Autor: Dr. Virginia Cîmpeanu
La sfârşitul lunii februarie 2015, Comisia Europeană a lansat “Strategia pentru o Uniune energetică durabilă”[1] a cărei ţintă este asigurarea energiei sustenabile, competitive şi ieftine pentru toţi consumatorii din Uniunea Europeană, atât cei casnici cât şi cei industriali. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv general este nevoie de o transformare fundamentală a sistemului energetic al UE, de distanţare faţă de economia bazată pe hidrocarburi, pe tehnologii vechi şi modele depăşite de comercializare, pe un sistem energetic fragmentat, caracterizat de politici naţionale necoordonate, bariere pe piaţă şi zone energetice izolate. In viziunea Comisiei Europene, consumatorii ar trebui să aibă în acelaşi timp puteri sporite, cu acces la informaţii, o varietate de opţiuni la alegere şi flexibilităţi pentru managementul cererii şi ofertei.
În cele ce urmează ne vom centra pe cele mai importante aspecte ale dimensiunilor strategice privind Uniunea energetică.
1. Critica actualei pieţe de energie din UE- punct de plecare pentru noua Strategie a Uniunii energetice
Piaţa de retail pentru energie nu funcţionează corect: mulţi consumatori casnici au prea puţine posibilităţi de alegere a furnizorului şi prea puţin control asupra costurilor cu energia, astfel că un procentaj “inacceptabil de ridicat” din gospodării nu îşi pot permite achitarea facturilor la energie.
Infrastructura la energie este îmbătrânită şi nu este ajustată la creşterea producţiei de energie din surse regenerabile. In aceste condiţii, este necesară atragerea investiţiilor, dar modelul actual de piaţă şi politicile naţionale nu asigură stimulente corecte şi predictibilitate pentru potenţialii investitori.
Caseta 1: Sistemul energetic al UE în cifre
• Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume, în condiţiile în care importă 53% din necesarul de energie cu un cost de circa 400 miliarde euro.
• Şase state membre depind de un singur furnizor extern de gaz natural şi, ca urmare, rămân prea vulnerabile la şocurile pieţei.
• 94% din transporturi se efectuează pe bază de produse petroliere, din care 90% provin din import.
• Eficientizarea consumului de energie este foarte importantă, dat fiind că o reducere de numai 1% a consumului de energie conduce la scăderea importului de gaz natural cu 2,6% [2].
• Preţurile de vânzare cu ridicata ale energiei electrice sunt considerate scăzute în ţările membre ale UE, dar, cu toate acestea, se situează cu 30% peste nivelul celor din SUA, iar prețurile cu ridicata ale gazului natural sunt duble față de cele din SUA [3]. Asemenea diferențe de preț față de alte economii au un impact negativ asupra competitivității industriei UE, în special asupra industriilor energo-intensive.
• La nivelul UE se cheltuiesc anual pentru subvenţionarea energiei 120 miliarde euro, direct sau indirect, deseori în mod nejustificat [4].
• Necesarul de investiţii al UE pentru sectorul energetic este de peste 1000 miliarde euro până în anul 2020 [5].
• Uniunea Europeană este lider global în ce privește investițiile în energie regenerabilă [6].
• Sectorul de energie regenerabilă din UE, cu o cifră de afaceri anuală de 129 miliarde euro, furnizează peste
• Companiile din Uniunea Europeană dețin 40% din toate brevetele existente în lume pentru tehnologii bazate pe surse regenerabile [8].
Sursa: Prelucrare proprie pe baza literaturii de specialitate consultate
Multe pieţe nu sunt corect conectate la vecini, ceea ce face să mai existe insule de energie, care adaugă la costurile suportate de consumatori şi crează vulnerabilităţi ale securităţii energetice.
Deși Uniunea Europeană este lider global în inovaţie şi energie regenerabilă, alte ţări ale lumii avansează rapid, iar Uniunea Europeană şi-a pierdut poziţia de lider în ce priveşte unele tehnologii curate, cu emisii scăzute de carbon.
