Autor: Dr. Alina Ligia DUMITRESCU
Polonia – încetinirea ritmului creşterii economice în 2012-2013, uşoară relansare în 2014
Dintre statele membre ale UE, Polonia a fost singurul stat membru cu o creştere a PIB-ului pozitivă, după criza din 2008. Totuşi, Polonia nu este imună la riscurile de „contagiune” din partea partenerilor săi comerciali comunitari. Astfel, în condiţiile consolidării bugetare şi a recesiunii economiei comunitare, în Polonia creşterea PIB real era de aşteptat să încetinească în 2012, tendinţa ce va continua şi pe parcursul anului 2013, fiind prognozată o relansare doar din 2014.
Evoluţia situaţiei economice în 2012
Potrivit Raportului Comisiei Europene „European Economic Forecast Spring 2013”, publicat la 9 mai a.c., tendinţa de scădere a activităţii economice din prima jumătate a anului 2012 a continuat şi în a doua jumătate, ceea ce pe totalul anului 2012 s-a concretizat într-un ritm de creştere a PIB de numai 1,9%, în condiţiile în care cererea internă lentă şi-a lăsat amprenta asupra evoluţiei activităţii economice. [1]
Creşterea consumului privat a fost de numai 0,8% în 2012, faţă de 2,6% în 2011. Sporirea consumului privat a fost destul de fragilă în 2012, fiind determinată de faptul că ocuparea forţei de muncă a stagnat, salariile în termeni reali au scăzut şi implicit încrederea consumatorilor şi puterea de cumpărare a populaţiei au fost puternic afectate.
Consolidarea fiscală aplicată în 2012 a atenuat, atât creşterea consumului public, cât şi a investiţiilor publice. Perspectiva nefavorabilă a evoluţiei cererii şi înrăutăţirea condiţiilor financiare internaţionale au influenţat negativ evoluţia investiţiilor private în Polonia. De aceea, după o creştere record a investiţiilor brute de capital de 8,5% în 2011, acestea au scăzut abrupt în 2012, înregistrând un ritm negativ de 0,8%. Scăderea masivă a investiţiilor s-a datorat şi completării ciclului de atragere al fondurilor europene.
Grafic 1: Evoluţia ritmului mediu anual de creştere economică, a consumului privat şi a consumului public, în Polonia, în perioada 2010-2014
Sursă date: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, Brussels
Cât priveşte rata inflaţiei, în 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere la 3,7%, de la 3,9% în 2011. Pe parcursul anului 2012, inflaţia a fost alimentată de: deprecierea zlotului, preţurile ridicate la materiile prime şi creşterea preţurilor administrate.
Rata şomajului a crescut la 10,1% în 2012, faţă de 9,7% în 2011, ca urmare a încetinirii activităţii economice şi a disponibilizărilor din unele ramuri industriale, cum ar fi industria auto, precum şi din sectorul bancar.
Deficitul bugetar a scăzut puţin, ajungând la 3,9% din PIB în 2012, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală adoptate, în încercarea de apropiere de indicatorul de convergenţă nominală care presupun un deficit bugetar de 3% din PIB. Printre principalele măsuri luate de reducere a cheltuielilor bugetare se numără îngheţarea salariilor funcţionarilor publici, precum şi începerea creşterii graduale a vârstei de pensionare. Totuşi, în 2012 deficitul a fost peste ţinta de 3% din PIB, ca urmarea a scăderii bruşte a veniturilor bugetare din impozite indirecte şi a diminuării transferurilor de capital primite. Aceşti factori compensat cu mult scăderea bruscă a investiţiilor publice ce a fost operată pentru a se reduce deficitul bugetar.
Datoria publică s-a situat la 55,6% din PIB în 2012, înregistrând o uşoară scădere faţă de 56,2% în 2011, în limita admisă în cadrul criteriilor de la Maastricht, care solicită o datorie publică sub 60% din PIB.
Comerţul exterior a constituit un suport pentru activitatea economică în condiţiile în care exporturile au crescut, în timp ce importurile au fost limitate, ca urmare a unei creşteri lente a cererii interne. Ca urmare a reducerii cererii de pe piaţa comunitară, volumul exporturilor de bunuri şi servicii s-a majorat cu numai 2,8% în 2012, faţă de o creştere puternică de 7,7% în 2011. În acelaşi timp volumul importurilor de bunuri şi servicii a scăzut cu 1,8% , faţă de o creştere de 5,5% în 2011.
Deficitul contului curent a scăzut la 3,3% din PIB în 2012, faţă de nivelul înregistrat de 4,5% din PIB în 2011.
Previziuni 2013-2014
Creşterea PIB real este prognozată a se încetini, în continuare, în prima jumătate a anului 2013 la 0,7% (ritm anual, de la 1,9% în 2012), ca urmare a perspectivelor economice slabe ale partenerilor comerciali ai Poloniei, care se traduc în investiţii private reduse şi adâncirea neîncrederii consumatorilor şi a mediului de afaceri, cu efecte constrângătoare şi asupra cererii interne.
