minereuri de fier (-23%) şi cărbune
(-21%).

Tabel 2: Evoluţia volumui valoric al exporturilor mondiale de bunuri şi servicii¹, în 2005 – 2012

(în miliarde USD şi %)

Notă: ¹ Date bazate pe statisticile balanţelor de plăţi.

Sursă: Secretariatul OMC (WTO, 2013).

Valoarea exporturilor mondiale de servicii a sporit cu 2% în 2012, cifrându-se la 4.345 miliarde dolari. Dinamica exporturilor de servicii a fost marcată în 2012 de diferenţe notabile la nivelul ţărilor şi regiunilor. Astfel, de exemplu, exporturile de servicii ale SUA au sporit cu 4%, în timp ce ale Germaniei au scăzut cu 2%, iar ale Franţei cu 7%. Pe latura importurilor de servicii, ţările UE au înregistrat scăderi drastice, incluzând Italia (-8%), Franţa (-10%), Portugalia (-16%) şi Grecia (-18%). Astfel, de exemplu, exporturile de servicii ale SUA au sporit cu 4%, în timp ce în cazul Germaniei au scăzut cu 2%, iar al Franţei cu 7%. Pe latura importurilor de servicii, ţările din Europa au înregistrat diminuări severe, incluzând Italia (-8%), Franţa (-10%), Portugalia (-16%) şi Grecia (-18%).

Prognoza OMC nu oferă o imagine încurajatoare asupra evoluţiei comerţului internaţional în 2013, care pare a fi o repetare a situaţiei din 2012. Atât creşterea fluxurilor comerciale internaţionale, cât şi a producţiei mondiale sunt anticipate a fi lente, situându-se sub mediile istorice, în condiţiile în care slăbirea creşterii economice în ţările UE continuă să frâneze cererea de import. Deşi creşterea economică a Chinei ar urma să devanseze ritmurile de creştere economică din celelalte mari economii, contribuind la atenuarea procesului de încetinire a creşterii eeconomice pe plan global, exporturile mondiale vor continua să fie constrânse de cererea slabă de import din partea UE. În aceste condiţii, comerţul internaţional ar urma să sporească cu 3,3% în 2013. Deşi superior ritmului de creştere din 2012 (2%), un asemenea ritm este încă inferior mediei de 5,3% înregistrate în ultimii 20 de ani, şi cu mult sub media de 6% aferentă perioadei premergătoare crizei (1990-2008).

Ritmul de creştere a comerţului mondial ar urma să se accelereze în 2014, când volumul acestuia este prevăzut a spori cu 5%. Exporturile economiilor dezvoltate sunt anticipate a spori cu 2,6% în 2014, iar ale economiilor în dezvoltare cu 7,5%. În cazul importurilor, ţările dezvoltate ar urma să înregistreze un spor de 3,2%, iar ţările în dezvoltare de 7,4%.

În acelaşi timp, specialiştii OMC avertizează că în economia mondială persistă riscuri semnificative, de natură să ameninţe realizarea acestor prognoze, şi care vizează în special posibila reapariţie a turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale legate de criza euro, escaladarea preţurilor produselor de bază, tensiunile geopolitice şi accentuarea protecţionismului comercial. şi, nu în ultimul rând, perspectivele economice divergente anticipate pentru UE şi SUA ar putea contribui la accentuarea incertitudinii care acompaniază prognozele OMC. Toate aceste aspecte la un loc determină ca economia mondială să rămână fragilă, iar sistemul comercial internaţional să fie expus pericolului escaladării protecţionismului. Legat de acest din urmă aspect, este relevantă declaraţia directorului general al OMC, Pascal Lamy, cu prilejul publicării noilor date privind comerţul internaţional: “Pericolul protecţionismului pare a fi în prezent mai mare ca în oricare altă perioadă care a urmat crizei financiare şi economice globale, întrucât celelalte politici la care au recurs ţările pentru a repune economiile lor pe făgaşul creşterii economice s-au dovedit ineficace”.

În concluzie, economia mondială se va afla în continuare într-o situaţie fragilă şi incertă.