Priorităţile președinţiei slovace a Consiliului Uniunii Europene în domeniul agriculturii

AUTOR: Emilia BĂLAN

1. Consideraţii generale

Pe 1 iulie 2016, Slovacia a preluat președinţia Consiliului Uniunii Europene (UE), într-un moment în care construcţia comunitară traversează o nouă perioadă de criză. Criza actuală este generată de rezultatele referendumului din Marea Britanie (Brexit), de valul de migranţi din ţările Orientului Mijlociu şi Africa de Nord, precum și de temerile privind viitorul Zonei euro. În aceste condiţii, este dificil de prevăzut cât de eficient îşi va îndeplini preşedinţia slovacă obiectivele în cele 6 luni până la finele acestui an.

Slovacia preia pentru prima dată de la aderarea ţării la Uniunea Europeană (1 mai 2004), președinţia Consiliului, după cea a Olandei și premergătoare Maltei. Provocările imediate și multiple vor fi pe agenda de facto a Slovaciei, în principal cele care decurg din negocierile ce vor avea loc ca urmare a istoricului vot al referendumului de retragere a Marii Britanii din UE.

O altă dificultate a președinţiei slovace o reprezintă cea a migraţiei masive a populaţiei din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, coroborată cu încetinirea ritmului de creştere economică la nivelul majorităţii statelor membre ale UE. Pe perioada președinţiei slovace, aceasta va trebui să înfrunte valul tot mai mare de eurosceptici, nu numai din Marea Britanie, dar și din ţări precum Danemarca, Olanda, Franţa și Grecia.

De asemenea, evoluţia tensiunilor dintre Est și Vest în plan politic şi economic, dar și reformele legislative impuse de fenomenul migraţiei, aduc președinţia slovacă în rolul de mediator între cele două regiuni.

Lista priorităţilor președinţiei slovace a Consiliului UE derivă, totodată, din Programul cadru pe 18 luni al Consiliului (1 ianuarie 2016 – 30 iunie 2017) adoptat de trioul format din Olanda, Slovacia și Malta, ca un mecanism de dezvoltare a politicilor prin asigurarea continuităţii pe o perioadă de 3 cicluri prezidenţiale. Cele trei state au construit programul comun pe baza celor 5 priorităţi definite în „Agenda Strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare – 2014”:

a) locuri de muncă;

b) creștere economică și competitivitate

c) autonomizarea și protejarea cetăţenilor;

d) politici privind energia și clima;

e) libertate, securitate și justiţie;

f) UE ca actor mondial puternic.

Priorităţile slovace în ceea ce privește agricultura se axează pe rezolvarea dificultăţilor actuale ale fermierilor europeni, simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), dar și pe promovarea biodiversităţii. O altă temă a priorităţilor aflată pe agenda slovacă a Consiliului UE se referă la Regulamentul propus de Comisia Europeană în 2014 cu privire la producţia ecologică.

2. Priorităţile și programul președinţiei slovace în domeniul agriculturii

Priorităţile și programul președinţiei slovace în domeniul agriculturii au la bază reuniunile Consiliului Agricultură şi Pescuit şi ale Consiliului Mediu. Conform agendelor celor două Consilii, finalizate pe 30 iunie 2016, Consiliul Agricultură şi Pescuit s-a reunit pe 18 iulie a.c. și urmează să mai aibă întâlniri ale miniștrilor de resort pe 10 – 11 octombrie, 14 – 15 noiembrie şi 12 – 13 decembrie, iar Consiliul Mediu se va reuni pe 17 octombrie şi 19 decembrie 2016.

În cadrul celor 4 reuniuni programate ale Consiliului Agricultură şi Pescuit, conform agendei provizorii, se vor discuta situaţia actuală a pieţei agricole europene şi ajutoarele ce se vor acorda fermierilor, pentru a-i sprijini în efortul de a trece peste crizele din diferite sectoare (inclusiv producţia de lapte şi fructe-legume). Eforturile de simplificare a PAC (programată a se finaliza în 2020) vor trebui examinate foarte bine, în condiţiile retragerii Marii Britanii din UE, deoarece aceasta va implica şi o reconfigurare a bugetului comunitar. De asemenea, printre priorităţile preşedinţiei slovace se regăsește refacerea stocurilor de peşte din Marea Baltică, Marea Adriatică, dar şi din apele riverane UE. Alt punct pe agenda Consiliului Agricultură şi Pescuit include politica forestieră comunitară, dar şi integrarea lanţului alimentar în Piaţa Unică Digitală (PUD). Preşedinţia slovacă a Consiliului UE a consemnat cercetarea şi inovarea în agricultură drept priorităţi în timpul mandatului de 6 luni.

Pe 17 octombrie și 19 decembrie 2016, vor avea loc cele două reuniuni ale Consiliului Mediu, la care sunt programate dezbateri privind exploatarea terenurilor (schimbarea destinaţiei terenurilor și silvicultura), precum și în legătură cu promovarea biodiversitaţii. Politica apelor, a biosecurităţii și gestionării deșeurilor sunt alte trei domenii de interes ale agendei președinţiei slovace. De asemenea, la orizontul anului 2020, va fi discutată și problema decarbonizării sectorului transporturi, ca o atribuţie majoră a administraţiei UE, în scopul atingerii obiectivelor din Directiva privind energia din surse regenerabile.

3. Consiliul Agricultură și Pescuit din 18 iulie 2016

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit al UE din 18 iulie 2016, Gabriela Matečná, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din Slovacia și președintele Consiliului a informat cu privire la cele mai recente evoluţii din cadrul principalelor sectoare agricole și la stadiul punerii în aplicare al măsurilor de sprijin al pieţei, convenite anterior.

