Autor: Dr. Andreea DRĂGOI
Aflată în grupul economiilor emergente în plin „avânt economic” (BRICS), economia Rusiei a cunoscut, în ultimii ani, o evoluţie ascendentă al cărei trend crescător a fost întrerupt, pentru scurt timp, în 2009, de resimţirea efectelor crizei financiare şi economice mondiale. În perioada imediat următoare crizei economice internaţionale, economia rusă a cunoscut o etapă de redresare economică lentă, dar constantă, bazată atât pe exporturile de ţiţei, cât şi pe măsurile de stabilizare economică şi fiscală luate de către autorităţi. În cele ce urmează, ne propunem o analiză a evoluţiei principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2012 -2013, cât şi a perspectivelor acestora pentru anul 2014, urmărind, totodată, să evidenţiem „modelul rusesc” de redresare economică.
I. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în 2012
Afectată, în anul 2009, ca multe ţări exportatoare, de „prăbuşirea” comerţului internaţional, în contextul crizei economice mondiale, economia Rusiei a reuşit să se redreseze, începând cu anul 2010, iar acest fapt s-a datorat, în opinia experţilor comunitari [1], exporturilor care au constituit, în mod incontestabil, „motorul înviorării activităţii productive”.
Graficul 1:Evoluţia exporturilor ruse de la momentul acutizării crizei (2009), până în prezent (2012)
Sursa: European Commission – European Economic Forecast, Spring 2013, 9 May 2013, Brussels
În opinia analiştilor comunitari, economia rusă „şi-a revenit foarte rapid, după căderea din 2009”, ritmul PIB având o evoluţie pozitivă înaltă în perioada 2010 – 2011, urmată de o uşoară încetinire în 2012. Potrivit datelor furnizate în Raportul de „Primăvară” al Comisiei Europene, ritmul de creştere al PIB a fost de 3,4% în 2012, (comparativ cu 4,3% în 2011) prognozându-se că se va menţine în jurul acestui nivel şi în anii următori. Aceiaşi analişti comunitari arată că acesta fapt s-a datorat, în 2012, pe lângă dinamica exporturilor şi consumului privat care a menţinut un ritm puternic (6,6%, comparativ cu 6,7% în 2011.
Graficul 2: Evoluţia ritmului real de creştere al PIB (în %) în perioada 2009 – 2014
Sursa: European Commission – European Economic Forecast, Spring 2013, 9 May 2013, Brussels.
În acest context se impune menţionat faptul că, aşa cum apreciază unii analişti internaţionali [2] politica de ieşire din criză a Rusiei şi de relansare a creşterii economice a fost una de sorginte keynesiană, spre deosebire de cea a guvernelor statelor occidentale, care au recurs la reducerea cheltuielilor pentru dezvoltare economică şi socială, autorităţile ruse nerenunţând nici chiar la generoasele programe de protecţie socială.
În opinia experţilor comunitari, un rol important în cadrul relansării economice, l-au avut şi investiţiile productive (3,0%, în 2011) şi, respectiv, 2,0% în 2012, (de menţionat că acest ritm înregistrase o scădere absolută de 7,3% în 2009), urmată de o creştere de 4,1% în 2010. Aşa cum s-a apreciat în literatura de specialitate [3], rolul investitorilor străini în „înviorarea” climatului economic rusesc a fost unul crucial, resursele financiare furnizate de mari corporaţii şi companii internaţionale, cum sunt „Siemens”, „General Motors”, completând în mod eficient eforturile investiţionale ale întreprinzătorilor autohtoni din domeniul producţiei de bunuri şi servicii. Începând cu 2010, autorităţile ruse au acordat facilităţi substanţiale pentru atragerea cât mai multor resurse investiţionale din alte ţări. În 2012, pe linia acestor preocupări, guvernul federal a luat în calcul posibilitatea liberalizării condiţiilor de aprobare a investiţiilor străine şi în sectoare care, în prezent, sunt rezervate numai societăţilor comerciale cu capital autohton, preponderent de stat: industria de armament, transportul prin conducte al ţiţeiului, gazelor şi sistemul bancar, în care actualmente, ponderea investiţiei străine nu poate depăşi 50 % din totalul capitalului social al fiecărei bănci.