Nevoia de schimbare, oportunităţi istorice pentru Uniunea energetică
În opinia Comisiei Europene, Uniunea Europeană are nevoie acum de noi opţiuni pentru că, dacă ar continua pe aceeaşi cale, va fi tot mai greu de făcut schimbarea obligatorie către economia bazată pe emisii scăzute de carbon, datorită costurilor economice, sociale şi de mediu implicate de pieţele naţionale fragmentate de energie.
Pentru resetarea politicii energetice a Uniunii Europene în direcţia corectă, aceea de Uniune energetică, se consideră că preţurile actuale scăzute ale ţiţeiului şi gazului natural pe piaţa internaţională, chiar dacă sunt de durată, constituie o oportunitate istorică, dacă se combină cu reducerea costurilor la formele mai curate de energie (în special din surse regenerabile), cu o politică europeană puternică privind schimbările climatice şi cu apariţia unor noi tehnologii.
2. Dimensiunile Strategiei privind Uniunea energetică
Strategia Uniunii energetice a fost construită pe baza Strategiei securității energetice, realizată de Comisia Europeană în luna mai 2014, care făcea apel la factorii de decizie naționali și comunitari să lămurească cetățenii cu privire la alternativele implicate de reducerea dependenței față de anumite surse de energie, față de furnizori și rutele de aprovizionare.
In acest context, Uniunea energetică prezintă 5 dimensiuni inter-corelate, astfel încât să furnizeze Uniunii Europene o securitate energetică mai mare, sustenabilitate şi competitivitate:
1) Securitate energetică, solidaritate şi încredere;
2) O piaţă internă a energiei pe deplin integrată;
3) Eficienţă energetică care să contribuie la moderarea cererii;
4) Decarbonizare a economiei;
5) Cercetare, inovare şi competitivitate.
2.1 Securitate energetică, solidaritate și încredere
Principalii doi factori de realizare a securității energetice sunt considerați: realizarea pieței interne a energiei și eficientizarea consumului de energie.
Diversificarea surselor de energie, a furnizorilor și rutelor de aprovizionare
Schimbările politice din ultimele luni au arătat că diversificarea surselor de energie, a furnizorilor și rutelor este crucială pentru asigurarea securității și a unei oferte durabile de energie pentru cetățenii și companiile din UE, care așteaptă să aibă acces în orice moment la energie ieftină, cu costuri competitive.
Pentru asigurarea diversificării disponibilităților de gaz natural se stabilesc următoarele măsuri:
• Intensificarea lucrărilor la Coridorul Sud de gaze, care să permită țărilor din Centrul Asiei să exporte gaz în Europa.
• Extinderea bunei practici privind securitatea aprovizionării cu energie a țărilor nord-europene, prin stabilirea unui centru de acces (hub) pentru gaz natural lichefiat (LNG) provenind de la mai mulți furnizori. Această practică ar putea fi urmată de țările Central și Est Europene și cele din zona Mediteranei, dat fiind că un asemenea centru este în construcție în zona Mediteranei.
• Explorarea întregului potențial de gaz natural lichefiat (LNG), inclusiv pentru situațiile de criză, când în Europa intră cantități insuficiente de gaz natural prin sistemul existent de conducte. Comisia Europeană are în vedere pregătirea unei Strategii pentru gazul natural lichefiat (LNG), care să abordeze problema prețurilor acestui produs pe piața internațională (mai mari la ora actuală comparativ cu cele ale gazului transportat pe conducte), precum și infrastructura de transport a LNG, care să unească centrele de acces cu Piața internă a UE.
Măsuri suplimentare sunt avute în vedere pentru reducerea consumului de țiței, date fiind dependența de import a UE și provocările schimbărilor climatice globale. Astfel, reducerea dependenței de import se poate realiza și prin energia produsă pe baza unor surse interne regenerabile, surse convenționale și neconvenționale.
