Republica Moldova: Vulnerabilităţile modelului economic de dezvoltare şi consecinţele crizei bancare

Autor: Dr. Dorina Clichici

Introducere

Republica Moldova a resimţit din plin efectele negative ale crizei economice şi financiare mondiale după doi ani de la declanşarea acesteia. Anul 2009 a consemnat o scădere drastică a ritmului de creştere a PIB-ului (de 6% comparativ cu anul 2008) (Graficul 1). Printre factorii care au determinat această scădere se numără: evoluţia nefavorabilă la nivelul economiilor principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, diminuarea volumului remiterilor din aceste ţări, precum şi reducerea cererii interne. O influenţă semnificativă asupra diminuării ritmului de creştere a PIB-ului a avut-o şi diminuarea în termeni reali a volumului producţiei industriale şi agricole, cu 22,2% şi, respectiv, 9,9%.

Graficul 1: Dinamica ritmului anual de creştere a PIB-ului în Republica Moldova 

în perioada 2008-2015 (în termeni reali, în %)

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor Băncii Mondiale (The World Bank, Moldova Economic Update, April 7, 2016).

Economia Republicii Moldova s-a redresat rapid după criza din 2009. Datorită stabilizării economice a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, exporturile au fost impulsionate, iar creşterea remiterilor şi cererea internă au reprezentat factorii determinanţi ai creşterii ritmului PIB-ului în următorii doi ani. Însă în anul 2012, ritmul PIB-ului a înregistrat o nouă scădere, preponderent din cauza următorilor determinanţi: mediul extern mai puţin favorabil, contractarea economiei europene, cererea internă modestă, diminuarea formării brute de capital fix, evoluţia negativă pronunţată a sectorului agricol (diminuarea cu 23,3% faţă de anul 2011) determinată de secetă. Au urmat doi ani de creştere accelerată, ani în care agricultura şi cererea internă au avut un impact substanţial asupra evoluţiei PIB-ului. În anul 2014, ritmul de creştere a PIB-ului a fost atenuat considerabil de contractarea exporturilor, ca urmare a impunerii embargoului de către Federaţia Rusă pentru băuturile alcoolice, carne, fructe si legume. Un an mai târziu, economia moldoveană a reintrat în recesiune.

Cauzele profunde ale evoluţiei economice nefavorabile la nivelul Republicii Moldova

Recesiunea din 2015 a demonstrat vulnerabilitatea modelului economic actual de dezvoltare. Creşterea economică în Republica Moldova este strâns corelată cu fluxul de remiteri ale conaţionalilor din străinătate, care alimentează venitul disponibil al gospodăriilor, generând majorarea cererii agregate. În anul 2015, remiterile au constituit 26,2% din PIB-ul ţării, plasând Republica Moldova pe locul 4 în lume prin prisma acestui indicator raportat la PIB^[1] (fiind devansată doar de Tadjikistan, Republica Kârgâzstan şi Regatul Tonga). Constrânsă de capacităţile de producţie autohtone limitate, cererea internă a fost satisfăcută, în mare măsură, de importurile de bunuri şi servicii. Se remarcă, aşadar, o creştere economică puternic dezechilibrată în favoarea consumului şi în detrimentul exportului net, fapt care mai devreme sau mai târziu va impune o corecţie dureroasă.

Modelul de creştere economică bazat pe remiteri şi pe consum expune economia ţării la o serie de vulnerabilităţi. Republica Moldova rămâne extrem de sensibilă la evoluţia economiilor partenerilor săi comerciali şi dependentă de evoluţia fluxului de remiteri şi de sprijinul donatorilor (sprijinul donatorilor oferit bugetului de stat este echivalent cu 10% din totalul cheltuielilor^[2]). În aceste condiţii, menţinerea ritmului de creştere economică pe termen lung devine un obiectiv dificil, fapt ce necesită înlocuirea modelului inerţial de creştere, bazat pe consumul alimentat de remiteri, cu un model dinamic, axat pe atragerea de investiţii şi pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. Cu toate acestea, înlocuirea modelului existent cu modelul dinamic propus în anul 2012 de Guvern în „Strategia naţională de dezvoltare: Moldova 2020” constituie un proces dificil de înfăptuit, în condiţiile existenţei unui cumul de factori ce au determinat evoluţia economică negativă din anul 2015. Printre aceşti determinanţi se numără: restricţiile impuse la importul de vinuri şi unele produse agricole din Moldova de către autorităţile de resort din Federaţia Rusă şi recesiunea din această ţară, criza din Ucraina, problemele de guvernanţă corporativă severe existente în sectorul bancar şi frauda semnificativă din acest sector, urmată de decizia de retragere a licenţei şi de iniţiere a procedurii de lichidare a trei bănci comerciale insolvabile (Banca de Economii S.A., B.C. ”BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ”UNIBANK” S.A.), diminuarea volumului transferurilor băneşti ale persoanelor fizice din străinătate şi seceta din vara anului 2015.