Conform Comisei Europene, ritmul PIB este estimat să crească în termeni reali, cu numai 1,1% în 2013, iar experţii OECD [2] estimează o creştere PIB de 1%. Conjunctura economică a principalelor pieţele de export ale Poloniei este de aşteptat să afecteze în mod negativ atât cererea internă, cât şi situaţia exporturilor. Cererea internă se va menţine slabă în 2013, iar consumul şi investiţii la nivele neperformante, în timp ce cererea externă va compensa doar într-o mică măsură aceste evoluţii.
În Polonia, o relansare a cererii interne este prognozată doar spre sfârşitul anului 2013. Iar, consumul privat este estimată să crească moderat, cu numai 0,8% în 2013, cu uşoară accelerare numai spre sfârşitul anului ca urmare unei posibile redresări pe piaţa muncii. Creşterea ratei şomajului pe parcursul anului 2013, care este de natură să diminueze veniturile disponibile, cuplată cu o scădere a încrederii consumatorilor, va duce la scăderea consumului şi implicit la creşterea tendinţei de economisire a populaţiei. Cu toate acestea, aceste efecte vor compensate de creşterea salariului real, datorită reducerii presiunilor inflaţioniste în 2013.
Activitatea economică este prognozată să se relanseze gradual în 2014, când perspectivele economiei mondiale se vor ameliora, în aceste condiţii creşterea PIB-ului real este prognozat să ajungă la 2,2%.
Experţii Comisiei Europene estimează că investiţiile brute de capital vor continua să scadă într-un ritm de 2,6% în 2013 şi vor creşte într-un ritm moderat cu 2,2% în 2014. Diminuarea cererii la nivel mondial şi a profitabilităţii companiilor constrâng marile corporaţii să-şi diminueze nivelul investiţiilor în zonă.
Odată ce condiţiile economice şi financiare se vor ameliora spre sfârşitul anului 2013, unele companiile îşi vor reînnoi utilajele pentru a se pregăti pentru noua faza de creştere a ciclului economic. Dar, investiţiilor publice se estimează că vor continua să scadă. Consolidarea fiscală va determina reducerea cheltuielile publice în continuare şi, în plus, mai puţine proiectele de infrastructură cofinanţate prin cadrul financiar multianual al UE vor putea fi finalizate în 2013.
Se estimează că rata inflaţiei va ajunge la 1,4% în 2013. Această scădere de aproape peste 2 p.p se va datora în principal reducerii preţurilor la materiile prime şi energie, diminuării cererii interne şi nu în ultimul rând reducerii preţurilor administrate. O rată moderată a inflaţiei de 2,0% se aşteaptă şi în anul 2014, ca urmare a slăbirii previzibile accentuate a presiunilor inflaţioniste.
În ceea ce priveşte evoluţiile de pe piaţa forţei de muncă, Comisia Europeană estimează o rată a şomajului de 10,9% în 2013 şi de 11,4% în 2014. Unii experţi polonezi subliniază faptul că tendinţă negativă de pe piaţa forţei de muncă nu numai ca va continua, dar va deveni tot mai accentuată. Cererea de consum slabă şi predicţiile negative privind economia comunitară îndeamnă unii angajatori să reducă locurile de muncă existente, în loc să creeze altele noi.
Totuşi, în Polonia, la începutul anului 2013, un număr de 11 proiecte noi în valoare totală de 368,5 milioane euro au fost lansate de Agenţia pentru Investiţii Străine. Aceste proiecte se prevede că vor crea peste 4.000 de noi locuri de muncă. Cel mai mare proiect în valoare de 12O milioane euro este un parc logistic polonezo-belgian. Acesta se întinde pe 70 de hectare, se situează la graniţa cu Ucraina, în sud-estul Poloniei, şi va crea puţin peste 1.000 de noi locuri de muncă.
În 2013, se preconizează că deficitul bugetar va rămâne la 3,9% (supuse riscului repetării crizei încasărilor din TVA). În opinia specialiştilor, consolidarea fiscală este cel mai bun mod de a reduce vulnerabilităţile în economie. Principalele măsuri structurale de reducere a cheltuielilor bugetare care au fost luate în calcul sunt: îngheţarea salariilor angajaţilor administraţiei centrale, creşterea graduală a vârstei de pensionare, reformarea sistemului de asigurări sociale ale agricultorilor şi eliminarea privilegiilor unor pensii ocupaţionale. Mai mult decât atât, guvernul polonez intenţionează să continue raţionalizarea investiţiilor publice. Pe de altă parte, ponderea contribuţiilor la pensii reţinute în pilonul public va începe să scadă, ceea ce însemnă că ponderea contribuţiilor transferate la fondurile de pensii private se va începe majora. Din perspectiva veniturilor, principalele măsuri de reducere a deficitului în 2013 se bazează pe efectul măsurilor care au intrat în vigoare în cursul anului 2012. Printre acestea sunt cuprinse: o creştere a cotele de contribuţii la asigurarile sociale de sănătate, o nouă taxă de minerit precum şi menţinerea cotelor impozitului pe venitul personal de 18%, respectiv de 32%, pentru veniturile de la 85528 zloţi (aproximativ 20759 euro la cursul mediu 2013).
