Autor: Dr. Lucia IORDACHE
Piaţa internă şi politica în domeniul concurenţei sunt doi piloni centrali ai UE. Pentru menţinerea integritaţii, funcţionalităţii şi a caracterului concurenţial al pieţei unice, Tratatul UE conferă Comisiei Europene responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei UE privind protecţia concurenţei pe întreg teritoriul Uniunii. Pieţele financiare sunt un exemplu special pentru modul în care acţionează Comisia Europeană şi alte instituţii ale UE pentru a asigura că băncile şi celelalte instituţii financiare răspund necesităţilor companiilor şi cetățenilor, fără a mai crea pe viitor probleme care să pericliteze evoluţia economiilor ţărilor membre.
Importanţa reglementărilor concurenţei în domeniul financiar
În opinia lui Joaquín Almunia, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisarul pentru politica în domeniul concurenţei, în cadrul politicilor publice, „politica privind piaţa internă şi aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei reprezintă elementele principale care vor determina redresarea economiei UE după aceşti ani de recesiune[1]”.
Importanţa valorificării potenţialului de creştere oferit de o piaţă unică deschisă şi concurenţială este şi mai evidentă în contextul actual, în care ţările membre ale UE fac eforturi pentru ieşirea din criza economică. Au apărut, în ultimele luni, primele semnale de redresare a economiei în unele ţări din Zona euro sau din afara acesteia, dar specialiştii apreciază că economia UE nu va mai putea reveni la nivelurile atinse în perioada anterioară crizei (în 2007, creşterea înregistrată pe ansamblul UE-28 a fost de 3,2%). Comisia Europeană are la dispoziţie două instrumente principale pentru a realiza pe deplin potenţialul de creştere al pieţei interne:
- activităţi de reglementare pentru consolidarea pieţei interne a serviciilor bancare şi financiare;
- aplicarea legislaţiei pentru menţinerea unor pieţe deschise în sectorul serviciilor financiare.
I. Activităţi de reglementare pentru consolidarea pieţei interne a serviciilor bancare şi financiare
Comisia, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri pot să adopte reglementări pentru eliminarea barierelor care încă mai împiedică desăvârşirea pieţei unice (principalele priorităţi sunt pieţele serviciilor financiare, economia digitală şi pieţele energiei).
Stabilirea cadrului legal al pieţei unice trebuie să fie acompaniată de asigurarea funcţionalităţii eficiente, iar pentru aceasta, aplicarea politicii în domeniul concurenţei are un rol central.
Aplicarea instrumentelor de control ale politicii concurenţei
Potrivit comisarului Joaquín Almunia, unii critici susţineau, chiar şi înainte de declanşarea crizei, că UE ar trebui să relaxeze aplicarea instrumentelor de control ale politicii concurenţei, pentru a permite companiilor să răspundă provocărilor din partea vechilor sau noilor concurenţi pe piaţa internaţională. Aceste critici, care s-au intensificat în ultimul an, au fost respinse ferm în cadrul DG Concurență a Comisiei Europene, care a precizat că guvernele ţărilor membre nu trebuie să fie tentate de aplicarea unor măsuri protecţioniste, deoarece ridicarea unor bariere pe piaţa unică sau protejarea intereselor naţionale în defavoarea intereselor comune la nivel european ar avea efecte dramatice asupra economiei UE. Dimpotrivă, este necesară o abordare activă a creşterii economice în contextul globalizării, prin îmbunătăţirea competitivităţii. La aceasta contribuie în mod esenţial aplicarea instrumentelor de control ale politicii concurenţei, care stimulează firmele să devină mai dinamice, mai eficiente, promovând astfel productivitatea în industrie, iar în final încurajează investiţiile şi inovarea pe ansamblul economiei UE.
În concluzie, Comisia Europeană acţionează în vederea creării cadrului necesar pentru aplicarea strategiei de creştere în întreaga Uniune, având la bază o piaţă unică mai integrată şi mai concurenţială.
Liberalizarea piețelor de servicii financiar -bancare
Comisia va continua să acţioneze pentru deschiderea pieţelor pentru servicii bancare şi alte servicii financiare, care sunt încă fragmentate în cadrul UE şi împiedică alocarea optimă transfrontalieră a capitalului.