Criza bancară actuală şi consecinţele acesteia. Măsuri de redresare

Problema modelului creşterii economice dezechilibrate a economiei Republicii Moldova a fost agravată de criza din sistemul bancar moldovenesc. Aceasta s-a dovedit a fi o criză atât a guvernanţei corporative a sistemului bancar, cât şi o criză a cadrului de supraveghere bancară. Caracterul dual al crizei bancare moldoveneşti are la bază câteva probleme nesoluţionate încă^[3]: nivelul scăzut de independenţă a Băncii Naţionale a Moldovei; instrumentarul insuficient de monitorizare şi supraveghere bancară; transparenţa scăzută privind beneficiarii finali de acţiuni ale băncilor; calitatea nesatisfăcătoare a consiliilor de administraţie ale băncilor; sisteme de control intern şi de management al riscurilor slab dezvoltate; insuficienţa mecanismelor de responsabilizare a acţionarilor şi managerilor băncilor; “off-shorizarea” sectorului bancar; capacitatea limitată a băncilor de a absorbi pierderi.

Aceste probleme au condus la un grad înalt de concentrare a creditelor, atacuri raider^[4], împrumuturi semnificative acordate persoanelor afiliate deghizate, expuneri transfrontaliere îndoielnice însemnate cu implicarea riscului spălării banilor, importante lacune privind datele aferente sistemului bancar. Toate acestea au contribuit la o subestimare majoră a vulnerabilităţii sistemului de către autorităţile publice, ceea ce a condus la insolvabilitatea a trei bănci comerciale (Banca de Economii S.A., B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. „UNIBANK” S.A., care reprezentau o treime din activele sistemului bancar) şi la instaurarea supravegherii speciale la alte trei bănci din ţară (B.C. „Moldova Agroindbank” S.A., B.C. „Victoriabank” S.A., B.C. „Moldindconbank” S.A., care reprezentau circa 40% din activele sistemului la începutul anului 2015).

Iniţierea procedurii de lichidare a celor trei bănci comerciale insolvabile, soldată cu garantarea depozitelor acestor bănci la un cost de 12% din PIB, cu presiune majoră şi de lungă durată asupra bugetului de stat, a declanşat deprecierea drastică a monedei naţionale şi creşterea ratei inflaţiei. În anul 2015, leul moldovenesc (MDL) a marcat o depreciere în termeni nominali de 25,9% faţă de dolarul SUA şi de 13,1% faţă de euro. Indicele preţurilor de consum a înregistrat o tendinţă de creştere constantă pe tot parcursul anului, determinată de deprecierea monedei naţionale, atingând nivelul maxim din ultimii 5 ani (de 9,7%), depăşind limita superioară a intervalului de variaţie de +/- 1,5 p.p. în jurul ţintei stabilite de Banca Naţională a Moldovei (BNM), de 5%.

Răspunsul BNM la aceste evoluţii, prin intermediul politicii monetare a fost unul destul de dur. BNM a majorat în anul 2015 rata dobânzii de bază şi rata rezervelor obligatorii la un nivel record de 19,5% şi respectiv de 35%, cu impact negativ asupra activităţii de creditare. Stocul activelor valutare de rezervă al BNM s-a diminuat cu 18,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2014, ca urmare a intervenţiilor de salvare a celor trei bănci comerciale cu probleme grave de solvabilitate.

Totodată, s-au micşorat, în termeni reali, veniturile şi cheltuielile populaţiei, precum şi salariul mediu lunar. S-a majorat numărul şomerilor înregistraţi la oficiile forţei de muncă. În acelaşi timp, riscurile economice din ţară au determinat diminuarea volumului granturilor externe cu 51,7% faţă de perioada similară a anului precedent[5]. Ca urmare a evenimentelor menţionate, s-a diminuat volumul producţiei de mărfuri şi servicii şi cel al comerţului exterior.

Evoluţia conjuncturii economice în 2015-2016. Perspective pentru 2017-2018

Conform datelor Ministerului Economiei al Republicii Moldova^[6], ritmului de creştere a PIB-ului în anul 2015 s-a diminuat faţă de 2014 cu 0,5%. Cea mai semnificativă influenţă asupra scăderii ritmului de creştere a PIB-ului au avut-o valoarea adăugată brută creată în agricultură, administraţia publică, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. În schimb, au influenţat pozitiv modificarea PIB-ului valoarea adăugată creată în domeniul activităţilor financiare şi de asigurări, industria extractivă şi prelucrătoare. Volumul producţiei industriale a crescut cu 0,6% faţă de anul 2014, iar producţia agricolă a înregistrat o scădere semnificativă, în special din cauza secetei, de 13,8% faţă de anul 2014.

Volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a înregistrat o diminuare de 8,8% faţă de anul 2014, în mare parte datorită raţionalizării cheltuielilor de capital de către Guvern şi a instabilităţii mediului economic din ţară.

Confruntându-se cu venituri şi finanţare în scădere în 2015 comparativ cu anii precedenţi, Guvernul a ajustat cheltuielile şi a prioritizat plăţile sociale. Reflectând o activitate economică slabă, veniturile bugetare au scăzut cu 6,2% în termeni reali în anul 2015. Cheltuielile bugetare au crescut cu 4,5%, rezultatul fiind însă de 6,9% sub nivelurile planificate. Începând cu luna iunie 2015, Guvernul a îngheţat achiziţiile de bunuri şi servicii, iar cheltuielile de capital au fost raţionalizate. Ca urmare, Guvernul a menţinut valoarea cheltuielilor sociale în termeni reali, în timp ce cheltuielile de capital au înregistrat un declin de două cifre. Deficitul bugetar a atins cota de 2,2% din PIB, faţă de 1,7% în anul 2014^[7]. Însă conform datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI), dacă se iau în considerare creditele garantate de stat acordate băncilor falimentare, deficitul ar atinge cota de 15,1% din PIB^[8]. Problema este agravată de faptul că, pe fondul creşterii deficitului, au scăzut posibilităţile de finanţare a acestuia în condiţii avantajoase (sprijinul partenerilor de dezvoltare s-a redus substanţial, iar rata medie la titlurile de stat a atins niveluri fulminante de 24-25%).

Suma totală a datoriei de stat a crescut cu 22% faţă de perioada similară a anului 2014. Datoria de stat internă s-a majorat cu 2,1%, iar cea externă, calculată în lei moldoveneşti, a înregistrat o creştere pronunţată de 28,9%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine.

Deficitul contului curent a constituit 7,2% din PIB în 2015, similar cu nivelul înregistrat în anul 2014 (7,1%). Exporturile au scăzut în termeni nominali cu 15,9%, iar importurile – cu 25%.

Câştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din Republica Moldova în anul 2015 a constituit 4610,9 MDL (245 dolari SUA^[9]), majorându-se în termeni nominali cu 10,5%, iar în termeni reali doar cu 0,7%. Veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei au fost de 1956,6 MDL/locuitor (104 dolari SUA), sporind în termeni reali cu 0,9% faţă de 2014, iar cheltuielile medii lunare de consum au constituit 2048,5 MDL (108,9 dolari SUA), majorându-se în termeni reali cu 2,8%.

Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2016 a fost de 1165,22 MDL (61 dolari SUA). Rata şomajului a crescut în 2015, atingând nivelul de 4,9% (faţă de 3,9% în anul 2014). Conform estimărilor Băncii Mondiale, rata sărăciei ar putea atinge nivelul de 41,9% (5 dolari pe zi, 2005 PPP), ca urmare a secetei severe, nivelului scăzut al remiterilor şi ratei inflaţiei, care se înscrie pe o pantă ascendentă.

Economia va rămâne inertă în 2016, conform experţilor Băncii Mondiale, care prognozează o creştere a PIB-ului de 0,5%^[10]. Ministerul Economiei a realizat o prognoză mai optimistă, estimând o creştere de 1% pentru anul 2016^[11]. Pe fondul unor politici de constrângere a cererii interne şi ajustării cursului de schimb, Banca Mondială estimează că factorul dominant al creşterii economice vor fi exporturile nete.

Apreciem că nivelul redus al remiterilor şi costurile ridicate de finanţare pe piaţa internă (rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate a constituit 15,23% în mai 2016^[12]), asociate cu lipsa de încredere a investitorilor după frauda din sistemul bancar vor limita absorbţia internă (valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consum şi investiţii). În aceste condiţii,  costul fiscal al băncilor eşuate şi un nivel scăzut al finanţării externe vor exacerba presiunile fiscale imediate rezultate din indexarea plăţilor sociale. Banca Mondială estimează o creştere a deficitului bugetar până la nivelul de 3,2% din PIB în 2016.

Experţii Băncii Mondiale consideră că Moldova are la dispoziţie puţine instrumente macroeconomice de amortizare şi trebuie să se ocupe de problemele majore de guvernare. Un curs de schimb flexibil va contribui la atenuarea şocurilor, însă cele mai importante elemente ale stabilizării macroeconomice le constituie creşterea eficienţei cheltuielilor publice şi a instituţiilor publice. Sunt necesare eforturi majore în restabilirea eficienţei şi credibilităţii sectorului bancar, combaterea corupţiei şi rezolvarea problemelor de guvernare, pentru a recâştiga încrederea investitorilor şi consumatorilor.

