AUTOR: Dr. Agnes GHIBUŢIU
Potrivit estimărilor Secretariatului OMC privind evoluţia comerţului internaţional în 2012 și perspectivele pentru 2013-2014, date publicităţii la mijlocul lunii aprilie 2013, evoluţia principalilor indicatori economici în primul trimestru al anului 2013 oferă o imagine mixtă asupra condiţiilor economice curente. Recesiunea din Zona euro pare a se fi accelerat, în pofida rezistenţei de care dă dovadă în continuare economia Germaniei. În schimb, industria prelucrătoare a SUA a înregistrat o creștere robustă, în Japonia scăderea producţiei a fost mai puţin accentuată, iar în China și Coreea de Sud se manifestă ameliorări modeste. Rata șomajului s-a redus la 7,6% în SUA – cel mai scăzut nivel din perioada post-criză –, în timp ce în Zona euro se situează la circa 12%. Acești indicatori la un loc conduc la aprecierea că slaba cerere de import din partea UE se va menţine, chiar dacă în alte părţi ale lumii condiţiile economice se îmbunătăţesc treptat. Întrucât UE deţine o pondere semnificativă în importurile globale – de 32% la nivelul anului 2012 în cazul includerii comerţului intra-UE și de 15% al neincluderii acestuia –, este de așteptat ca în prima parte a anului 2013 creșterea schimburilor comerciale internaţionale să fie lentă.
Prognoza OMC nu oferă o imagine încurajatoare asupra evoluţiei comerţului internaţional pe ansamblul anului 2013, care pare a fi practic o repetare a situaţiei din 2012 (Graficul 1). Atât creșterea fluxurilor comerciale internaţionale, cât și a producţiei mondiale sunt anticipate a fi modeste, situându-se sub nivelurile istorice, în condiţiile în care slăbirea creșterii economice în ţările UE continuă să frâneze cererea de import.
Performanţele economice îmbunătăţite anticipate pentru SUA în 2013 nu vor putea compensa decât parţial slăbiciunea prelungită a economiei UE, care este așteptată a se menţine pe traiectoria unei creșteri firave sau chiar a unei contracţii ușoare în 2013. Pe de altă parte, chiar dacă ritmul de creștere a economiei Chinei ar devansa dinamica celorlalte mari economii, contribuind astfel la atenuarea procesului de încetinire a creșterii economice pe plan global, exporturile mondiale vor continua să fie constrânse de cererea slabă de import din partea UE. În aceste condiţii, comerţul internaţional ar urma să crească doar cu 3,3% în 2013. În economiile dezvoltate, atât exporturile, cât și importurile sunt anticipate a spori cu 1,4% în 2013, iar în economiile în dezvoltare cu 5,3% și, respectiv, 5,9%.
Deși superior anului 2012, ritmul de creștere de 3,3% anticipat pentru comerţul mondial în 2013 este încă inferior mediei de 5,3% înregistrate în ultimii 20 de ani, și cu mult sub media de 6% aferentă perioadei premergătoare crizei (1990-2008) (Graficul 1). Dinamica comerţului mondial ar urma să se accelereze în 2014, când volumul acestuia este prevăzut a se majora cu 5%. Exporturile economiilor dezvoltate sunt anticipate a spori cu 2,6% în 2014, iar ale economiilor în dezvoltare cu 7,5%. În cazul importurilor, ţările dezvoltate ar urma să înregistreze un spor de 3,2%, iar ţările în dezvoltare de 7,4%.
Graficul 1: Ritmul de creștere a comerţului internaţional cu bunuri1și a PIB-ului mondial2, în 2005-2012 și prognozele pentru 2013-20143
Note: 1 Exporturi în termeni de volum; 2 PIB real; 3 Proiecţii pentru 2013-2014.
Sursa: Preluare din raportul Secretariatului OMC (WTO, 2013).
În același timp, economiștii OMC avertizează că în economia mondială persistă riscuri semnificative, de natură să ameninţe realizarea acestor prognoze, și care vizează în special posibilitatea reapariţiei turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale legate de criza euro, escaladarea preţurilor produselor de bază, tensiunile geopolitice și accentuarea protecţionismului comercial. Și, nu în ultimul rând, perspectivele economice divergente anticipate pentru UE și SUA ar putea contribui la accentuarea incertitudinii care acompaniază prognozele OMC. Toate aceste aspecte determină ca economia mondială să rămână fragilă, iar sistemul comercial internaţional să fie tot mai mult expus pericolului escaladării protecţionismului. Iar legat de acest din urmă aspect, este relevantă declaraţia directorului general al OMC, Pascal Lamy, cu prilejul publicării noilor date privind evoluţia comerţului internaţional în 2012: ”Pericolul protecţionismului pare a fi în prezent mai mare decât în oricare altă perioadă care a urmat crizei financiare și economice globale, întrucât celelalte politici la care au recurs ţările pentru a repune economiile lor pe făgașul creșterii economice s-au dovedit ineficace. Iar pentru a preveni o alunecare sinucigașă în naţionalism economic, ţările trebuie să-și refocalizeze atenţia asupra consolidării sistemului comercial multilateral. Comerţul poate deveni din nou o forţă motrice a creșterii economice și un pilon al economiei globale, în loc să servească drept barometru al instabilităţii.”