- În special pieţele pentru capitalul de risc sunt în atenţia Comisiei, având în vedere problemele dificile pe care le creează decalajul important al UE faţă de concurenţii globali, pentru înfiinţarea de noi companii sau pentru firmele inovatoare.
- Pe pieţele de capital, concurenţa este corespunzătoare doar în unele domenii. De exemplu, pieţele bursiere au fost deschise în 2007 prin Directiva UE privind Pieţele Instrumentelor Financiare (Markets in Financial Instruments Directive – MiFID), care asigură creşterea transparenţei, reducerea costurilor tranzacţiilor financiare şi introducerea de noi tehnologii pentru a oferi investitorilor şi deponenţilor produse mai atractive.
- Pe pieţele instrumentelor derivate situaţia este diferită, deoarece Comisia a propus în 2011 un Regulament privind Pieţele Instrumentelor Financiare (Markets in Financial Instruments Regulation – MiFIR), care a fost dezbătut de Consiliu şi Parlamentul European şi urmează să fie adoptat în curând. În prezent, principala problemă o reprezintă gradul ridicat de concentrare al pieţelor instrumentelor derivate. Prin Regulamentul propus, Comisia răspunde acestei probleme, prin crearea cadrului adecvat pentru ca aceste pieţe să devină mai concurențiale şi pentru facilitarea intrării pe piaţă a noi actori importanţi.
- În 2012, Comisia a propus Uniunea Bancară, pentru soluţionarea crizei din Zona euro şi pentru a asigura Uniunii Economice şi Monetare toate instrumentele necesare. În iunie 2013, şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări membre au aprobat acest proiect ambiţios, care va conduce la întărirea arhitecturii UEM şi va contribui la reluarea fluxului de finanţare a economiei reale de către bănci.
Realizarea Uniunii Bancare este dificilă, având în vedere diversitatea inevitabilă a intereselor privind acest proiect, totuşi în ultimele luni s-a înregistrat un progres. Banca Centrală Eurpeană se pregăteşte pentru a îndeplini, începând din toamna acestui an, rolul de supraveghetor central al tuturor băncilor importante din Zona euro. De asemenea, începând din 2015, statele membre vor avea la dispoziţie un pachet comun de instrumente pentru a rezolva, pe trei paliere, potenţialele crize din sectorul bancar: preventiv, intervenţie timpurie şi soluţionare. Ȋn decembrie 2013, Consiliul Ecofin a adoptat modalitatea de stabilire progresivă a Mecanismului Unic de Rezoluţie şi a unui fond unic pentru sprijinirea deciziilor de soluţionare. Dezbaterea pe acestă temă nu s-a încheiat, iar Comisia va continua discuţiile cu Parlamentul European asupra modului în care va acţiona în cazul în care o bancă din ţările membre ar falimenta.
- Pentru a completa reforma cadrului de reglementare al sistemului bancar din UE, Comisia a propus, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, separarea celor mai riscante activităţi ale băncilor de activităţile de retail, pentru a preveni ca cele mai mari bănci din UE să se angajeze în tranzacţii cu drepturi de proprietate (speculaţii pe pieţele financiare utilizând capitalul băncii, dar care nu sunt în beneficiul clienţilor). Comisia are în vedere şi creşterea transparenţei tranzacţiilor în sectorul bancar.
II. Aplicarea legislaţiei pentru menţinerea unor pieţe deschise în sectorul serviciilor financiare
Departamentul pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene are activităţi în trei domenii principale. Primul vizează deciziile Comisiei în domeniul antitrust, care au ca obiectiv să corecteze şi să descurajeze comportamentul anticoncurenţial al firmelor pe piaţă. Al doilea este reprezentat de acţiunea de prevenire prin examinarea de către Comisie a operaţiunilor de concentrare propuse. Al treilea domeniu important este cel al ajutoarelor de stat, în care Comisia are activităţi de control al măsurilor de ajutor propuse de statele membre.
II.1 Domeniul antitrust
Caracterul „corectiv” al deciziilor Comisiei se datorează faptului că aceasta poate să intervină doar după ce unele companii au adoptat practici anticoncurenţiale şi ilegale. Efectul de descurajare este realizat prin amenzile şi angajamentele impuse de deciziile Comisiei, astfel încât alte companii sunt stimulate să ia toate măsurile necesare pentru a nu încălca legislaţia în domeniu.