“Producția de țiței și gaz din surse neconvenționale, precum gaze de șist, poate constitui o opțiune pentru acele state membre ale Uniunii Europene care doresc, dacă acceptarea publică și impactul asupra mediului sunt rezolvate adecvat.”[Comisia Europeană, COM(2015) 80 final]
Întărirea rolului UE în parteneriatele strategice pe piața globală a energiei
Comisia Europeană are în vedere următoarele orientări strategice privind parteneriatele pe piața mondială a energiei:
a. Stabilirea parteneriatelor strategice cu țări sau regiuni tot mai importante în producția sau tranzitul de energie, precum Algeria și Turcia; Azerbaijean și Turkmenistan; Orientul Mijlociu; Africa și alți furnizori potențiali.
b. Dezvoltarea în continuare a parteneriatului cu Norvegia, care este al doilea mare furnizor de țiței și gaz natural al UE. Totodată, UE va continua să integreze pe deplin Norvegia în politicile interne privind energia.
c. Dezvoltarea parteneriatelor cu țări precum SUA și Canada.
d. Reconsiderarea relațiilor cu Rusia referitoare la energie, atunci când condițiile vor fi corecte, pe baza beneficiului reciproc al părților.
e. Imbunătățirea parteneriatului strategic în domeniul energiei cu Ucraina, ca țară importantă de tranzit.
2.2 Integrarea deplină a Pieţei interne a energiei
Cu toate progresele înregistrate în ultimii ani, sistemul energetic al Uniunii Europene nu este performant, nu conduce la investiții suficiente, concentrarea pieței (în fapt fragmentarea acesteia) și slaba concurență rămân probleme de soluționat, iar Comisia consideră că este necesar un nou impuls politic pentru finalizarea pieței interne a energiei.
a.Hard-ul Pieței interne a energiei: conectarea piețelor prin interconexiuni
În prezent, sistemele de distribuție a electricității și gazuluiu, în special conexiunile transfrontaliere, nu sunt suficiente pentru buna funcționare a pieței interne a energiei, deși în ultimii ani lucrările la proiectele de infrastructură s-au accelerat: în 2013, UE a identificat 248 proiecte de interes comun pentru infrastructura energetică, iar în 2014 alte 33 de proiecte esențiale pentru securitatea energetică și conectarea mai bună a piețelor de energie.
Pentru anul 2020, obiectivul stabilit de interconectare pentru electricitate este de 10% din capacitatea de producție instalată, iar pentru anul 2030 de 15%.
Tranziția către un sistem energetic mai sigur și mai durabil va necesita investiții majore în generarea energiei, a rețelelor și eficienței energetice estimate la circa 200 miliarde euro anual în următorul deceniu [9]. Finanțarea investițiilor se va face de către Banca Europeană de Investiții, Facilitatea Europeană de Conectare, Fondurile structurale și de investiții ale UE (care finanțează și în prezent investițiile în domeniu) și Fondul European pentru Investiții Strategice (propus să se înființeze) care va asigura sprijin suplimentar pentru proiecte semnificative la nivel european privind rețele de energie, energie regenerabilă și eficiență energetică.
b.Implementarea și modernizarea soft-ului Pieței interne a energiei
O primă prioritate pentru stabilirea Uniunii energetice este deplina implementare și stricta aplicare a legislației existente în domeniul energiei, deoarece nu se pot dezvolta noi politici și abordări pe fundamente fragile. In acest sens, Comisia va utiliza toate instrumentele politice și va insista ca statele membre să implementeze “al treilea pachet privind Piața internă a energiei”, în special în privința independenței autorităților de reglementare și supraveghere. Acest pachet stabilește organismele care asigură cooperarea între operatorii sistemelor de transmisie și organismele de supraveghere.
Alte priorități:
• Rețelele europene ale operatorilor de transmitere în sistem a electricității și a gazului, stabilite în al treilea pachet privind Piața internă a energiei, trebuie modernizate pentru a integra mai mult operațiunile de transmitere în sistem.