În 2012, rata şomajului în Rusia a înregistrat o uşoară scădere, fiind de 6,4%, comparativ cu 6,6% în 2011, menţinându-se, însă la un nivel relativ ridicat, ca urmare a existenţei unei pieţe a muncii „rigide”, dar şi pe fondul creşterii explozive a salariilor.
Potrivit aprecierii specialiştilor OCDE [4], în 2012, economia Rusiei a continuat să se confrunte cu presiuni inflaţioniste, rata inflaţiei fiind una ridicată de 7,7%, chiar dacă într-o uşoară scădere comparativ cu anul anterior (8,4% în 2011). În opinia aceloraşi experţi, autorităţile ruse au ratat „ţinta inflaţionistă” de 5%-6%, pe care îşi propuseseră să o atingă până la sfârşitul anului 2012, chiar în condiţiile în care Banca Centrală a majorat rata dobânzii de referinţă la 8,25% în septembrie 2012. Această măsură a Băncii Centrale a fost însoţita de creşterea plafonului privind rezervele minime obligatorii cerute băncilor, având drept scop absorbirea lichidităţii în exces şi combaterea celei mai rapide creşteri a preţurilor din rândul statelor BRICS.
În 2012, Rusia a reuşit să îşi menţină echilibrul bugetar, având un sold bugetar de 0,0% din PIB, comparativ cu 0,9% din PIB în 2011. Scăderea acestuia până la echilibrarea excedentului bugetar, se datorează faptului că, multe instituţii de stat fiind afectate de corupţie [5] au sporit cheltuielile, aşa cum s-a menţionat, iar veniturile s-au diminuat, aşa cum se subliniază de către experţii OCDE, în ultimul lor Raport, publicat în mai 2013.
În 2012, balanţa de plăţi curente a înregistrat o uşoară reducere a excedentului, acesta fiind de 3,9% din PIB, comparativ cu 5,4% din PIB în 2011, ca urmare a evoluţiei mai „modeste” a preţurilor internaţionale la ţiţei (creştere de numai 2,1%, faţă de 31,6% în 2011) şi a reducerii cu cca. 10% a preţurilor mondiale la produsele de bază (exclusiv combustibili), după o creştere cu cca. 18% în 2011.
II. Perspective ale evoluţiei economiei în 2013 – 2014
Potrivit previziunilor analiştilor comunitari [6], economia Rusiei va menţine în 2013, un ritm de creştere a PIB apropiat de cel din anii anteriori, respectiv de 3,3%, o uşoară majorare a acestuia, 3,8%, fiind prognozată pentru 2014. Cu toate acestea, aceiaşi analişti menţionează că, realizarea acestor prognoze ale ritmului PIB vor depinde de recuperarea declinului din primele luni ale lui 2013, perioadă în care economia Rusiei a înregistrat o evoluţie sub aşteptări. Trebuie precizat că şi experţii OCDE, în cel mai recent Raport [7], publicat în mai 2013, arată că evoluţia „modestă” a PIB în 2013 (prognozelor lor fiind chiar mai pesimiste, comparativ cu cele ale Comisiei Europene şi indicând un ritm de creştere a PIB de doar 2,3% în 2013 şi, respectiv, 3,6% în 2014) se datorează diminuării volumului producţiei industriale, a exporturilor şi a vânzărilor în sectorul de retail. Aceiaşi analişti precizează că, evoluţia mai lentă a creşterii economice a fost cauzată şi de dependenţa ridicată a Rusiei de exporturile energetice, pentru care s-a înregistrat o diminuare a cererii în primele luni ale lui 2013, cu perspective nefavorabile şi în perioada următoare.