Carteluri: Comisia acordă o atenţie specială cartelurilor constituite de unele companii, care reprezintă cea mai gravă formă de încălcare a legislaţiei antitrust. Cartelurile afectează în mod serios activităţile economice şi au ca rezultat creşterea preţurilor plătite de consumatori şi de companii ce sunt clienţi ai firmelor membre ale cartelurilor, precum şi blocarea intrării pe piaţă a unor noi concurenţi mai eficienţi. Ȋn consecinţă, companiile afectate de activitatea unui cartel nu mai sunt stimulate să investească şi să inoveze.
Cea mai importantă decizie a Comisiei implicând instituţii financiare este cea din decembrie 2013, prin care au fost amendate şapte bănci internaţionale şi un broker cu o sumă totalizând 1,7 miliarde de euro, pentru crearea de carteluri pe pieţele derivate ale dobânzilor (cazul investigat de Comisie a vizat manipularea indicelui LIBOR) .
Abuz de poziție dominantă: Concurenţa pe pieţele serviciilor financiare poate fi afectată şi de alte practici ilegale, cum sunt abuzurile de poziţie dominantă. De exemplu, intervenţia Comisiei, din decembrie 2012, a determinat Thomson Reuters – un furnizor important de informaţii financiare – să modifice anumite practici care făceau foarte dificilă schimbarea furnizorilor de către clienţii companiei.
Acest caz arată că nu toate deciziile Comisiei în domeniul antitrust au ca scop impunerea de amenzi. Comisia poate să accepte angajamente ale firmelor în cauză pentru a remedia problemele în domeniul concurenţei pe o anumită piaţă, iar această soluţie, care permite încheierea mai rapidă a investigaţiei, este uneori preferabilă, în special pe pieţele foarte dinamice.
O investigaţie importantă, care este în curs de desfăşurare, ar putea fi încheiată cu o decizie ce impune astfel de angajamente obligatorii: investigaţia în cazul companiei americane Google, care este suspectată de abuz de poziţie dominantă. Comisia are în vedere să rezolve patru probleme majore identificate, în urmă cu trei ani, în practica acestei companii:
i. Google a furnizat serviciile sale specializate de căutare (de exemplu, servicii pentru restaurante, hoteluri sau produse de consum) într-o manieră mai vizibilă decât cea a firmelor concurente;
ii. compania a utilizat conţinutul serviciilor specializate de căutare aparţinând unor firme concurente, fără acordul acestora;
iii. Google a impus acorduri de exclusivitate firmelor care doreau să folosească programele de publicitate online ale companiei;
iv. au fost impuse restricţii în cadrul acordurilor de publicitate online.
Comisia Europeană a anunţat la 5 februarie că Google a oferit un pachet de angajamente prin care să remedieze, în cursul a câteva luni, obstacolele în calea concurenţei pe piaţa europeană a motoarelor de căutare şi a publicităţii online. Acesta este al treilea pachet de angajamente oferit de companie şi a fost acceptat de Comisie, devenind obligatorie îndeplinirea condiţiilor stabilite. Compania americană a acceptat să garanteze că atunci când va propune în paginile sale propriile servicii de căutare va propune în acelaşi timp şi serviciile a trei concurenţi selecţionaţi conform unei metode obiective. Serviciile specializate concurente vor fi prezentate de o manieră comparabilă cu cea în care Google îşi prezintă propriile servicii, astfel încât utilizatorii să poată opta pentru o alternativă, iar Google şi firmele concurente să fie stimulate să inoveze şi să crească competitivitatea.