• Se vor crea Centre regionale operaționale, iar integrarea pieței electricității generate de surse regenerabile va necesita piețe flexibile atât în interiorul cât și în exteriorul frontierelor statelor membre. Ca urmare, rețelele (grids) de transmisie a energiei electrice se vor dezvolta semnificativ prin: extinderea posibilităților de distribuție funcție de producție și cerere, inclusiv piețe în cadrul unei zile; dezvoltarea conexiunilor noi de voltaj înalt la distanță lungă (supergrids) și noi tehnologii de stocare.
Comisia Europeană subliniază că aplicarea efectivă a acestui cadru poate constitui doar prima treaptă care să asigure o mai mare compatibilitate între aranjamentele naționale divergente de piață și Piața internă (exemplu dat în acest sens se referă la mecanismele privind capacitățile de producție și schemele de sprijin necoordonate pentru regenerabile).
În sfârșit, Comisia va asigura o mai mare transparență privind compoziția costurilor și prețurile energiei prin dezvoltarea unei monitorizări uzuale și detaliate, precum și raportarea impactului costurilor și prețurilor energiei asupra competitivității. O atenție specială se va acorda intervențiilor publice precum tarife reglementate, politici de impozitare a energiei, nivelul subvențiilor publice și impactul mecanismelor de stabilire a prețurilor, inclusiv deficitele tarifului electricității.
c. Un nou aranjament pentru consumatorii de energie
În Uniunea energetică, consumatorii dintr-un stat membru vor putea să facă alegeri pe baza informațiilor deținute și să-și cumpere energie în mod liber și simplu de la o companie din alt stat membru. În acest sens, este necesară o adaptare în continuare a actualului cadru legislativ național, dat fiind că marea majoritate a familiilor sunt consumatori pasivi, au posibilități limitate de alegere a furnizorilor de energie, iar schimbarea furnizorilor este greoaie.
Pentru a da puteri mai mari consumatorilor, statele membre și autoritățile acestora vor lua următoarele măsuri:
• Implementarea și aplicarea reglementărilor UE, inclusiv cele privind protecția consumatorilor;
• Noi măsuri de sprijin luate de autoritățile regionale și locale, astfel încât consumatorii să aibă informații ușor accesibile, instrumente prietenoase și stimulente financiare pentru economisirea energiei.
• Tehnologii inteligente (smart) care să sprijine consumatorii și companiile ce oferă servicii în domeniul energiei în obținerea oportunităților disponibile pe piața energiei prin preluarea controlului asupra consumului lor de energie.
• Standardizarea, sprijinirea eliminării contoarelor naționale [10] și promovarea dezvoltării aparatelor electrice inteligente (smart) și a rețelelor de distribuție inteligente, astfel încât consumul flexibil de energie să fie recompensat.
• Dezvoltarea sinergiilor între Uniunea energetică și Piața digitală unică pentru asigurarea protecției private și a cyber-securității.
• În unele state membre, tarifele reglementate limitează dezvoltarea concurenței, ceea ce descurajează investițiile și apariția unor noi jucători pe piață. Comisia Europeană va solicita eliminarea prețurilor reglementate și formarea acestora prin concurență și cadre de guvernanță economică; totodată, va încuraja statele membre să stabilească o foaie de parcurs pentru eliminarea tuturor prețurilor reglementate.
d. Protecția consumatorilor vulnerabili
Lipsa energiei afectează negativ condițiile de viață și sănătatea oamenilor. Lipsa sau insuficiența energiei rezultă în majoritatea cazurilor din combinarea veniturilor scăzute cu condițiile generale de sărăcie, dar și din locuințele ineficiente care nu încurajează eficiența energetică.
Comisia Europeană susține că lipsa sau insuficiența energiei poate fi rezolvată prin măsuri combinate, în special în domeniul social, în competența autorităților la nivel național, regional sau local.
