AUTOR: Rodica VELCIU
Temele prioritare ale summit-ului de la Hangzhou, din perspectiva comunitară
Cea de-a a 11-a întâlnire la nivel înalt a ţărilor G-20[1], care reunește grupul ţărilor industrializate și al principalelor ţări emergente ale lumii, s-a desfășurat în perioada 4-5 septembrie la Hangzhou (capitala provinciei chineze Zhejiang) în contextul transformărilor profunde care au loc la nivel mondial, în plan economic, politic, social și geopolitic. La această reuniune, Uniunea Europeană a fost reprezentată de președintele Consiliului European, Donald Tusk și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Tema summitului din acest an a fost: „Către o economie mondială inovatoare, revigorată, interconectată și favorabilă incluziunii”.
Principalele teme discutate au vizat necesitatea sporirii coordonării în vederea susţinerii unei dinamici economice sustenabile, inclusive, orientate spre modernizare și investiţii în inovare. La acestea s-au adăugat criza refugiaţilor, lupta împotriva terorismului și finanţarea ei, acordul de liber schimb cu Statele Unite.
Liderii europeni au ţinut să precizeze provocările cărora trebuie să le facă faţă Uniunea Europeană și au propus ca pe agenda dezbaterilor summit-ului din China să se înscrie cu prioritate câteva teme:
– Consolidarea coordonării politicilor economice, cu accent pe reformele structurale, în vederea susţineriiAgendei pentru creștere economică a G-20. Subliniind progresele înregistrate de ţările UE în refacerea economiilor după criză, s-a remarcat faptul că, la nivel mondial perspectivele rămân incerte, o mare parte a populaţiei fiind în imposibilitate de a beneficia de avantajele creșterii economice.
– Totodată, liderii europeni au susţinut cooperarea în ceea ce privește inovarea, noua revoluţie industrială și economia digitală. Ei au subliniat progresele satisfăcătoare înregistrate de G-20 în promovarea investiţiilor în infrastructură, arătând că există o concordanţă între priorităţile de investiţii ale UE și cele ale G-20.
-În vederea asigurării unei distribuiri cât mai echitabile a beneficiilor creșterii economice și a reducerii inegalităţilor, s-a susţinut necesitatea ca G-20 să continue punerea în aplicare a planurilor de ocupare a forţei de muncă, cu un accent deosebit pe ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, al femeilor și altor categorii defavorizate.
-Reprezentanţii europeni au susţinut necesitatea ca G-20 să accentueze obligaţia ca toate ţările și jurisdicţiile să înceapă schimbul de informaţii în conformitate cu standardul global pentru schimbul automat de informaţii, cel mai târziu până în 2018. La nivelul statelor UE, în luna iunie a.c., a fost iniţiată elaborarea unui pachet de măsuri în vederea combaterii evaziunii fiscale. S-a subliniat necesitatea unirii eforturilor la nivel global, în combaterea finanţării terorismului.
-De asemenea, a fost susţinută necesitatea reformei reglementării financiare, care ar trebui să rămână o prioritate pe agenda G-20 și menţinereaimportanţei Fondului Monetar Internaţional ca o organizaţie puternică, prin asigurarea resurselor și instrumentelor necesare exercitării rolului său.
-S-a susţinut ca G-20 să își sporească eforturile în vederea deschiderii pieţelor și creării unor condiţii de concurenţă echitabile și în susţinerea sistemului comercial multilateral, fiind subliniată necesitatea întăririi angajamentului de a se opune protecţionismului. La dezbaterile din cadrul forumului de la Hangzhou s-a evidenţiat creșterea reticenţei publicului larg faţă de marile negocieri de liberalizare a comerţului, ceea ce pune sub semnul întrebării încheierea și ratificarea principalelor acorduri în dezbatere: Parteneriatul Transpacific (Trans-Pacific Partnership – TPP) și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership– TTIP). În ciuda acestui fapt, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că mandatul Comisiei de a negocia TTIP rămâne valabil, chiar dacă Franţa și o parte a guvernului german se opun, reamintind că în luna iunie 2016 a primit „un vot unanim” din partea șefilor de stat și de guvern pentru a continua negocierile cu Statele Unite.
-Liderii europeni s-au arătat preocupaţi de iniţierea unor acţiuni urgente și eficace în vederea reducerii supracapacităţilor în sectorul siderurgic și în alte sectoare, inclusiv prin combaterea subvenţiilor și a altor măsuri cu efect de denaturare a pieţei. Uniunea Europeană, care este al doilea mare producător de oţel din lume după China, a înregistrat pierderi notabile în ultimii ani, ca urmare a creșterii importurilor ieftine de oţel din China. Aceasta a determinat desfiinţarea a numeroase locuri de muncă și restrângerea producţiei industriei metalurgice europene. Președintele Jean-Claude Juncker a subliniat necesitatea ca responsabilii de la Beijing să adopte măsuri în vederea reducerii supracapacităţii industriale de care dispune China în domeniu, ale cărei consecinţe negative se răsfrâng acut asupra potenţialului competitiv al UE.
-În cadrul acestor dezbateri, liderii G-20 au agreat crearea unui Forum global al supracapacităţii, gestionat de OCDE, la care pot participa, alături de statele G-20, ţările interesate sau confruntate cu această problemă.