În acest context, se impune şi menţionarea faptului că numirea Elvirei Nabliullina în funcţia de guvernator al Băncii Centrale¸ este de aşteptat să aibă un impact pozitiv asupra evoluţiei economice, în prezentarea mandatulului său declarându-se în favoarea stimulării creşterii economice şi a „ţintirii” inflaţiei, care va continua, potrivit tuturor prognozelor internaţionale, atât ale Comisiei Europene, cât şi ale OCDE, să înregistreze niveluri ridicate atât în 2013, cât şi în 2014, respectiv de 7,4%.
Graficul 3: Evoluţia principalilor contributori ai ratei inflaţiei în 2012 – 2014 (evoluţii procentuale)
Sursa: OECD – Economic Outlook, Preliminary Version, May 2013, Paris.
Potrivit previziunilor Comisiei Europene, atât în 2013, cât şi în 2014, importurile vor cunoaşte o evoluţie ascendentă (9,2% şi, respectiv, 9,3% comparativ cu 8,7% în 2012), fiind impulsionate şi de aderarea Rusiei la Organizaţia mondială a Comerţului (OMC), în iunie 2012. Astfel, ca urmare a statutului Rusiei de membră OMC, companiile din Uniunea Europeană vor avea un acces mai facil pe piaţa rusă, ca urmare a reducerii nivelului taxelor vamale şi a eliminării unor bariere netarifare în urma alinierii la reglementările multilaterale ale comerţului liber.
În opinia analiştilor comunitari, efectele benefice ale demersului de aliniere a Rusiei la reglementările OMC, concretizate în simplificarea formalităţilor pentru pătrunderea unor produse ruseşti pe pieţe externe mai greu accesibile înainte, se vor extinde şi în privinţa exporturilor, care vor înregistra o creştere de ritm, comparativ cu anii anteriori (3,2% în 2013 şi, respectiv, 5,2% în 2014, comparativ cu 1,9% în 2012).
Soldul excedentar al balanţei de plăţi curente se prevede să se reducă în continuare, în 2013 – 2014 (3,4% din PIB şi, respectiv, 3,0% din PIB), ca urmare, în principal a scăderii preţurilor internaţionale la ţiţei (prognozele FMI prevăd o scădere absolută cu 2,3% în 2013 şi 4,9% în 2014) şi a diminuării cu 0,9% şi, respectiv, 4,3% a preţurilor mondiale la produsele de bază (exclusiv combustibili).
Ţară cu resurse energetice de excepţie, Rusia nu-şi poate permite, totuşi, să ignore imperativele unei gestionări echilibrate a acestora, atât pentru a proteja mediul ambiant de consecinţele unei exploatări haotice, cât şi pentru utilizarea lor eficientă în procesul modernizării economiei naţionale. De altfel, pe fondul acestor imperative de dezvoltare, Strategia guvernului de la Moscova, privind dezvoltarea durabilă în următoarele decenii, pleacă de la premisa că, în epoca postindustrială, trebuie luată în calcul posibila renunţarea la metoda exploatării extensive a resurselor energetice neregenerabile, în scopul obţinerii de profit maxim, punând accentul pe metodologiile de utilizare mai eficientă a lor, pe promovarea unor noi surse de energie. În linia acestor preocupări, cu începere de la 1 ianuarie 2013, au intrat în vigoare standardele de consum industrial, în virtutea cărora se fac evaluări, nu numai ale dimensiunilor acestuia, ale priorităţilor care pot fi favorizate, ci şi ale garanţiilor de securitate în producţie şi de protecţie a mediului înconjurător. Se caută şi modalităţi de mai bună informare a conducătorilor de întreprinderi asupra inovaţiilor energetice şi de stimulare a introducerii lor în producţie, precum şi soluţii pentru facilitarea accesului la credite ieftine destinate achiziţiei de tehnologii ecologice sau pentru monitorizarea preţurilor unor produse mari consumatoare de energie.
