Autor: dr. Andreea Drăgoi
La data de 17 decembrie 2014, Comisia Europeană a publicat „Tabloul de bord” privind situaţia ajutoarelor de stat acordate pe ansamblul UE – 28 [1] şi la nivel de stat membru. La data de 15 martie 2015 [2], au fost publicate şi revizuirile acestuia privind situaţia ajutoarelor de stat legate de criză (în special cele acordate sectorului financiar – bancar), ultimele date indicând o diminuare a ponderii acestor ajutoare la nivelul UE – 28 în favoarea ajutoarelor de stat pentru obiective orizontale. În cele ce urmează, ne propunem o succintă analiză a obiectivelor pentru care au fost acordate ajutoare de stat în cadrul UE, cu evidenţierea impactului Reformei privind Modernizarea controlului ajutoarelor de stat şi al reorientării către tipuri de măsuri şi scheme de ajutor cu impact minim de distorsionare a liberei concurenţe pe Piaţa internă.
1. Impactul reformei privind modernizarea controlului ajutoarelor de stat – creşterea ponderii ajutoarelor de stat pentru obiective orizontale
Potrivit datelor din „Tabloul de bord” al ajutoarelor de stat acordate în 2014 pe ansamblul UE – 28, la doi ani după adoptarea Comunicării Comisiei Europene privind modernizarea ajutoarelor de stat (Comunicarea SAM, adoptată în 2012 [3]), statele membre au acordat cu precădere ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, urmate de ajutoare de stat pentru mediu şi energii regenerabile, ponderea ajutoarelor de stat sectoriale diminuându-se pe ansamblul UE -28.
În acest context, trebuie menţionat faptul că aceste tipuri de ajutoare sunt convergente cu obiectivele Reformei de Modernizare, ele fiind considerate a avea o contribuţie decisivă la stimularea potenţialului de creştere economică pe ansamblul UE, printr-o mai bună direcţionare a cheltuielilor publice şi prin crearea unor condiţii adecvate pentru ca redresarea economică să se înscrie pe un trend sustenabil.
Graficul 1: Obiectivele ajutoarelor de stat pe ansamblul UE – 28 în perioada 2007 – 2013 [4] (% din total ajutoare)
Sursa: EC – State AidScoreboard 2014
Aşa cum se observă din Graficul 1, comparativ cu anul 2007, ponderea ajutoarelor de stat sectoriale (ajutoare de stat pentru salvare şi restructurare, pentru transport, agricultură, pescuit şi acvacultură, ajutoare de stat acordate în sectoarele cărbunelui, oţelului şi construcţiilor navale) în totalul ajutoarelor de stat acordate pe ansamblul UE – 28 a scăzut în 2013, comparativ cu 2007, iar ponderea ajutoarelor de stat pentru obiective orizontale (în special cele pentru mediu şi CDI au crescut ca pondere în total (în 2013, comparativ cu 2007).
Pe ansamblul UE – 28, în anul 2013, cea mai mare pondere în totalul ajutoarelor de stat pentru obiective orizontale o înregistrau ajutoarele de stat pentru mediu şi energii regenerabile (27,3%), urmate de ajutoarele pentru dezvoltare regională (20,8%), ajutoarele pentru CDI (15,1%) şi cele pentru IMM, inclusiv capital de risc (5,9%).
În ceea ce priveşte instrumentul de acordare a ajutoarelor de stat, în anul 2013, pe ansamblul UE – 28, cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate sub formă de grant, iar cele mai puţine sub formă de împrumuturi (vezi Graficul 2).
Graficul 2: Tipuri de instrumente pentru acordarea ajutoarelor de stat pe ansamblul UE – 28, în anul 2013 (% din total)
Sursa: EC – State AidScoreboard 2014
2. Ajutoarele de stat legate de criza economică şi financiară internaţională – preponderenţa ajutoarelor de stat pentru recapitalizare
Potrivit unor aprecieri exprimate în literatura de specialitate (Kroes, 2010), criza economică şi financiară a pus în pericol integritatea Pieţei interne şi a sporit potenţialul de manifestare a unor reacţii anti concurenţiale.
În acelaşi timp, criza a determinat creşterea cererii de extindere a rolului statului în ceea ce priveşte protejarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii şi promovarea redresării economice.
Criza a exercitat, însă, şi o presiune asupra bugetelor statelor membre, necesitând consolidare fiscală şi îmbunătăţirea modului de utilizare a resurselor limitate. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, criza a mărit decalajul dintre statele membre în ceea ce priveşte marja de manevră de care acestea dispun pentru finanţarea politicilor lor.
Potrivit celor mai recente revizuiri ale „Tabloului de Bord” al ajutoarelor de stat (publicate în martie 2015) privind situaţia ajutoarelor de stat acordate ca răspuns la provocările crizei, în special în sectorul financiar – bancar, în perioada 1 octombrie 2008 – 1 octombrie 2014, pe ansamblul UE – 28, au fost acordate ajutoare de stat legate de criză în valoare de 3 829,6 miliarde de euro (reprezentând 29,8% din PIB-ul UE în 2013), o pondere însemnată în totalul lor fiind reprezentată de ajutoarele de stat pentru lichiditate (vezi Graficul 3).