Când se elimină prețurile reglementate, statele membre trebuie să propună un mecanism de protecție a consumatorilor vulnerabili, asigurat de preferință prin sistemul general de bunăstare.
Dacă este asigurat de piața energiei, mecanismul de protecție a consumatorilor vulnerabili ar putea fi implementat prin scheme de sprijin, precum tarife de solidaritate sau un discount la facturile de energie. Costul acestor scheme de sprijin trebuie acoperit în colectiv de către consumatorii ne-eligibili.
2.3 Contribuția eficenței energetice la moderarea consumului
Consiliul European a stabilit în octombrie 2014 un nivel indicativ pentru îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul UE de cel puțin 27% în 2030, nivel ce va fi revizuit (până în anul 2020) la 30%. In acest context, eficiența energetică va fi fundamental regândită și tratată ea însăși ca sursă de energie reprezentând valoarea energiei economisite.
Cea mai mare parte a acțiunilor de eficientizarea va fi realizată la nivel național, regional, local, dar Comisia va crea cadrul corect pentru progres.
Prin legislația privind marcarea energiei și a ecodesign-ului, consumatorii pot fi informați despre alternațivele de consum energetic ce le pot alege.
In timp ce sectoarele economice vor trebui să ia măsuri treptate pentru eficientizarea consumului lor energetic, Comisia va acorda atenție specială acelor sectoare cu potențial mare de eficentizare a consumului energetic, în particular transportului și sectorului imobiliar.
a. Creșterea eficienței energetice în domeniul imobiliar
Încălzirea și răcirea clădirilor constituie cea mai mare sursă a cererii de energie în Europa, iar majoritatea importului de gaz natural se utilizează în aceste scopuri. Se preconizează ca mari câștiguri ale eficienței energetice să fie realizate în sistemul de încălzire/răcire centrală, care va fi abordat în strategia Comisiei. Finanțarea din fondurile europene și de la Banca Europeană de Investiții asigură oportunitatea pentru investiții majore în renovarea clădirilor, care la rândul lor contribuie la creștere economică și creearea de noi locuri de muncă.
b. Spre un sector al transporturilor eficient energetic și decarbonizat
Transportul reprezintă peste 30% din consumul final de energie din Uniunea Europeană. Realizarea potențialului de creștere a eficienței energiei necesită o centrare continuă pe reducerea emisiilor de carbon a mașinilor de pasageri post-2020 și măsuri de creștere a eficienței carburanților și reducere a emisiilor de CO2 pentru vehiculele grele și autobuze.
Comisia va promova utilizarea schemelor de plată a drumurilor pe baza principiilor “poluatorul plătește” și “utilizatorul plătește”, va spori eforturile pentru crearea Zonei europene unice de transport, bazate pe utilizarea optimă a flotei de transport.
Economii considerabile de carburanți vor fi realizate prin eliminarea barierelor pentru modurile de transport mai puțin intensive din punct de vedere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum transport feroviar, maritim, pe cursul râurilor interioare, făcându-le mai atractive și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.
Electrificarea transportului este importantă pentru că reduce dependența de țiței și contribuie la decarbonizare. In opinia Comisiei Europene, Europa trebuie să mărească viteza electrificării flotei sale de autoturisme și alte mijloace de transport și să devină lider în electro-mobilitate și în tehnologiile de stocare a energiei. Pentru îndeplinirea acestor deziderate, ar fi necesară integrarea deplină a vehiculelor electrice în politicile de mobilitate urbană, în rețelele de distribuție a energiei electrice, ambele ca facilități pentru consumatorii de energie și ca potențial de stocare.
Această dimensiune a Strategiei Uniunii energetice are două componente: o politică ambițioasă privind schimbările climatice și situarea pe primul loc pe plan mondial în producția de energie din surse regenerabile.
Uniunea Europeană- lider global în energia regenerabilă
Uniunea Europeană s-a angajat să devină lider mondial pentru energie regenerabilă, centru global pentru dezvoltarea următoarei generații avansate tehnic și competitive de energii regenerabile.