Situaţia bancară – consecinţele crizei cipriote
Cum era de aşteptat, „fiasco”-ul bancar din Zona Euro a creat grave „turbulenţe economice”, nu numai pentru statele afectate direct, dar şi pentru companiile externe care, mizând pe mitul lăudatului „paradis fiscal”, s-au grăbit să-l folosească. Printre ei, nu puţini oameni de afaceri, demnitari şi chiar unele bănci din Rusia. Potrivit datelor vehiculate de presa rusă [8], ar putea fi vorba de depuneri ale acestora de aproximativ 20-35 miliarde euro, care urmează să fie drastic afectate (în cazul unor sume mai mari de 100.000 euro, cu 40-60 la sută sau chiar cu 100 la sută), în funcţie de necesităţile redresării sistemului bancar cipriot. Dacă Laiki Bank (Banca Populară) sau Hellenic Bank nu au atras prea mulţi clienţi ruşi, Bank of Cyprus, în schimb, în calitatea sa de bancă de stat şi cea mai mare din ţară, deţine importante depozite ale acestora. Prin banca rusească VTB, au fost transferate în Cipru miliarde de euro şi dolari, utilizate de către companii de stat ruseşti în tranzacţii cu parteneri străini. Greul pierderilor va fi suportat de către deponenţii privaţi, persoane fizice sau juridice, care, în majoritatea cazurilor, au tezaurizat bani „negri” sau au recurs prin intermediul băncilor cipriote în scopul spălării de bani. Făcând o aluzie metaforică la acest aspect, premierul Dimitri Medvedev a opinat că „în Cipru s-a produs jefuirea bunurilor jefuite” (vezi „Kommersant.Denghi”, nr. 12, din 1 aprilie 2013). Este semnificativă şi poziţia oficială a Guvernului Federal care, prin vicepremierul Igor Suvalov, a ţinut să anunţe că nu-i va ajuta pe cei care şi-au pierdut banii în Cipru (vezi „Vedomosti”, din 2 aprilie 2013).
Desigur, el nu s-a referit la companiile şi băncile de stat, pentru care s-au făcut, deja, intervenţiile salvatoare de rigoare şi care, oricum, au putut fi informate preventiv de măsurile excepţionale preconizate. În prezent, blocarea conturilor bancare din Cipru a produs mari inconveniente numeroaselor companii de stat şi private ruseşti, care şi-au deschis, acolo, filiale şi, prin intermediul lor, derulau afaceri prospere. Nemaiavând posibilitatea de a-şi continua, în mod normal, activitatea, deţinătorii conturilor blocate au ajuns în situaţia de a înregistra pierderi, în anumite cazuri aceasta însemnând pericolul de faliment. Toate aceste pierderi este de aşteptat că se vor repercuta negativ asupra evoluţiei economiei în ansamblul său, afectând, într-o anumită măsură, şi stabilitatea bugetară (pentru 2013 şi 2014, analiştii comunitari indică un deficit bugetar de 0,1%).
Concluzionând, se poate aprecia, aşa cum opinează experţii internaţionali, că în 2013, riscurile cu care se va confrunta economia Rusiei sunt mai degrabă de natură externă: există riscul unei scăderi accentuate a preţului ţiţeiului (aşa cum avertizează experţii FMI şi OCDE), iar scăderile intrărilor de capital, cauzate de situaţia incertă de pe piaţa financiară internaţională – alimentată atât de criza „cipriotă”, dar şi de cea a nesoluţionării şi contagiunii crizei datoriilor suverane a statelor din Zona Euro – ar putea să se repercuteze negativ asupra climatului investiţional rusesc.
Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Rusiei în perioada 2010 – 2014
INDICATORI | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 (estim.) | 2014 (prev.) |
PIB ** (în miliarde de euro) | 1 102 | 1 336 | 1 562 | 1 712 | 1 798 |
Populaţia** (milioane de locuitori) | 142,9 | 143,1 | 142,9 | 142,7 | 142,5 |
PIB/capita**(euro) | 7 714 | 9 336 | 10 936 | 11 998 | 12 619 |
P.I.B. (ritm real de creştere a PIB în %) | 4,3 | 4,3 | 3,4 | 3,3 | 3,8 |
Cerere internă totală (ritm real de creştere, în %), din care: | 3,8 | 5,5 | 4,6 | 4,0 | 4,0 |
– consum privat | 5,1 | 6,7 | 6,6 | 5,5 | 4,5 |
– consum public | -1,4 | 1,5 | 0,0 | 1,2 | 1,8 |
– investiţii productive | 4,1 | 3,0 | 2,0 | 2,3 | 2,4 |
Rata şomajului (în % din populaţia activă la sfârşitul anului) | 7,5 | 6,6 | 6,4 | 6,2 | 6,1 |
Rata inflaţiei [9] (măsurată prin indicele armonizat al pieţei de consum, în %) | 6,9 | 8,4 | 7,7 | 7,4 | 7,4 |
Sold bugetar [10] (în % din PIB) | -1,0 | 0,9 | 0,0 | -0,1 | -0,1 |
Datorie publică (în % din PIB) | 11,8 | 10,8 | 10,3 | 10,3 | 10,7 |
Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (%) | 7,0 | 0,4 | 1,9 | 3,2 | 5,2 |
Volumul importurilor de bunuri şi servicii (%) | 25,8 | 20,3 | 8,7 | 9,2 | 9,3 |
Soldul balanţei de plăţi curente (% din PIB) | 4,8 | 5,4 | 3,9 | 3,4 | 3,0 |
** Date disponibile din UniCredit – CEE Quarterly – Russia, March 2013.
Sursa:European Commission – European Economic Forecast, Spring 2013, 9 May 2013,
Brussels.
[1] European Commission – European Economic Forecast, Spring 2013, 9 May 2013, Brussels
[2] UniCredit – CEE Quarterly – Russia, March 2013.
[3] Gaidar Institute for Economic Policy – Russian Economy – Trends and Prospects, March, 2012.
[4] OECD – Economic Outlook, Preliminary Version, May 2013, Paris.
[5] Un exemplu de asemenea afaceri ilegale care afectează negativ finanţele statului, îl reprezintă scandalul provocat de malversaţiunile financiare din cadrul Centrului inovaţional ultramodern „Skolkovo” de lângă Moscova. Menit să stimuleze cercetările ştiinţifice şi aplicarea lor în domenii de vârf ale economiei, acesta a devenit rapid şi sursă de profit pentru funcţionarii publici incorecţi. Descoperirea, de către Curtea de Conturi, a unor nereguli în gestiunea bunurilor Centrului a dat curs unui nou scandal naţional. Astfel, pe baza documentelor şi a bazelor de date computerizate confiscate de către Serviciul Federal de Securitate şi Comitetul de Investigaţii Speciale, s-a stabilit cheltuirea ilegală sau, eventual, subtilizarea unor importante resurse bugetare ale Centrului, din care cel puţin 24 milioane ruble revin în responsabilitatea fostului adjunct al şefului Departamentului financiar al „Skolkovo”, Kiril Lugovţev, a directorului general al filialei fiscal-vamale, Vladimir Hohlov, precum şi a prim-vicepreşedintelui Centrului, Aleksei Beltiukov.
[6] European Commission – European Economic Forecast, Spring 2013, 9 May 2013, Brussels.
[7] OECD – Economic Outlook, Preliminary Version, May 2013, Paris.
[8] „Kommersant.Denghi”, nr. 12, din 1 aprilie 2013.
[9] Date furnizate de Raportul de “Iarnă” din 2013 al Comisiei Europene (Economic Forecast Winter 2013), în Raportul de “Primăvară” din 2013, aceste date nefiind încă disponibile.
[10] Ibidem.