-În același timp, președintele Comisiei Europene a susţinut decizia de a sancţiona gigantul high-tech, Apple, cu achitarea retroactivă a sumei de 13 miliarde de euro pentru neplata taxelor către Irlanda. Juncker a motivat decizia Comisiei pe baza cerinţelorlegislaţiei existente și a situaţiei de fapt. El a precizat că decizia nu vizează Statele Unite ale Americii, ci compania Apple.
-În cadrul summit-ului s-a susţinut aprobarea planului de acţiune al G-20 privind Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, evidenţiindcontribuţiile colective ale G-20 la reducerea sărăciei și la dezvoltarea durabilă. Cu această ocazie s-a menţionat sprijinirea ratificării și punerii în aplicare a Acordului de la Paris și necesitatea ca G-20 să continue lucrările privind finanţarea verde și combaterii schimbărilor climatice, energia durabilă și eliminarea treptată a subvenţiilor ineficiente pentru combustibili fosili.
-În problema privind criza migraţiei, s-a precizat că G-20 trebuie să-și concentreze eforturile către cercetarea cauzelor acestui fenomen și rezolvarea crizei actuale, ale cărei consecinţe economice au căpătat dimensiuni globale și care necesită promovarea unei mai strânse cooperări pentru protejarea refugiaţilor.
-În acest context, liderii europeni și-au exprimat preocuparea privind criza migranţilor, președintele Consiliului European, Donald Tusk, avertizând că ţările europene se apropie de limita capacităţii de a primi refugiaţi, iar ministrul de interne german, Thomas de Maizière cerând returnarea spre Grecia a refugiaţilor care nu se califică pentru azil. Cancelarul german, Angela Merkel, a solicitat SUA și Rusiei să-și asume un rol decisiv în conturarea unei soluţii în Siria.
Concluziile reuniunii la nivel înalt
Principalele concluzii ale summit-ului vizează nevoia de schimbare, prin: combaterea evaziunii fiscale; stimularea comerţului și investiţiilor și contracararea protecţionismului; încurajarea inovaţiei pentru accelerarea creșterii economice; protejarea refugiaţilor.
-Participanţii și-au exprimat voinţa de a găsi soluţii care să readucă economia mondială pe o traiectorie a creșterii sănătoase. Potrivit președintelui chinez, XiJinping, este nevoie de o abordare integratoare, care să se concentreze pe teme esenţiale pentru economia mondială.
-S-a exprimat speranţa că summit-ulG-20 din China va determina o mutaţie a reacţieicomunităţiiinternaţionale în faţa crizelor dinspre administrarea unor politici pe termen scurt înspre o nouă guvernanţă economică mondială (Consensul de la Hangzhou), menită să contribuie la un proces de creștere economică puternică, sustenabilă, echilibrată și inclusivă.
-G-20 a propus intensificarea cooperării în materie de inovaţie (în domeniul știinţific și cel tehnologic) prin stimularea investiţiilor în cercetare și în dezvoltarea de noi tehnologii și modele structurale.
-S-a avansat ideea găsirii de noi metode pentru creșterea productivităţii totale a factorilor de producţie prin adâncirea cooperării economice și dezvoltarea de noi tehnologii. În acest sens, G-20 și-a propus formularea unui set de principii care să dirijeze întregul proces de implementare și monitorizare a noilor reforme.
-S-a propus susţinerea revitalizării și modernizării continue a industriei, prin implementarea de noi tehnologii și modele de organizare a producţiei, în vederea creșterii indicelui producţiei interne și creării de noi locuri de muncă.-
S-a recomandat creșterea reprezentativităţii ţărilor în curs de dezvoltare în forumurile de discuţii privind elaborarea de noi strategii economice și diseminarea progreselor tehnologice la o scară mai largă.
-Este prima reuniune G-20 care a propus un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare sustenabilă, vizând cooperarea pentru sprijinirea industrializării ţărilor africane și a ţărilor cel mai puţin dezvoltate.
-Pe lângă problematica de natură economică, la acest summit au fost dezbătute teme majore pentru ordinea geopolitică internaţională – războiul din Siria, criza din Ucraina, impactul Brexit-ului, terorismul internaţional, disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, experienţele nucleare ale Coreei de Nord.
Și, nu în ultimul rând, este de remarcat numărul mare și complexitatea întrevederilor bilaterale și a temelor politice abordate în cadrul summit-ului, care au depășit agenda tradiţională a întâlnirilor precedente.
Direcţii viitoare de acţiune
După Summit-ul de la Hangzhou, toate părţile vor continua să depună eforturi pentru punerea în aplicare a rezultatelor acestuia, pentru a promova împreună o creștere economică robustă, durabilă, echilibrată și inclusivă la nivel mondial.
Germania este ţara care va deţinepreședinţia următoarei întâlniri la vârf a G-20. O serie de teme de interes general au fost propuse de Berlin pe agenda centrală permanentă, încă din primăvara anului 2016, incluzând: transparenţa financiară, taxarea echitabilă și schimbul de informaţii.
[1]G-20 a fost inițiat în 1999 și reprezintă un forum internațional al celor mai industrializate țări ale lumii și al principalelor țări emergente, format din: Republica Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, Marea Britanie, SUA și Uniunea Europeană.