Potrivit datelor Comisiei Europene, în perioada 2008 -2013, ajutoarele de stat legate de lichiditate în sectorul financiar – bancar au fost acordate preponderent sub formă de măsuri de recapitalizare
În aceeaşi perioadă, Comisia Europeană a autorizat peste 450 de măsuri de ajutor de stat acordate sectorului financiar, dar statele membre nu au implementat efectiv toate ajutoarele de stat aprobate de către Comisia Europeană.
Graficul 3: Tipuri de ajutoare legate de lichiditate, pe ansamblul UE – 28, în perioada 2008 -2013 (miliarde euro)
Sursa: European Commission – CrisisAid Update, Brussels, March 2015
În ceea ce priveşte situaţia acordării ajutoarelor de stat legate de criză, în perioada 2008 – 2013, la nivelul statelor membre, „campioana” este Irlanda (cu o valoare totală a acestui tip de ajutoare de 285,2 miliarde de euro pe ansamblul perioadei), urmată de Marea Britanie (191,5 miliarde de euro) şi Danemarca (146,9 miliarde de euro) (vezi Graficul 4).
În aceeaşi perioadă, o serie de state membre, printre care şi România, nu au acordat deloc ajutoare de stat legate de criză: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Lituania, Malta, Polonia şi Slovacia.
De remarcat şi faptul că statele afectate de criza datoriilor suverane, au acordat în perioada 2008 -2013 un volum ridicat de ajutoare de stat legate de criză, pentru sectorul financiar – bancar: Spania (91,3 miliarde de euro), Italia (85,7 miliarde de euro) şi Grecia (69,2 miliarde de euro). În cazul Greciei, anul 2013 a fost unul de „vârf” în ceea ce priveşte acordarea acestui tip de ajutoare, cu un total de 50,1 miliarde de euro pentru recapitalizarea sistemului bancar şi a altor instituţii financiare.
Graficul 4: Situaţia ajutoarelor de stat legate de criză în statele membre (miliarde de euro în perioada 2008 -2013)
Sursa: European Commission – CrisisAid Update, Brussels, March 2015
3. Concluzii
„Tabloul de bord” al ajutoarelor de stat indică faptul că, pe ansamblul UE -28, reforma de modernizare a început să producă efecte, ponderea ajutoarelor de stat pentru obiective orizontale fiind în creştere, iar ajutoarele de stat la nivel sectorial (cu potenţial mai ridicat de distorsionare a liberei concurenţe) înregistrând o diminuare. De asemenea, datele statistice ale Comisiei Europene arată că, deşi în contextul crizei, au fost acordate o serie de ajutoare de stat sectorului financiar – bancar, odată depăşit momentul de „vârf” al dezechilibrelor induse pe piaţa financiar – bancar, ponderea acestui tip de ajutoare se diminuează în perioada 2012 -2013. Concluzionând, putem afirma că, în perioada 2008 -2013, politica în domeniul ajutoarelor de stat s-a dovedit eficientă în a stimula obiective durabile ale creşterii economice, susţinând, în acelaşi timp, stabilitatea sectorului financiar – bancar şi contribuind la redresarea economiei UE în ansamblul său.
[1] European Commission – State AidScoreboard 2014, Brussels, 17 December
[2] European Commission – CrisisAid Update, Brussels, March 2015
[3] European Commission – EU State AidModernisation (SAM), Brussels, 8 May 2012.
[4] Potrivit precizărilor metodologice din raportul Comisiei Europene, „Tabloul de Bord” al ajutoarelor de stat din 2014 analizează ajutoarele de stat acordate de statele membre şi notificate până la data de 31.12. 2013, ajutoare ce intră sub incidenţa articolului 107, alineat 1 din Tratatul privind Funcţionarea UE. Tipurile de ajutoare includ toate măsurile şi schemele acordate de statele membre în diverse sectoare economice (industrie, servicii, agricultură, pescuit) pentru care Comisia Europeană a adoptat o decizie pe baza fişei de informare [în cazul ajutoarelor de stat aflate sub incidenţa Regulamentului de Exceptare pe Categorii de Ajutoare (RGECA) şi care sunt scutite de la notificare] sau a notificării transmise de statul membru ce a acordat ajutorul de stat (pentru celelalte tipuri de ajutor care nu intră sub incidenţa RGECA).
Referinţe:
European Commission – EU State AidModernisation (SAM), Brussels, 8 May 2012
European Commission – State AidScoreboard 2014, Brussels, 17 December
European Commission – CrisisAid Update, Brussels, March 2015
Kroes, N. (2010) – Competitionpolicyandthecrisis – theCommission’sapproachto banking andbeyond, in “CompetitionPolicy Newsletter”, No.1