Criza din sistemul bancar, care a perturbat şi continuă să afecteze economia ţării, impune necesitatea consolidării sistemului având la bază cel puţin 2 principii:

(1) existenţa unei bănci centrale independente şi bine echipată cu instrumente moderne de monitorizare şi reglementare bancară;

(2)  existenţa unor bănci comerciale suficient capitalizate pentru a putea absorbi pe cont propriu orice eşec de management, cu un sistem de guvernanţă care să corespundă standardelor internaţionale de guvernanţă corporativă.

În opinia experţilor Băncii Mondiale, pe măsură ce economia se va stabiliza şi încrederea investitorilor va creşte, este de aşteptat ca Republica Moldova să revină treptat la un ritm de creştere robust, atingând rata de creştere potenţială în 2017-2018.

 Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova în perioada 2010-2018

Notă: e-estimări, p-prognoze.

Sursa: The World Bank, Moldova Economic Update, April 7, 2016; *Conform bazei de date a FMI.

Referinţe bibliografice:

Banca Naţională a Moldovei (2016). Date disponibile la: https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC4.xhtml?id=0&lang=ro.

Guvernul Republicii Moldova (2012). Moldova 2020 Strategia naţională de dezvoltare: 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Disponibil la:

http://particip.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=475.

Expert-Grup (2015), Plan de acţiuni pentru asanarea sectorului bancar moldovenesc propus pentru anii 2016-2017, Disponibil la:

http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/download/1500_005d91cf506b9b30109d2815bbe3b14f.

IMF (2016a). Press Release 16/16, January 20. Disponibil la: https:www.imf.org/external/np/sec/pr/2016/pr1616.htm.

IMF(2016b.) Republic of Moldova: Financial System Stability Assessment, Country Report No.16/70, February 29, Disponibil la: http:// www.imf.org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=43745.0.

Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) (2015). Tendinţe în economia Moldovei, Nr. 20 (trim. IV) 2015, Chişinău. Disponibil la: http://ince.md/uploads/files/1461305973_met_20_ro_site.pdf.

Ministerul Economiei al Republicii Moldova (2016). Notă cu privire la prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2017-2019. Disponibil la:

http://www.mec.gov.md/ro/content/nota-cu-privire-la-prognoza-preliminara-indicatorilor-macroeconomici-pentru-anii-2017-2019.

The World Bank (2016a). Moldova Economic Update, April 7. Disponibil la: http://www.worldbank.org/en/country/moldova/brief/moldova-economic-update.

The World Bank (2016b). Migration and Development Brief, Washington DC. Disponibil la: http://pubdocs.worldbank.org/en/661301460400427908/MigrationandDevelopmentBrief26.pdf.

[1] World Bank (2016). Migration and Development Brief, Washington DC, http://pubdocs.worldbank.org/en/661301460400427908/MigrationandDevelopmentBrief26.pdf

[2] IMF(2016) Republic of Moldova: Financial System Stability Assessment, Country Report No.16/70, February 29, Disponibil la: http:// www.imf.org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=43745.0.

[3] Expert-Grup, Plan de acţiuni pentru asanarea sectorului bancar moldovenesc propus pentru anii 2016-2017, http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/download/1500_005d91cf506b9b30109d2815bbe3b14f

[4] Expresia de „atac raider” provine din cuvântul englezesc „raid”, care înseamnă un atac brusc sau o invazie. În cazul Republicii Moldova, această expresie este intens utilizată în mass media şi desemnează practica de a efectua preluări ostile ale acţiunilor unor companii, în principal bănci, prin diverse scheme frauduloase.

[5] Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) (2015). Tendinţe în economia Moldovei, Nr. 20 (trim. IV) 2015, Chişinău,

http://ince.md/uploads/files/1461305973_met_20_ro_site.pdf.

[6] Ministerul Economiei al Republicii Moldova. Notă cu privire la prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2017 – 2019. Disponibil la: http://www.mec.gov.md/ro/content/nota-cu-privire-la-prognoza-preliminara-indicatorilor-macroeconomici-pentru-anii-2017-2019.

[7] The World Bank, Moldova Economic Update, April 7, 2016, http://www.worldbank.org/en/country/moldova/brief/moldova-economic-update.

[8] IMF, Press Release 16/16, January 20, 2016, https://www.imf.org/external/np/sec/pr/2016/pr1616.htm.

[9] Calculat în baza cursului mediu anual din anul 2015 pentru dolarul SUA, http://www.cursbnm.md/curs-valutar-mediu-lunar-bnm-2015.

[10] The World Bank, Moldova Economic Update, April 7, 2016, http://www.worldbank.org/en/country/moldova/brief/moldova-economic-update.

[11] Guvernul Republicii Moldova (2012). Moldova 2020 Strategia naţională de dezvoltare: 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Disponibil la: http://particip.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=475.

[12] Conform datelor BNM, https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC4.xhtml?id=0&lang=ro.