Pentru anul 2030, UE are ca obiectiv realizarea a 27% din consumul de energie din surse regenerabile (20% pentru anul 2020).
Concluzii:
Realizarea Uniunii energetice în 15 puncte de acțiune
1.Implementarea totală și stricta aplicare a legislației existente privind energia.
2. Diversificarea disponibilităților de gaz natural și flexibilizarea în cazul întreruperii aprovizionării.
3. Conformitatea acordurilor interguvernamentale cu legislația UE și transparența mai mare a acestora.
4. Infrastructura corectă este o precondiție pentru realizarea pieței energiei, integrarea regenerabilelor și securitatea disponibilităților.
5. Creerea pieței interne a energiei în beneficiul cetățenilor, asigurând securitatea energetică, integrarea regenerabilelor în piață și remedierea actualei dezvoltări necoordonate a mecanismelor privind capacitățile în statele membre.
6. Cadrul de reglementare stabilit prin cel de al treilea Pachet privind Piața internă a energiei va fi dezvoltat în continuare pentru realizarea Pieței interne a energiei pentru cetățeni și companii.
7. Abordările regionale privind integrarea pieței constituie o parte importantă a mișcării spre piața energiei pe deplin integrate a UE.
8. O mai mare transparență a costurilor și prețurilor energiei, precum și a sprijinului public vor contribui la integrarea pieței și identificarea acțiunilor care distorsionează Piața internă.
9. Uniunea Europeană a fixat ca obiectiv pentru anul 2030 economisirea a 27% din energie, iar în curând se va modifica la 30%.
10. Clădirile au mare potențial de eficientizare a consumului de energie, care va asigura reducerea facturilor la import și a costurilor cu energia pentru cetățeni și companii.
11. UE are nevoie să accelereze eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul de transporturi, să realizeze trecerea progresivă la carburanți alternativi și integrarea sistemelor de energie și transport.
12. UE a convenit un cadru legislativ pentru climă și energie în 2030 (la Consiliul European din octombrie 2014), ce urmează a fi implementat, ceea ce constituie o contribuție importantă la negocierile globale privind schimbările climatice.
13. UE a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 nivelul de cel puțin 27% al energiei regenerabile. Comisia va propune în 2015-2017 un nou pachet privind Energia din surse regenerabile.
14. UE are nevoie să dezvolte o strategie privind Cercetarea & Inovarea în domeniile schimbărilor climatice și energiei.
15. UE va utiliza toate instrumentele de politică externă pentru a asigura o Uniune puternică, unită care se angajează constructiv în negocierile cu partenerii, vorbind cu o singură voce despre energie și climă.
Referinţe:
· Communication from the Commission to the European Parliament and the Council – Renewable Energy Roadmap: Renewable Energies in the 21st century; building a sustainable future – COM(2006) 848 final” (PDF). Retrieved 27 January 2007.
· ENERGY UNION PACKAGE – A Framework Strategy for a Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy, Brussels, 25.2.2015, COM(2015) 80 final
· European Commission – A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy, Commission’s Green Paper COM(2006) 105 final
[1]ENERGY UNION PACKAGE, A Framework Strategy for a Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy, Brussels, 25.2.2015, COM(2015) 80 final
[2] Communication „Energy Efficiency and its contribution to energy security and the 2030 Framework for climate and energy policy”, COM(2014)520.
[3] Calculații ale DG Energy pe baza rapoartelor de piață Platts și a datelor IEA pentru prima jumătate a anului 2014.
[4] European Energy Security Strategy, COM (2014) 330.
[5] Commission estimates. The IEA estimates that EUR 1.3 trillion are needed by 2025 in generation, transport and distribution
[6] UNEP-BNEF Global Trends in Renewable Energy Investments 2014
[7] Eur’Observeur 2014 report
[8] Comparativ cu ponderea de 32% a UE în totalul brevetelor existente la nivel global