În 2014, se aşteaptă ca deficitul bugetar să crească la 4,1% din PIB, în condiţiile în care nu vor exista alte schimbări de politici bugetare. În ciuda revenirii activităţii economice, veniturile bugetare vor fi afectate în mod negativ de: expirarea termenului de creşterea temporară a cotelor TVA, reinstalarea rambursarii TVA-ului pentru maşinile companiilor şi scăderea în continuare a contribuţiilor la pensii reţinute în pilonul public. Deficitul bugetar structural este prognozat să scadă de la 3,8% din PIB în 2012, la 3,3% din PIB în 2013, respectiv la 2,9% din PIB în 2014.
Grafic 2: Evoluţia ratei şomajului, a ratei inflaţiei şi a deficitului bugetar ca % din PIB, în Polonia
Sursă date: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, Brussels
Datoria publică este prognozat să crească la 57,5% din PIB în 2013, respectiv la 58,9% în 2014. Cifrele prognozate sunt totuşi expuse incertitudinii, ca urmare a volatilităţii ridicate a cursului de schimb, care afectează evaluarea datoriei publice, potrivit experţilor Comisiei UE.
Conform Comisiei Europene, perspectivele economice externe slabe vor frâna creşterea exporturilor la numai 2,6% în 2013, dar se estimează o sporire puternică, de 5,5%, în 2014, ca urmare a relansării cererii externe şi majorării competitivităţii produselor poloneze. În paralel, importurile se estimează că vor spori cu 0,6% în 2013 şi cu 4,3% în 2014, ca urmare a accelerării creşterii cererii interne.
Comerţul exterior este de aşteptat sprijine creşterea economică în 2013, în timp ce în 2014, efectul pozitiv net asupra creşterii este prognozată să se diminueze, deoarece importurile vor începe să crească, fiind susţinute de cererea internă privată. Deficitul de cont curent este estimat să scadă la 2,5% în 2013, respectiv 2,4% în 2014
Grafic 3: Evoluţia soldului balanţei comerciale şi a soldului balanţei de plăţi curente (% din PIB)
Sursă date: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, Brussels
Privind ca un avantaj, un zlot mai slab ar determina stimularea exporturilor şi ar spori necesitatea substituirii importurilor. Privind ca un dezavantaj, o depreciere mai mare a zlotului ar duce la erodarea încrederii consumatorilor şi mediului de afaceri, ceea ce ar putea conduce la un comportament contrar riscului (risk adverse), întârziind relansarea investiţiilor şi a consumului. Totuşi, într-un scenariu de încetinire a creşterii mai mult decât s-a prognozat, Polonia ar putea amortiza şocul prin relaxarea condiţiilor monetare, cu condiţia ca zlotul să nu se deprecieze substanţial.
Referendumul ar putea decide soarta adoptării monedei euro
Prim-ministrul, Donald Tusk, a anunţat că Polonia ar putea merge la referendum privind adoptarea monedei euro. În timp ce decizia părea iniţial neinspirată, având în vedere creşterea nivelului de euro-scepticism în Polonia de la izbucnirea crizei din Zona Euro, unii analişti apreciază ca fiind o mişcare abilă politic. În prezent, în timp ce Polonia s-a angajat oficial să adopte moneda unică atunci când a aderat la UE în 2004, acest lucru necesită, de asemenea, o schimbare în Constituţia naţională, care poate fi realizat numai cu o majoritate parlamentară de două treimi. În prezent, partidul eurosceptic “Lege şi Justiţie” are suficiente mandate pentru a bloca asemenea iniţiativă, susţinând că angajamentul adoptat în 2004 este acum nul şi neavenit, având în vedere problemele actuale din Zona Euro. Luând în considerare faptul că actuala criză a datoriilor suverane este în curs de desfăşurare în Zona Euro şi continuă să alimenteze sentimentul anti-euro, există în mod clar un potenţial risc ca strategia referendumului să poată avea efecte inverse, ceea ce ar putea duce la un vot negativ. Cu toate acestea, în timp ce atitudinea faţă de moneda unică rămâne destul de reţinută, în prezent, există o serie de motive foarte convingătoare de ce guvernul polonez continuă să facă presiuni pentru aderarea la euro. Principalul este cel economic, deoarece prim-ministrul Donald Tusk a marcat recent o victorie importantă în negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020, prin creşterea fondurilor structurale şi de coeziune acordate Poloniei, la 72 miliarde euro, reprezentând o majorare de 7,5% în termeni nominali. Aceste fonduri sunt un factor care contribuie semnificativ la perspectivele de creştere pe termen lung în Polonia, având în vedere că Polonia rămâne unul dintre cele mai mari beneficiari unici atât, a fondurilor structurale şi de coeziune, cât şi fondurile comunitare privind politica agricolă comună, atât în cadrul exerciţului bugetar 2007-2013, cât şi în viitorul buget comunitar 2014-2020.
Evoluţia principalilor indicatori ai Poloniei în perioada 2010-2014