Tabelul 1: Prognozele privind creşterea comerţului internaţional în termeni de volum, în 2013-2014 (în %)
Sursa/Data | Economie mondială/grupuri de economii1 | Modificări anuale ale volumului (în %) | |||
2011 | 20122 | 20133 | 20143 | ||
ONU (ianuarie 2012) | Comerţ mondial cu bunuri şi servicii4 | 6,4 | 3,2 | 5,0 | … |
Exporturi mondiale de bunuri şi servicii | 6,9 | 3,5 | 4,0 | 4,9 | |
Economii dezvoltate | 5,5 | 2,4 | 3,0 | 4,9 | |
Economii în tranziţie | 3,2 | 3,7 | 4,1 | 4,3 | |
Economii în dezvoltare | 9,2 | 4,1 | 5,3 | 6,2 | |
Importuri mondiale de bunuri şi servicii | 7,0 | 3,0 | 4,6 | 5,0 | |
Economii dezvoltate | 4,6 | 1,8 | 3,2 | 3,9 | |
Economii în tranziţie | 15,6 | 7,2 | 7,6 | 7,8 | |
Economii în dezvoltare | 10,1 | 5,1 | 6,1 | 7,0 | |
Banca Mondială (ianuarie 2013) | Comerţ mondial cu bunuri şi servicii | 6,2 | 3,5 | 6,0 | 6,7 |
OMC (aprilie 2013) | Comerţ mondial cu bunuri4 | 5,2 | 2,0 | 3,3 | 5,0 |
Exporturi mondiale de bunuri |
|
|
|
| |
Economii dezvoltate | 5,1 | 1,0 | 1,4 | 2,6 | |
Economii în dezvoltare şi CSI5 | 5,4 | 3,3 | 5,3 | 7,5 | |
Importuri mondiale de bunuri |
|
|
|
| |
Economii dezvoltate | 3,1 | -0,1 | 1,4 | 3,2 | |
Economii în dezvoltare şi CSI5 | 8,0 | 4,6 | 5,9 | 7,4 | |
FMI (aprilie 2013) | Comerţ mondial cu bunuri şi servicii | 6,0 | 2,5 | 3,6 | 5,3 |
Exporturi |
|
|
|
| |
Economii avansate | 5,6 | 1,9 | 2,8 | 4,6 | |
Economii emergente şi în dezvoltare | 6,4 | 3,7 | 4,8 | 6,5 | |
Importuri |
|
|
|
| |
Economii avansate | 4,7 | 1,0 | 2,2 | 4,1 | |
Economii emergente şi în dezvoltare | 8,6 | 4,9 | 6,2 | 7,3 | |
Comisia Europeană (mai 2013) | Exporturi mondiale de bunuri şi servicii5 | 8,2 | 3,0 | 3,7 | 5,5 |
Uniunea Europeană5 | 6,4 | 2,3 | 2,0 | 4,9 | |
Importuri mondiale de bunuri şi servicii5 | 6,3 | 2,4 | 3,2 | 5,6 | |
Uniunea Europeană5 | 4,1 | -0,3 | 0,8 | 4,5 |
Note: 1 Fiecare instituţie utilizează propria sa clasificare; 2 Estimări; 3 Proiecţii; 4 Media exporturilor și importurilor; 5CSI = Comunitatea Statelor Independente; 5 Incluzând comerţul intra-UE.
Surse: Tabel alcătuit de autor în baza următoarelor documente: UN/DESA (2013), The World Bank (2013), WTO (2013), IMF (2013) și European Commission (2013).
După cum ilustrează Tabelul 1, dintre toate prognozele privind evoluţia comerţului internaţional în 2013-2014, elaborate în prima parte a anului 2013, cea publicată de Secretariatul OMC, în aprilie 2013, se detaşează ca fiind cea mai reţinută, atât sub aspectul aprecierilor calitative formulate în legătură cu starea curentă şi perspectivele comerţului mondial, cât şi al cifrelor care cuantifică evoluţiile anticipate în orizontul de timp prognozat. Este de menţionat faptul că, în general, prognozele elaborate de OMC după anul 2009 se disting printr-o atitudine deosebit de precaută. O explicaţie constă în aceea că organizaţia a ratat în mod spectaculos anticiparea declinului comerţului în 2009, contracţia cu peste 12% a volumului acestuia depăşind sensibil toate estimările OMC din 2009.
Pe de altă parte, se poate constata că, în timp ce prognozele elaborate în ianuarie 2013 de ONUşi de Banca Mondială se înscriu într-un registru mai optimist, proiecţiile FMI şi ale Comisiei Europene, care au fost publicate ceva mai târziu, beneficiind implicit de informaţii adiţionale şi mai recente, se evidenţiază printr-o notă mai precaută, mai apropiată proiecţiilor OMC. Întrucât OMC este organizaţia responsabilă pentru gestionarea comerţului internaţional şi pentru coordonarea în plan global a politicilor comerciale naţionale, proiecţiile sale au o relevanţă deosebită.
În concluzie, la peste cinci ani de la izbucnirea crizei financiare și economice globale, economia mondială continuă să fie confruntată cu numerose dificultăţi, nereușind să se înscrie pe traiectoria unei relansări solide. Iar, menţinerea sa într-o situaţie fragilă și incertă și în perspectivă se va răsfrânge nefavorabil asupra evoluţiei schimburilor comerciale internaţionale.