II.2. Controlul operaţiunilor de concentrare economică
Obiectivul central al controlului concentrărilor de către Comisie este acela de a permite realizarea tranzacţiilor care nu ridică probleme în domeniul concurenţei şi pot avea efecte pozitive asupra creşterii economice. În cazul în care companiile decid să realizeze fuziuni sau achiziţii, Comisia Europeană are responsabilitatea să asigure ca noua entitate rezultată în urma unei astfel de tranzacţii să nu aibă o putere prea mare pe piaţă, care să genereze o distorsionare a concurenţei pe piaţa vizată. Dacă ar apărea o astfel de situaţie, nu ar mai exista o presiune concurențială semnificativă din partea firmelor rivale şi, ca urmare, compania rezultată dintr-o fuziune ar putea să decidă creşterea preţurilor, diminuarea inovării şi, în general, ar putea avea un comportament anticoncurenţial pe piaţă. Comisia autorizează cea mai mare parte a fuziunilor şi achiziţiilor notificate, fără condiţii sau cu impunerea unor măsuri corective care să menţină o structură concurenţială a pieţei relevante. Ocazional, Comisia este obligată să blocheze o tranzacţie, atunci când remediile propuse de firmele implicate în fuziune nu sunt adecvate pentru a elimina problemele de concurenţă identificate pe piaţa vizată.
Un exemplu este decizia din februarie 2012 privind interzicerea fuziunii propuse de companiile Deutsche Börse şi NYSE Euronext, care ar fi condus la apariţia celui mai mare operator bursier din lume, ce ar fi acoperit peste 90% din piaţa derivatelor şi 30% din tranzacţiile cu acţiuni din UE, afectând semnificativ concurenţa în acest domeniu.
II.3 Controlul ajutoarelor de stat
Spre deosebire de domeniul antitrust şi de controlul concentrărilor, care vizează comportamentul firmelor private, controlul ajutoarelor de stat se referă la măsuri ale guvernelor. Subvenţiile şi alte forme de sprijin public, inclusiv măsurile fiscale, au un rol important în soluţionarea unor eşecuri ale pieţei, în stimularea creşterii economice şi consolidarea pieţei interne a UE. Ajutoarele de stat pot să creeze avantaje pentru anumite companii, în defavoarea altora, iar Tratatul UE conferă Comisiei Europene responsabilitatea de a asigura că măsurile de ajutor propuse de statele membre nu distorsionează concurenţa pe piaţa unică.
Un exemplu în acest sens este modul în care a acţionat Comisia în perioada crizei financiare, începând din 2008, pentru a controla sprijinul public masiv acordat băncilor din ţările membre ale UE. De la introducerea regimului special al ajutoarelor de stat acordate băncilor în dificultate, Comisia a analizat restructurarea sau lichidarea a circa ¼ din activele sectorului bancar din UE. În cele circa 70 de cazuri examinate, Comisia a avut în vedere să asigure că banii contribuabililor vor fi utilizaţi în conformitate cu aceleaşi reguli, aplicate de toate statele membre, iar orientarea măsurilor de ajutor va răspunde aceluiaşi set de obiective comune.
Concluzii
Evaluarea situaţiei actuale a concurenţei în sectorul bancar şi al serviciilor financiare arată că, în ciuda eforturilor susţinute de îmbunătăţire a supravegherii şi reglementării acestor sectoare economice, persistă tendinţa unor companii de a adopta un comportament care distorsionează concurenţa pe aceste pieţe.
Potrivit multor specialişti, este necesară o schimbare culturală profundă în domeniul serviciilor financiare, pe plan mondial. Comisarul european Joaquín Almunia a precizat că schimbarea înseamnă, în principal, că fiecare operator din acest sector trebuie să recunoască necesitatea de a-şi asuma o reală responsabilitate socială.
Acest obiectiv poate fi catalizatorul eforturilor autorităţilor publice din toate ţările lumii pentru a disciplina sectorul financiar şi a crea un cadru de reglementare mai strict. Astfel de măsuri au scopul de a genera suficientă presiune asupra companiilor pentru a le determina să pună interesul comun deasupra propriilor interese corporatiste sau chiar a intereselor individuale ale managerilor şi traderilor.
Comisia va avea, în continuare, ca prioritate în aplicarea politicii şi legislaţiei UE în domeniul concurenţei, să menţină pieţele financiare deschise, concurenţiale şi transparente, dar şi să restabilească încrederea consumatorilor din ţările membre în sectorul financiar şi să redeschidă fluxurile normale de capital către economia reală.
1 Joaquín ALMUNIA, Internal market and the implementation of EU competition – Opening a Path for Recovery: Competition in Financial Markets, University College London, 6 February 2014.