Pe fondul evoluţiei nefavorabile a pieţei agricole, precum și al preocupărilor miniștrilor, Comisia a prezentat un al treilea pachet de măsuri de sprijin, în valoare de 500 de milioane euro, destinat în principal sectorului laptelui și produselor lactate, dar vizând și sectorul creșterii animalelor. Aceste măsuri au drept scop soluţionarea crizei prin stabilizarea producţiei (și, indirect, a preţurilor) și prin facilitarea lichidităţii fermierilor.

Pachetul de măsuri în valoare de 500 de milioane euro din fonduri comunitare pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă actualelor dificultăţi de pe piaţă, în special celor de pe piaţa produselor lactate, conţine trei elemente principale:

1. Stimulente pentru reducerea voluntară a producţieide lapte în valoare de 150 de milioane euro, ca urmare a concluziilor reuniunii Consiliului economic al Observatorului pieţei laptelui, potrivit cărora continuă să fie necesară o corecţie în ceea ce privește sprijinirea pieţei produselor lactate.
2. Ajutoare condiţionate de adaptare,ce urmează a fi definite și implementate la nivelul statelor membre pe baza unui program propus de Comisie, în valoare de 350 de milioane euro, pe care statele membre le vor putea suplimenta cu fonduri naţionale în același cuantum, existând astfel posibilitatea dublării nivelului sprijinului oferit fermierilor. Comisia intenţionează să ofere noi fonduri care pot fi legate de anumite angajamente, contribuind la stabilizarea pieţei, deoarece criza prelungită arată că unii fermieri își menţin sau chiar își sporesc producţia pentru a menţine fluxul de numerar. Sprijinul financiar disponibil pentru fiecare stat membru ţine cont de caracteristicile principale ale sectorului, inclusiv de producţie, de preţurile de pe piaţă și de ponderea micilor fermieri. Statele membre vor avea flexibilitatea de a stabili măsura sau setul de măsuri pe care o/îl vor pune la dispoziţia fermierilor – precum metode de producţie extensivă, sprijin pentru fermele mici, proiecte de cooperare, măsuri de sprijin pentru o reducere mai semnificativă a producţiei etc.
3. Măsuri și adaptări tehnice menite a oferi flexibilitate (sprijin cuplat facultativ), fluidizarea fluxului de numerar (creșterea cuantumului avansurilor, atât în cazul plăţilor directe, cât și în cel al plăţilor pentru dezvoltare rurală bazate pe suprafaţă) și consolidarea instrumentelor de tip „dispozitiv de siguranţă” (prin extinderea în timp a ajutoarelor pentru intervenţie și pentru depozitarea privată în ceea ce privește laptele praf degresat). Deoarece multe state membre acordă sprijin cuplat facultativ sectorului produselor lactate (adesea pe cap de vacă), statele membre respective vor avea posibilitatea derogării de la obligaţia referitoare la menţinerea dimensiunii șeptelului în 2017. În plus, la fel ca anul trecut, statele membre vor putea acorda un avans de până la 70% din plăţile directe începând cu data de 16 octombrie 2016 și de până la 85% din plăţile pentru dezvoltare rurală bazate pe suprafaţă, fără a fi necesară încheierea controalelor la faţa locului. Pe de altă parte, Comisia intenţionează să prelungească, dincolo de sfârșitul lunii septembrie 2016, perioada de intervenţie publică și de depozitare privată în ceea ce privește laptele praf degresat. De asemenea, Comisia va actualiza sprijinul pentru retragerile de fructe și legume efectuate de organizaţiile de producători.     

Tabelul 1: Ajutoare condiţionate de adaptare acordate fermierilor din sectorul laptelui și alte sectoare zootehnice                                                

                                                                                                                            – euro –

Sursa: Comisia Europeană, „European Commission outlines new support package worth €500 million for European farmers”, Press Releases, 18 iulie 2016.

Pachetul prezentat de Comisie s-a bucurat de sprijinul tuturor miniștrilor agriculturii din statele membre, unii dintre aceștia subliniind importanţa orientării PAC către piaţă și a abordării dezechilibrelor structurale pe termen mediu spre lung.

Consiliul a discutat, de asemenea, despre acordurile internaţionale de liber schimb și impactul potenţial al negocierilor comerciale în curs cu ţările terţe asupra agriculturii europene. În 2015 și prima jumătate din 2016, UE și-a extins comerţul cu produse agricole, confirmându-și poziţia de lider mondial, iar în prezent se lucrează la negocierea unor acorduri de liber schimb cu actori mondiali importanţi, atât state, cât și regiuni. Numeroși miniștri au subliniat necesitatea unor acorduri internaţionale echilibrate în ceea ce privește agricultura.

4. Concluzii

Cu toate că Slovacia a adoptat pe agenda priorităţilor președinţiei Consiliului European o serie de elemente importante legate de domeniul agriculturii și al mediului, realizarea unor progrese semnificative în aceste domenii de acţiune este puţin probabilă într-un termen de numai 6 luni. Principalele obiective și resurse ale UE se vor axa spre deschiderea negocierilor cu Marea Britanie privind procedurile de ieșire din UE, prin aplicarea articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene. De asemenea, în perioada următoare, provocările președinţiei slovace sunt legate de migraţie, Zona euro și de stoparea propagării euroscepticismului în rândul populaţiei comunitare.